Modificare măsuri privind copilul. Sentința nr. 888/2013. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 888/2013 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 11-03-2013 în dosarul nr. 266/202/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
Sentința civilă nr. 888
Ședința publică din data de 11.03.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. S. B. F.
Grefier G. V.
Pe rol soluționarea acțiunii civile formulată de reclamantul Hanciuța L. A. împotriva pârâtei Hanciuța N. C., având ca obiect modificare măsuri privind copilul.
Dezbaterile au avut loc în ședința din data de 04.02.2013 și au fost consemnate în încheierea din acea zi, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, pentru ca părțile să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 11.03.2013, iar în urma deliberărilor avute a pronunțat următoarea soluție ;
I N S T A N T A
Asupra acțiunii civile de față;
Prin cererea introdusă la această instanță la data de 18.01.2013 și înregistrată sub nr._, reclamantul Hanciuța L. A., domiciliată în Călărași, ., ., ., a chemat-o în judecată pe pârâta Hanciuța N. C., domiciliată în Călărași, ..8, ., județul Călărași, solicitând instanței ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se modifice programul de legături personale cu minora stabilit prin sentința civilă nr. 1832/04.06.2008 pronunțată de Judecătoria Câmpina în dosarul nr._, percum și de a se stabili ca autoritatea părintească față de minora M. K., născută la data de 04.05.2006, să fie exercitată în comun. Reclamantul solicită ca prin noul program ce se va stabili să i se încuviințeze să aibe legături personale cu minora în domiciliul său, după un nou program, respectiv în prima și a treia săptămână a fiecărei luni din an, de vineri ora 16.00 până duminica ora 20.00, precum și marți între orele 16.00 – 20.00; în a doua și a patra săptămână a fiecărei luni, în ziua de miercuri, între orele 16.00 până joi orele 20.00 cu obligarea sa de a duce minora la școală în dimineața zilei de joi,în anii cu număr impar în prima zi de Paști și a doua zi de C.; în anii cu număr par în a doua zi de Paști și prima zi de C.; în anii cu număr impar minora va petrece Revelionul cu tatăl și în anii cu număr par cu mama; să ia minora o săptămână în perioada vacanței de iarnă și o lună în perioada vacanței de vară. Totodată, solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamantul arată că prin sentința civilă nr. 1832/04.06.2008 pronunțată de Judecătoria Câmpina în dosarul nr._, s-a dispus desfacerea căsătoriei, revenirea pârâtei la numele avut anterior căsătoriei, încredințarea minorei M. K., născută la data de 04.05.2006, spre creștere și educare mamei pârâte, corelativ cu obligarea sa la plata unei pensii de întreținere, precum și a avea legături personale cu minora, în sensul se a o vizita o dată pe săptămână în domiciliul pârâtei, cu posibilitatea de a o lua la plimbare, dar însoțită de pârâtă.
Reclamantul mai arată că pârâta a căutat tot timpul să-l țină departe de minoră, de a nu putea veghea la creșterea și educarea ei, motiv pentru care a existat o perioadă scurtă în care s-a împăcat cu pârâta.
Întrucât are atât îndatoriri, cât și drepturi cu privire la creșterea minorei, reclamantul solicită exercitarea autorității părintești în comun și modificarea programului de legături personale cu minora stabilit prin sentința civilă nr. 1832/04.06.2008 pronunțată de Judecătoria Câmpina în dosarul nr._, după programul mai susmenționat.
Mai arată reclamantul că minora este atașată de el și dorește să petreacă cât mai mult timp cu el, precum și faptul că ambele părți realizează venituri.
În dovedirea acțiunii reclamantul a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri, sens în care a depus în copie certificatul de naștere al minorei și sentința civilă nr. 1832/04.06.2008 pronunțată de Judecătoria Câmpina în dosarul nr._ .
În ședința de judecată din data de 28.01.2013, pârâta a precizat că împreună cu minora domiciliază în imobilul mamei sale R. V., situat în Călărași, ..8, ., . pârâtul mai are un copil născut în decembrie 2007, rezultat din altă relație.
La data de 06.02.2013, pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea în parte a acțiunii formulată de reclamant, în sensul ca acesta să aibe legături personale cu minora, prin luarea minorei câte o zi pe săptămână, sâmbăta între orele 09.00 – 18.00, în anii cu număr par în prima zi de Paști și a doua zi de C., iar în anii cu număr impar în a doua zi de Paști și prima zi de C..
La data de 07.02.2013, cu adresa nr. 160/06.02.2013, S.C. Nutricom S.A. Oltenița a comunicat veniturile nete realizate de reclamant în perioada iulie – decembrie 2012.
La cererea instanței, la data de 11.02.2013, autoritatea tutelară din cadrul Primăriei municipiului Călărași a depus referatul de anchetă socială efectuat la domiciliul pârâtei.
În ședința de judecată din data de 11.02.2013, reclamantul a solicitat să aibe legături personale cu minora, atât în domiciliul său unde locuiește cu chirie, respectiv în Călărași, ., ., . – la fam. T. P., dar și în domiciliul din Câmpina, în perioada vacanțelor școlare.
Pârâta a precizat că împreună cu minora domiciliază în imobilul mamei sale R. V., că nu este de acord ca reclamantul să țină copilul în domiciliul lui și peste noapte, din motive de igienă, întrucât pârâtul are relații cu diferite femei.
În susținerea acțiunii, reclamantul a solicitat admiterea probelor cu înscrisuri, interogatoriu, anchetă socială și testimonială.
În contraprobă, pârâta a solicitat admiterea probelor cu înscrisuri, interogatoriu, anchetă socială și testimonială.
La data de 15.02.2013, reclamantul a depus răspuns la întâmpinarea formulată de pârâtă.
La cererea instanței, la data de 15.02.2013, autoritatea tutelară din cadrul Primăriei municipiului Călărași a depus referatul de anchetă socială efectuat la domiciliul reclamantului.
În ședința de judecată din data de 18.02.2013, la interpelarea instanței, pârâta a învederat că după divorț, reclamantul și-a luat singur lucrurile din domiciliu și a plecat, că i-a permis acestuia să viziteze copilul, dar o perioadă nu a mai venit și apoi a reclamat-o la poliție, că de C. reclamantul a venit și i-a adus copilului numai dulciuri și apoi a luat-o la plimbare, copilul rămânând peste noapte în domiciliul reclamantului, când a fost singura dată când se întâmpla acest fapt, deoarece copilul nu vrea să meargă la reclamant și că acesta nu respectă programul de vizită stabilit prin sentința de divorț.
Față de faptul că la termenul anterior, reclamantul a precizat că solicită să aibe legături cu minora, atât în domiciliul său din Călărași unde locuiește cu chirie, dar și în domiciliul părinților săi din Câmpina, unde ar putea-o lăsa în perioada vacanțelor școlare, pârâta, prin apărător, a solicită efectuarea anchetei sociale și în această locație.
Reclamantul a precizat că în perioada vacanțelor școlare nu va lăsa copilul în domiciliul bunicilor din localitatea Câmpina, precum și faptul că minora se simte bine în prezența sa, sens în care a depus o apreciere din partea învățătoarei și desene efectuate de minoră din care rezultă atașamentul acesteia față de el. Totodată, a depus și copia certificatului de naștere și al celui de-al doilea minor pe care îl are în întreținere, respectiv a minorului A. Ș., născut la data de 11.12.2007 .
Pârâta a recunoscut desenele minorei și a precizat că au fost făcute împreună cu ea, dar mai demult.
Reclamantul,prin apărător, s-a opus cererii formulată de către pârâtă, prin apărător, în ceea ce privește efectuarea anchetei sociale și în imobilul din localitatea Câmpina, deoarece este dreptul său de a merge cu copilul în vacanță în orice loc dorește.
Instanța, a respins cererea formulată de pârâtă în ceea ce privește efectuarea anchetei sociale și în imobilul bunicilor paterni din localitatea Câmpina, având în vedere susținerea reclamantului că nu va lăsa copilul singur în perioada vacanțelor școlare în imobilul acestora, precum și că reclamantul are dreptul, în situația în care se va încuviința de către instanță să petreacă vacanța în orice locație, fără a se face referat de anchetă socială (dacă reclamantul ar merge o lună cu minora la un hotel, instanța ar trebuii să facă anchetă socială și în această locație ?!?).
Totodată, instanța a reținut la dosar un singur desen, iar restul le-a restituit reclamantului.
În conformitate cu disp. art. 219 C.p.c., instanța a procedat la interogarea reclamantului și a pârâtei, răspunsurile acestora fiind consemnate pe formularul cu întrebări.
Având în vedere răspunsurile contradictorii date de părți la interogatoriu și ținând cont că minora va împlini 7 ani pe data de 04.05.2013, instanța a apreciat că se impune audierea minorei în camera de consiliu, la următorul termen de judecată.
În ședința de judeactă din data de 04.03.2013, instanța a procedat la audierea în camera de consiliu a minorei M. K., aceasta învederând că este elevă în clasa zero la Școala nr. 5, având învățătoare pe d-na F. G., că învață limba engleză, să numere și să scrie litere de tipar, că îi place să deseneze, că locuiește cu mama, dar tata vine joia și o duce la un loc de joacă, că tata nu i-a făcut nici un rău, se poartă frumos cu ea, crede că o iubește pentru că vine și la școală, îi aduce cîte ceva, dar îi dă și bani, că acesta a rugat-o să-i facă desenul din dosar (fila 49) pe care îl recunoaște, că uneori îi este teamă de el, pentru că vorbește urât de mama, a făcut-o nebună, rea și nenorocită, ba, mai mult, a văzut când tata a lovit-o pe bunica maternă, că și de la mama știe că tata o vorbește de rău, că mama o iubește mult și îi cumpără ce dorește. Chiar astăzi i-a promis că îi cumpără un lipici cu sclipici dacă vorbește frumos, că de la școală o ia bunica maternă sau o femeie care o duce acasă și îi dă să mănânce, că mai stă și singură până vine mama de la serviciu, că de două săptămâni, bunica vine și o ia la țară, apoi o aduce seara acasă, știe că în urmă cu mult timp tata o certa pe mam și pleca de acasă, că l-a văzut pe calculator cu o altă femeie, că vrea să se întâlnescă cu tata, dar când vrea ea și la ce oră vrea ea, dar să nu rămână peste noapte la el pentru că a mers de două ori la tata în apartament, unde este curat și mai stă un coleg, dar nu i-a plăcut și se simțea ca într-o casă străină pentru că nu era și mama cu ea.
Pârâta, prin apărător, a depus o cerere reconvențională prin care a solicitat majorarea pensiei de întreținere la care a fost obligat reclamantul către minoră prin sentința de divorț, în sensul de a se calcula pensia în cotă de 1/6 din venitul net lunar realizat de acesta. Totodată, a mai depus și un set de înscrisuri reprezentând desenele minorei prin care își exprimă dragostea față de mamă, dar și caracterizări ale reclamantului din partea unor colegi de muncă comuni ai părților din perioada în care au avut același loc de muncă.
Reclamantul, prin apărător, a precizat că este de acord cu calcularea pensiei de întreținere în cotă de 1/6 din venitul net lunar realizat de acesta, așa cum solicită pârâta prin cererea reconvențională, având în vedere că mai are un minor în întreținere. Totodată, a depus la dosar un set de înscrisuri reprezentând listingul convorbirilor telefonice purtate de părți și a solicitat cenzurarea înscrisrurilor depuse de pârâtă, întrucât acestea nu au legătură cu această cauză.
În aceeași ședință de judecată, instanța a procedat la audierea martorilor propuși de reclamant, respectiv a numiților, T. P. și V. E., precum și a martorilor propuși de pârâtă, respectiv a numiților I. M. și G. D..
Având cuvântul pe fond, reclamantul, prin apărător, a solicitat admiterea atât a acțiunii așa cum a fost formulată, cât și a cererii reconvenționale, în sensul ca, luându-se act de acordul părților să se stabilească ca autoritatea părintească față de minoră să se exercite în comun de ambele părți, obligarea reclamantului la plata pensiei de întreținere datorată minorei, calculată în cotă de 1/6 din venitul net realizat de acesta, să se stabilească un nou program prin care reclamantul să aibe legături personale cu minora, conform programului propus în acțiunea principală, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. Pentru a depune concluzii scrise, a solicitat amânarea pronunțării.
Pârâta, prin apărător, având cuvântul, a solicitat admiterea acțiunii principale doar în ceea ce privește stabilirea ca autoritatea părintească față de minoră să se exercite de părți în comun, admiterea cererii reconvenționale, sens în care pensia de întreținere la care a fost obligat reclamantul către minoră să se calculeze în cotă de 1/6 din venitul net lunar realizat de acesta, iar în ceea ce privește legăturile personale ale reclamantului cu minora, să fie în limita programului de vizitarea propus prin întâmpinare. Cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată. Totodată, a solicitat amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.
Pentru ca părțile să depună concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea la data de 11.03.2013, pentru când ambele părți au depus concluzii scrise.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de întreg materialul probator administrat, instanța reține următoare situație de fapt.
Din relația de căsătorie a părților a rezultat minora M. K., născută la data de 04.05.2006.
Din acțiunea reclamantului, instanța a reținut că în preyent locuiește cu chirie în Călărași, unde s-a mutat de dragul copilului, că tot de dragul ei s-a împăcat cu reclamanta, dar împăcarea a durat puțin timp deoarece pârâta și mama ei l-au izgonit din apartament, că-și iubește copilul, fapt pentru care solicită modificarea programului de legături personale cu minora, precum și exercitarea în comun cu pârâta a autorității părintești asupra minorei.
Din sentința civilă nr. 1832/04.06.2008 pronunțată de Judecătoria Câmpina în dosarul nr._, s-a dispus desfacerea căsătoriei părților din vina ambelor părți, revenirea pârâtei la numele purtat anterior căsătoriei, încredințarea minorei spere creștere și educare către pârâtă, corelati cu obligarea reclamantului la plata pensiei de întreținere și obligarea pârâtei de a-i permite reclamantului să o viziteze pe minoră o dată pe săptămână în domiciliul acesteia, conform înțelegerii părților, cu posibilitatea de a o lua la plimbare, însoțit de către pârâtă.
Tot din acțiunea reclamantului s-a reținut că acesta a solicitat un program de legături personale cu fetița, în domiciliul său, în prima și a treia săptămână a fiecărei luni din an, de vineri ora 16.00 până duminica ora 20.00, precum și marți între orele 16.00 – 20.00; în a doua și a patra săptămână a fiecărei luni, în ziua de miercuri, între orele 16.00 până joi orele 20.00 cu obligarea sa de a duce minora la școală în dimineața zilei de joi,în anii cu număr impar în prima zi de Paști și a doua zi de C.; în anii cu număr par în a doua zi de Paști și prima zi de C.; în anii cu număr impar minora va petrece Revelionul cu tatăl și în anii cu număr par cu mama; să ia minora o săptămână în perioada vacanței de iarnă și o lună în perioada vacanței de vară.
Din întâmpinarea depusă la dosar de pârâta Hanciuța N. C. (filele 23 – 24 din dosar ), instanța a reținut că aceasta a fost de acord cu acțiunea reclamantului doar în parte, în sensul ca acesta să aibă legături personale cu minora prin luarea acesteia câte o zi pe săptămână, respectiv în ziua de sâmbăta, între orele 9.00 – 18.00, în anii cu număr par în prima zi de Paști și a doau zi de C. și în anii cu număr impar, în a doua zi de Paști și prima zi de C..
Tot din întâmpinare, s-a reținut că într-adevăr părțile s-au mutat în Călărași, dar din cauza reclamantului care întreținea relații cu diferite femei s-au separat definitiv, deși după divorț se împăcaseră de dragul fetiței.
Pârâta a învederat că nu este de acord ca reclamantul să ia copilul peste noapte în apartamentul unde stă cu chirie, deoarece nici fetița nu dorește acest lucru, și asta cu atât mai mult cu cât locuiește și cun un alt coleg de muncă.
Un alt motiv învederat de pârâtă, pentru care nu este de acord cu luarea fetiței în apartament, este faptul că o vorbește de rău în fața fetiței, are accese de nervozitate, dovadă fiind chiar faptul că a amenințat-o că o va distruge.
Din referatul de anchetă socială efectuat la domiciliile părților (fila 29 din dosar), instanța a reținut că pârâta locuiește în apartamentul de 2 camere al mamei sale R. V., care mai are o proprietate în ., unde locuiește, că în apartament sunt condiții foarte bune de trai, că pârâta este angajată la S.C. Euro Avi S.A. D., că are un venit lunar de 1800 lei (probabil brut, întrucât nu se specifică net sau brut), că fetița este elevă în clasa zero la Școala nr. 5 Călărași, că este îngrijită de mama ei, de bunica maternă și de o bonă.
În ceea ce-l privește pe reclamant, colectivul autorității tutelare nu dă prea multe detalii, mulțumindu-se să facă referire la vârsta acestuia (de 43 ani), că locuiește f.f.l. în Călărași, ., . și că este angajat la S.C. Nutricom S.A. Modelu, realizând un venit net de 1400 lei.
Deși nu se mai uzitează, conform Noului cod civil ”încredințarea copilului spre creștere și educare”, ci, stabilirea locuinței copilului și exercitarea autorității părintești față de copil, autoritatea tutelară opinează ”ca minora Hanciuța M. K. să fie încredințată în continuare spre creștere și îngrijire mamei, iar tatălui să i se stabilească un program de vizite” .
Întrucât instanța a apreciat că nu sunt suficiente relații referitoare la condițiile pe care le deține reclamantul la domiciliul său, s-a revenit cu adresă către autoritatea tutelară pentru a se efectua un referat la domiciliul acestuia.
În acest sens, colectivul autorității tutelare a arătat că reclamantul locuiește împreună cu proprietarul apartamentului, care este în vârstă de 61 ani, că apartamentul este de 3 camere, din care reclamantul stă într-una din camere, că apartamentul este mobilat, utilat și dotat cu tot ce este necesar, fiind curat și bine întreținut.
Din interogatoriul luat reclamantului în ședința publică din data de 18.02.2013 (filele 44 – 45 din dosar), instanța a reținut că reclamantul a căutat-o permanent pe fetiță, dar la domiciliul ei, pârâta i-a interzis s-o caute pe fetiță, că fetiței nu-i este frică de el, că atât la școală, cât și pe stradă este fericită în prezența lui, că desenul depus de el la dosar i-a fost dat de fetiță în fața învățătoarei, drept cadou, că de la data despărțirii în fapt, a rămas peste noapte de trei ori în domiciliul său și că atunci când nu a luat fetița la el, a fost din cauza serviciului și a pârâtei care l-a anunțat pe nepregătite și fără ca el să aibă încuviințat programul de vizită.
Din interogatoriul luat pârâtei (filele 46 – 47 din dosar), s-a reținut că la primul răspuns, inițial pârâta nu a fost de acord cu programul de vizită, după care a învederat că este de acord, dar cum a propus ea.
Deși recunoaște că au drepturi părintești egale, învederează că minora nu-l iubește și nu-i simte lipsa reclamantului, că nu dorește să petreacă cu el mai mult timp, nu recunoaște că-l preocupă situația școlară a minorei, educația și condițiile de trai și nu recunoaște că este un tată bun.
S-a mai reținut că în ședința publică de judecată din data de 04.03.2013, pârâta a depus la dosar o cerere reconvențională prin care a solicitat ca pensia de întreținere datorată de reclamant fetiței minore să fie stabilită la cota de 1/6 din veniturile nete lunare realizate de acesta.
Din adeverința de venituri nr. 160/06.02.2013 (fila 27 din dosar), instanța a reținut că reclamantul a realizat pe ultimele 6 luni, un venit mediu lunar de 1968 lei și nu așa cum a arătat autoritatea tutelară din cadrul Primăriei municipiului Călărași, de 1400 lei.
Din certificatul de naștere depus de reclamant și existent la fila 50 a dosarului, instanța a reținut că acesta mai are un copil, respectiv pe minorul Hanciuța A. - Ș., născut la data de 11.12.2007.
Din declarațiile martorilor T. P. și V. E., audiați la propunerea reclamantului, instanța a reținut acesta este un om bun, care-și iubește copilul, îl vizitează inclusiv la școală, că fetița îl iubește, îi sare în brațe și-l pupă când îl vede și-i spune că mama nu-i dă voie să fie și în grija lui, că, niciodată reclamantul nu a vorbit-o de rău pe pârâtă, că-și vizitează la 2 - 3 săptămâni și celălalt copil, că pârâta este o fire răutăcioasă care inclusiv pe martorul T. P. (proprietarul apartamentului) l-a reclamat la poliție pe considerent că ”casa mea este bordel”, că în decembrie reclamantul și pârâta au mers la București într-o plimbare, că de C. reclamantul dus fetiței carne de porc și că într-adevăr, din septembrie 2012 și până în prezent, fetița a rămas de 2 ori în domiciliul reclamantului.
Martora V. E., fiind de față când fetița era la reclamant, a constatat că aceasta este comunicativă, nu este stresată de faptul că este cu tatăl ei și că dansa cu multă dezinvoltură.
Martora a mai declarat că la termenul anterior, când venise să fie audiată, l-a însoțit pe reclamant în vizită la fetiță, la școală, constatând bucuria cu care fetița i-a sărit în brațe, bucurie și fericire care a durat până în momentul în care a apărut mama fetiței, aceasta schimbându-și brusc comportamentul ”blocându-se, ca și cum ar fi fost surprinsă că a făcut un lucru rău”.
Din declarațiile martorilor G. D. și I. M., audiați la propunerea pârâtei, instanța a reținut că atunci când erau căsătoriți, reclamantul îi adresa pârâtei cuvinte și expresii jignitoare, că aceasta îi reproșa reclamantului să termine cu femeile de la locul de muncă, că reclamantul îi reproșa pârâtei că nu are grijă de fetiță, că fetița este bine crescută, educată și atașată de mamă, dar și că pârâta este șefa martorului G. D., de aici putându-se interpreta și un anume subiectivism al acestui martor.
Martora I. M., declară că reclamantul a avut o atitudine necorespunzătoare față de pârâtă, fapt ce a speriat-o pe fetiță și că altă dată era de față când fetița i-a povestit mamei că tatăl ei a făcut-o ”idioată și nebună”.
Tot această martoră a mai declarat că de 01 martie, reclamantul a dat mărțișoare atât eftiței, cât și pârâtei și mamei acesteia, de aici putându-se trage concluzia că reclamantul nu este o fire răzbunătoare sau needucată.
Pronunțarea a fost amînată o săptămână la cererea părților, pentru a se depune concluzii la dosar.
Față de situația de fapt reținută și având în vedere și poziția părților pe tot parcursul procesului, instanța urmează a admite în parte atât acțiunea principală formulată de reclamantul Hanciuța L. A., cât și cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă Hanciuța N. C., ca urmare a faptului că reclamantul a fost de acord de la primul termen de judecată cu stabilirea pensiei de întreținere la cota de 1/6 din venitul net lunar realizat, fapt pentru care acesta nu poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecată.
În baza art. 505 alin.1 raportat la art. 503 alin.1 și 506 N.C.C. și luând act de acordul părților, urmează a dispune ca autoritatea părintească față de minora Hanciuța M. K., născută la data de 04.05.2006, să fie exercitată de ambii părinți.
Pentru a se pronunța în acest mod, instanța a avut în vedere, în afara acordului ambilor părinți, în primul rând interesul superior al copilului care este acela de a se bucura de dragostea și sprijinul ambilor părinți pentru a crește și a se dezvolta armonios atât din punct de vedere fizic, cât și psihic.
Ținând cont că ambii părinți sunt datori să contribuie la întreținerea copiilor lor minori, ale căror nevoi sunt prezumate de lege, în baza art. 402 alin.1 N.C.C. rap. la art. 529 alin. 1 și 2 și la art. 530 alin. 3 N.C.C., urmează a stabili ca pensia de întreținere datorată de reclamant minorei Hanciuța M. K., să fie în cotă de 1/6 din veniturile lunare realizate de acesta, începând cu data pronunțării sentinței și până la majoratul minorei.
La stabilirea cuantumului pensiei de întreținere instanța a avut în vedere venitul net realizat de reclamant,precum și faptul că acestamai are un minor în întreținere.
Potrivit disp. art. 262 alin.2 NCC „ copilul care nu locuiește la părinții săi sau, după caz, la unul dintre ei, are dreptul de a avea legături personale cu acesta. Exercițiul acestui drept poate fi limitat doar în condițiile prevăzute de lege, pentru motive temeinice, luând în considerare interesul superior al copilului.
În conformitate cu disp. art. 2 alin.1 din Legea nr. 272/2004, orice alte reglementări adoptate în domeniul respectării și promovării drepturilor copilului, precum și orice act juridic emis, sau, după caz, încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului”, iar alineatul al treilea al aceluiași articol prevede că „principiul interesului superior al copilului va preleva în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești”.
De asemenea, potrivit art. 14 alin.1 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, copilul are dreptul de a menține relații personale și directe cu părinții, cu rudele, precum și cu alte persoane față de care a dezvoltat legături de atașament.
Modalitățile concrete de exercitare ale acestui drept constau în vizitarea copilului la locuința părintelui căruia i-a fost încredințat, lăsarea copilului în vizită la locuința părintelui căruia nu i-a fost încredințat, vizitarea copilului la școală, petrecerea vacanțelor școlare la ambii părinți, etc. .
Dreptul de a avea legături personale cu copilul trebuie realizat în așa fel încât să nu aibă o influență negativă asupra creșterii copilului, iar exercitarea acestui drept nu trebuie stingherită, eventual, de prezența obligatorie a celuilalt părinte sau a altor persoane, comunicarea dintre părintele căruia nu i-a fost încredințat copilul și acel copil urmând să aibă în mod firesc, fără nici o restrângere.
Întrucât instanța a apreciat că reclamantul are dreptul de a avea legături personale cu minora M. K. în domiciliul său fără ca mama acesteia să fie prezentă, a admis în parte acțiunea reclamantului și a modificat programul de legături personale cu minora stabilit prin sentința civilă nr. 1832/04.06.2008 pronunțată de Judecătoria Câmpina în dosarul nr._ încuviințând reclamantului Hanciuța L. A. să aibe legături personale cu minora în domiciliul său din Călărași, ., ., o dată pe lună, respectiv în a treia săptămână a fiecărei luni din an, de vineri ora 17.00 până duminica ora 18.00; în anii cu număr impar în prima zi de Paști și a doua zi de C., între orele 9.00 – 20.00; în anii cu număr par în a doua zi de Paști și prima zi de C., între orele 9.00 – 20.00; 3 zile în perioada vacanței de iarnă și două săptămâni în perioada vacanței de vară, respectiv în perioada lunii august.
Pentru a se pronunța în acest mod, instanța a avut în vedere, pe de-o parte faptul că fetița în luna mai împlinește 7 ani, că, așa cum a reieșit din comportamentul ei pe care l-a avut cu ocazia audierii de către instanță, este un copil foarte bine dezvoltat, educat și cultivat, dar care, este evident că este influențat de mama ei în comportamentul ce trebuie să-l aibe față de tată.
Pe de altă parte, întregul comportament al pârâtei, pe tot parcursul pocesului, inclusiv răspunsurile la interogatoriu, a demonstrat o înverșunare și o răzbunare din partea pârâtei față de reclamant, răzbuunare pe care caută s-o realizeze prin intermediul fetiței, lovindu-l pe reclamant acolo unde-l doare mai tare, respectiv în relația cu fetița.
Deși pârâta nu recunoaște că reclamantul este preocupat de viața și dezvoltarea fetiței, probele din dosar, combat susținerile pârâtei. Astfel, învățătoarea fetiței - G. F., prin aprecierea depusă de reclamant la fila 48 din dosar, arată că acesta s-a împlicat în educația fiicei sale, comunică frecvent cu învățătoarea, participă la toate activitățile extrașcolare (serbări, concursuri, etc.), solicită părerea cadrului didactic, luând în considerare opiniile și recomandările referitoare la comportamentul și modul de învățare al copilului, că fetița se simte foarte atașată de tatăl care-i face vizite frecvente la școală aproape zilnic.
Faptul că fetița îl iubește pe reclamant, reiese și din desenul de la fila 39 din dosar. Chiar dacă reclamantul i-ar fi cerut minorei să-i facă un desen (așa cum susține pârâta), aceasta i-ar fi putut desena orice, respectiv flori, peisaje, natură moartă, dar, fetița l-a desenat pe ”tati” alături de ea și înconjurată de flori.
Faptul că fetița este influențată negativ de mamă în comportamentul ce trebuie să-l manifeste față de tată, reiese atât din declarația martorei V. E. care arată că, deși inițial când l-a văzut pe reclamant la școală, fetița a sărit în brașele lui și era fericită, în momentul în care a apărut mama fetiței, aceasta „s-a schimbat brusc în comportament, s-a blocat, ca și cum ar fi fost surprinsă că a făcut un lucru rău”, cât și din declarația fetiței care, în fața instanței, a afirmat ”chiar astăzi dacă vorbește frumos” mama-i va cumpăra un lipici cu sclipici.
Este evident că pârâta este de rea credință atunci când afirmă că reclamantul mai locuiește cu un coleg de serviciu în apartament, acest fapt fiind combătut atât de referatul de anchetă socială, cât și de declarația proprietarului apartamentului, din care rezultă că reclamantul locuiește cu el în apartament, unde sunt condiții bune de trai și este curat, ceea ce combate susținerea pârâtei că ar îmbolnăvi fetița dacă ar rămâne peste noapte în apartamentul reclamantului.
Nu în ultimul rând, dreptul de a avea legături personale cu copilul, trebuie realizat în așa fel încât să nu aibă influență negativă asupra creșterii copilului, dar asigurându-i o manieră optimă de menținere a legăturilor copilului.
În acest context, stabilind că acest copil este născut la data de 04.05.2006, că are vârsta de 6 ani și 10 luni, instanța apreciază că nu este în interesul copilului, ci în dezinteresul lui, să-i organizeze programul atât de încărcat, solicitat de reclamant, fapt pentru care a admis în parte solicitarea reclamantului.
În respectarea considerentelor privind atât drepturile copilului, cât și ale părintelui la care copilul nu locuiește, instanța a apreciat că este atât în interesul superior al copilului, cât și în respectarea drepturilor reclamantului de a avea legături cu copilul în domiciliul său și fără prezența mamei pârâte, astfel încât relațiile dintre copil și părinte să fie cât mai firești.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 401 alin.1 NCC, instanța a apreciat că este în interesul copilului ca acesta să aibă legăturile firești cu tatăl său, conform programului stabilit.
Instanța a admis în parte capătul de cerere privind obligarea pârâtei reclamante la plata cheltuielilor de judecată și în temeiul art. 274 C.p.c. a obligat pârâta reclamantă către reclamantul pârât la plata sumei de 1000 lei cu acest titlu, întrucât capătul de cerere privind programul solicitat a fost admis în parte.
În temeiul art. 275 C.p.c. instanța a respins capătul de cerere din cererea reconvențională a pârâtei reclamante, privind obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, întrucât acesta a fost de acord cu cererea pârâtei de la primul termen de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite în parte atât acțiunea formulată de reclamantul Hanciuța L. A., domiciliată în Călărași, ., ., ., cât și cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă Hanciuța N. C. – după divorț R. N. C., domiciliată în Călărași, ..8, ., ..
Luând act de acordul părților, stabilește ca autoritatea părintească cu privire la minora Hanciuța M. K., născută la data de 04.05.2006, să fie exercitată în comun de ambele părți.
Modifică programul de legături personale cu minora stabilit prin sentința civilă nr. 1832/04.06.2008 pronunțată de Judecătoria Câmpina în dosarul nr._ și încuviințează reclamantului Hanciuța L. A. să aibe legături personale cu minora în domiciliul său din Călărași, ., ., județul Călărași, o dată pe lună, respectiv în a treia săptămână a fiecărei luni din an, de vineri ora 17.00 până duminica ora 18.00; în anii cu număr impar în prima zi de Paști și a doua zi de C., între orele 9.00 – 20.00; în anii cu număr par în a doua zi de Paști și prima zi de C., între orele 9.00 – 20.00; 3 zile în perioada vacanței de iarnă și două săptămâni în perioada vacanței de vară, respectiv în perioada lunii august.
Stabilește ca pensia de întreținere datorată de reclamant minorei Hanciuța M. K. să fie în cotă de 1/6 din veniturile lunare realizate de acesta, începând cu data pronunțării sentinței și până la majoratul minorei.
Admite în parte capătul de cerere privind obligarea pârâtei reclamante la plata cheltuielilor de judecată.
Obligă pârâta către reclamant la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Respinge capătul de cerere din cererea reconvențională a pârâtei reclamante privind obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
Cu apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 11.03.2013 .
PREȘEDINTE GREFIER
B. F. A. S. V. G.
Red. BFAS/Dact.VG
5 ex./ 03.04.2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIACĂLĂRAȘI CĂTRE,
Dosar nr._ S.C. Nutricom S.A.
Oltenița, .
Județul Călărași
I N C H E I E R E
Ședința publică din 11.03.2013
PREȘEDINTE – Jud. B. F. A. S.
GREFIER - V. G.
La ordine fiind înființarea din oficiu a poprii pe salariu precum și alte venituri din muncă ale debitorului Hanciuța L. A. în mâna terțului poprit S.C. Nutricom S.A. Oltenița în favoarea creditoarei R. (fostă Hanciuța) N. C. reprezentând pensie de întreținere pentru minora M. K., născută la data de 04.05.2006.
JUDECĂTORIA
Prin sentința civilă nr. 888/11.03.2013 debitorul Hanciuța L. A. fost obligat să plătească creditoarei R. (fostă Hanciuța) N. C. o pensie de întreținere în cotă de 1/6 din veniturile nete lunare pentru minora M. K., născută la data de 04.05.2006 .
Debitorul este salariatul S.C. Nutricom S.A. Oltenița .
Hotărârea de mai sus este executorie de drept în baza art. 278 pct.3 din codul de procedură civilă, iar potrivit art. 453 (2) din același cod pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri din muncă instanța care a emis titlul executoriu va dispune din oficiu executarea popririi, fără a mai fi supusă validării, terțul poprit fiind obligat să plătească creditorului suma reținută.
În temeiul textelor de lege invocate, instanța urmează a dispune poprirea salariului și altor venituri din muncă ale debitoarei, de către terțul poprit în favoarea creditorului, reprezentând pensie de întreținere în cotă de 1/6 din veniturile nete lunare pentru minoră, începând cu data de 11.03.2013 și până la majoratul copilului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
DISPUNE:
Poprirea salariului și a altor venituri din muncă ale debitorului Hanciuța L. A. și dispune ca terțul poprit S.C. Nutricom S.A. Oltenița să plătească creditoarei Hanciuța N. C. – după divorț R. N. C., domiciliată în Călărași, ..8, ., ., pensie de întreținere în cotă de 1/6 din veniturile nete lunare pentru minora M. K., născută la data de 04.05.2006, începând cu data de 11.03.2013 și până la majoratul copilului.
Cu drept de contestație în termen de 15 zile de la data primei plăți făcute de terțul poprit debitorul urmărit după punerea în executare a popririi.
Vă rugăm să ne confirmați data punerii în executare a popririi.
PREȘEDINTE, GREFIER
B. F. A. S. V. G.
| ← Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 3156/2013.... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 3602/2013. Judecătoria CĂLĂRAŞI → |
|---|
