Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 3605/2013. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3605/2013 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 12-12-2013 în dosarul nr. 5968/202/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3605
Ședința publică de la 12 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. E. E.
Grefier M. D.
Pe rol soluționarea acțiunii civile formulată de reclamanta Z. T.-M. în contradictoriu cu pârâtul S. I. având ca obiect modificare program vizitare minor.
La apelul nominal s-au prezentat reclamanta personal, asistată de av. F. Captariu și pârâtul personal,asistat de av. D. M., martorii B. L. propus de reclamantă și I. V. – G. - propus de pârât, lipsă fiind autoritatea tutelară.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Av. F. Captariu. pentru reclamantă și av. D. M. pentru pârât, având pe rând cuvântul, arată că la acest termen au câte 1 martor prezent .
Instanța în baza art. 376 C.p.c. procedează la audierea martorilor propuși de părți, sub prestare de jurământ, declarațiile date fiind consemnate în procesele verbale separate,atașate la dosarul cauzei.
Pârâtul,având cuvântul,solicită a se lua act că înțelege să-și restrângă cererea reconvențională formulată respectiv ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să i se încuviințeze a-l lua pe minor la el, în prima sâmbătă din lună și în a treia duminică din lună, după amiază, de sărbătorile legale și de Sf. N. .
Reclamanta,având cuvântul, precizează că nu se opune solicitării pârâtului de la acest termen, însă menționează că și ea dorește să petreacă ziua de Sf. N. ,împreună cu copilul, fiind ziua lui onomastică și că având în vedere vârsta fragedă a acestuia este mai bine pentru el să meargă la tată între orele 9-14, pentru că apoi să poată fi culcat.
Av. F. Captariu. pentru reclamantă și av. D. M. pentru pârât, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte probe de administrat.
Ia act că nu mai sunt cereri de formulat sau probe noi de administrat, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru susțineri în fond.
Av. F.Captariu pentru reclamantă,având cuvântul,solicită admiterea acțiunii, urmând a i se încuviința pârâtului să păstreze legăturile personale cu minorul în modalitatea solicitată de el la acest termen, ținându-se cont și de amendamentele reclamantei. Cu cheltuieli de judecată.
Av. D. M. pentru pârât, având cuvântul, solicită admiterea cererii reconvenționale așa cum a fost restrânsă la acest termen.
INSTANȚA
Asupra acțiunii civile de față;
Prin cererea introdusă la această instanță la data de 30.09.2013 și înregistrată sub nr._, reclamanta Z. T. - M.,CNP_, domiciliată în Călărași, ., ..1, .,a chemat în judecată pe pârâtul S. I.,CNP_,domiciliat în . Călărași, solicitând prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se modifice programul de vizitare al minorului Nicholas A., născut la data de 26.10.2012, stabilit prin . 13.12.2012 a Judecătoriei Călărași și să fie obligat la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că în urma relațiilor de căsătorie pe care le-a avut cu pârâtul, s-a născut minorul Nicholas A.,la data de 26.10.2012.
A mai menționat că prin sentința civilă nr. 4515 din 13.12.2012 a Judecătoriei Călărași s-a dispus desfacerea căsătoriei părților, stabilindu-se ca autoritatea părintească cu privire la minor să se exercite în comun ,iar locuința acestuia să fie la ea .A mai precizat că tot prin aceiași sentință s-a stabilit, în baza acordului părților, un program de menținere a legăturilor personale cu minorul ,de către pârât, respectiv în prima și a treia sâmbătă și duminică din lună, între orele 14,00-16,00 .
A mai arătat că la scurt timp după pronunțarea acestei hotărâri pârâtul a venit la domiciliul ei, pentru a vizita minorul, însă ,în loc să se ocupe de copil, a făcut scandal, a purtat discuții neprincipiale cu ea și cu rudele sale, având un comportament violent verbal, dar și fizic, culminând cu distrugerea gardului locuinței.A mai adăugat că ori de câte ori se întâlnesc întâmplător în oraș,pârâtul fără nicio jenă produce scandal, trage de copil, care se sperie și începe să plângă.
În concluzie, a învederat că este în interesul minorului, ca programul de vizită al pârâtului să fie limitat, având în vedere că nu și-a schimbat comportamentul nici în urma plângerilor pe care i le-a făcut la poliție.
În dovedirea acțiunii a înțeles să se folosească de proba cu interogatoriu, martori, anchetă socială și înscrisuri, depunând la dosar copii de pe: sentința civilă nr. 4515/2012 pronunțată de Judecătoria Călărași, certificatul de naștere al minorului, C.I. reclamantă, rezultatele anchetelor organelor de poliție, dovada îndeplinirii procedurii de mediere.
În drept a invocat prev. art. 496 pct.5 C. civ.
Cererea a fost legal timbrată.
Procedând la verificarea cererii, în baza disp. art. 201 alin. 1 NCPC, instanța cu adresa din data de 02.10.2013 a comunicat pârâtului cererea de chemare în judecată, aceasta fiind primită la data de 04.10.2013,conform dovezii de înmânare aflată la fila 21 din dosar.
În termen legal, pârâtul a formulat întâmpinare – cerere reconvențională prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamantă, apreciind că programul de vizită stabilit prin hotărârea de divorț a fost respectat și că datorită faptului că vizitarea avea loc în domiciliul mamei reclamantei, era întâmpinat cu scandal de fiecare dată.
Prin cerere reconvențională a solicitat a i se acorda dreptul de a lua minorul,în domiciliul lui, în prima săptămână și a treia săptămână din lună, de vineri, orele 16, până duminică orele 16,câte o săptămână în vacanțele de primăvară și de iarnă, o lună în vacanța de vară,iar,în subsidiar, să se mențină programul de vizită stabilit anterior, însă în locuința reclamantei și nu la domiciliul mamei acesteia .
În motivarea a arătat că vizitarea minorului a avut loc conform programului stabilit de instanță însă s-a efectuat în domiciliul mamei reclamantei și nu în domiciliul reclamantei ,așa cum s-a dispus prin sentința civilă nr. 4515/2012.
A mai arătat că de fiecare dată când a fost să viziteze copilul ,a fost întâmpinat de fosta soacră în mod agresiv, fiind jignit și chiar lovit de ea, iar în puținele situații când a fost primit în casă, nu a putut sta singur cu minorul sau și cu mama acestuia, fiind prezente și alte persoane care îi adresau injurii, într-o situație deosebită apelând chiar și serviciul de urgență 112. A mai adăugat că a fost nevoit, pentru a-și vizita minorul, să formuleze o . plângeri penale prin care a solicitat să i se respecte dreptul la vizită și să i se permită accesul la el și că dacă copilul ar fi locuit în domiciliul mamei ,situația ar fi fost cu totul alta, respectiv nu ar fi existat presiuni din partea familiei acesteia.
În concluzie a solicitat admiterea cererii reconvenționale așa cum a fost formulată.
În dovedirea cererii reconvenționale pârâtul a înțeles să se folosească de proba cu interogatoriu, martori, anchetă socială și înscrisuri, înregistrări audio-video, depunând la dosar copii de pe: C.I. R. M. Ninel, I. V.-G., rezultatele cercetărilor efectuate ca urmare a sesizării organelor de urmărire penale privind respectarea programului de vizită al copilului,
În drept, a invocat prev. art. 205-208 C. proc. civilă, 209-210 C. proc. civilă.
Cererea a fost legal timbrată.
Întâmpinarea-cerere reconvențională a fost comunicată reclamantei la data de 30.10.2013, aceasta primindu-le la data de 01.11.2013, conform dovezii aflate la fila 38 din dosar.
În termen legal, reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare precizând că reducerea programului de vizitare minor nu este tendențioasă, ci urmarea comportamentului violent, zgomotos, provocator al pârâtului și că mama sa are camere separate și nu intervine în programul de vizitare al fostului ei soț.
A solicitat respingerea cererii reconvenționale ca fiind neîntemeiată.
Răspunsul la întâmpinare nu a fost motivat și în drept.
La data de 11.11.2013 instanța a fixat primul termen de judecată la data de 28.11.2013, părțile fiind legal citate pentru acest termen.
Instanța a admis probele propuse de părți, cenzurând însă numărul martorilor la câte 1 pentru fiecare parte.
Din referatul de anchetă socială efectuat la domiciliul pârâtului a reieșit faptul că acesta locuiește într-un imobil proprietate personală, compus din 3 camere, bucătărie, dresing și un hol, mobilate și dotate corespunzător, împreună cu părinții săi.A mai reieșit că este proprietarul a 8,32 ha teren pe care-l lucrează cu utilajele familiei.
Martora B. L., audiată la cererea reclamantei, a învederat că este vecina mamei reclamantei și că a fost prezentă la câteva vizite ale pârâtului la minor, ocazii cu care nu a sesizat ca acestuia să-i fie interzisă vizitarea copilului. A mai arătat că în vară, într-adevăr i s-a interzis pârâtului accesul în casă ,pentru că minorul dormea, fiind ora 14,00,iar acesta a spart poarta și a făcut scandal .A mai adăugat că pârâtul a jignit-o de câteva ori pe mama reclamantei, motivat de faptul că și aceasta era în casă în momentul în care venea să viziteze copilul, cu toate că nici reclamanta și nici mama ei nu au făcut nimic pentru a-l deranja, ba din contră l-au lăsat singur cu copilul, în timp ce ele au rămas în bucătărie.
Martorul I. V. G., audiat la cererea pârâtului, a învederat că este prieten cu el și că i s-a plâns că nu i se permite să-și vadă copilul, că personal a fost de față, de două ori, când acesta a mers la poartă la reclamantă însă aceasta nu i-a răspuns la telefon și nici nu i-a deschis,deși era în timpul programului de vizită, fiind vorba o zi de sâmbătă și respectiv o zi de duminică.
În ședința publică din data de 12.12.2013,pârâtul a solicitat a se lua act că înțelege să-și restrângă cererea reconvențională formulată, solicitând să i se încuviințeze a-l lua pe minor la el, în prima sâmbătă din lună și în a treia duminică din lună, după amiază, de sărbătorile legale și de Sf. N. .
Reclamanta a precizat că nu se opune solicitării pârâtului de la acest termen, însă a menționat că și ea dorește să petreacă ziua de Sf. N. ,împreună cu copilul, fiind ziua lui onomastică și având în vedere vârsta fragedă a acestuia este mai bine pentru el să meargă la tată între orele 9-14, pentru că apoi să poată fi culcat.
Instanța, analizând actele și lucrările dosarului, a reținut următoarea situație de fapt: în urma relațiilor de căsătorie dintre părți a rezultat minorul Nicholas A.,născut la data de 26.10.2012.
Prin sentința civilă nr. 4515 din 13.12.2013 a Judecătoriei Călărași s-a dispus desfacerea căsătoriei părților, stabilindu-se ca autoritatea părintească cu privire la minor să se exercite în comun ,iar locuința acestuia să fie la reclamantă, corelativ cu obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere în favoarea lui .
Prin aceeași hotărâre s-a stabilit ca pârâtul să mențină legăturile personale cu minorul în prima sâmbătă din lună și în a treia duminică din lună, între orele 14,00-16,00 .
Reclamanta a promovat prezenta acțiune, solicitând restrângerea programului de vizitare al minorului, motivat de comportamentul agresiv verbal și fizic al pârâtului .
La rândul său,prin cererea reconvențională a solicitat modificare a programului de vizitare a minorului, în sensul majorării lui și a i se încuviința să-l ia în domiciliul său.
Prevederile art. 401 C.civ. stipulează că și părintele separat de copilul său, are dreptul de a păstra legăturile personale cu acesta și de a veghea la creșterea și educarea lui profesională.
Întrucât locuința copilului se află la reclamantă, este normal ca și pârâtul să păstreze legăturile cu fiul său,acesta fiind și motivul pentru care prin sentința de divorț i s-a stabilit un program de vizitare a acestuia.
De asemenea art. 403 C civ stipulează că în cazul schimbării împrejurărilor instanța poate modifica măsurile cu privire la drepturile părinților divorțați, față de copiii lor minori.
În speță, instanța apreciază că s-au modificat condițiile avute în vedere la stabilirea programului inițial de vizitare a minorului de către tată. Astfel, la momentul divorțului părților minorul avea doar 2 luni, astfel că se impunea cu necesitate având în vedere vârsta extrem de fragedă, să fie vizitat doar câte 2 ore ,de două ori pe lună,în domiciliul mamei.Între timp însă,minorul a crescut astfel că poate petrece mai mult timp și în compania tatălui său, acest lucru fiindu-i chiar benefic,mai ales că în tot acest interval de timp pârâtul l-a vizitat așa încât între cei doi există deja o legătură afectivă, care pe viitor se va consolida și mai mult.În plus, probatoriul administrat în cauză, respectiv declarațiile martorilor audiații, dar și ordonanțele emise de parchet și depuse de părți la dosar, reflectă faptul că relația dintre cei doi foști soți nu s-a îmbunătățit deloc după divorț, că animozitățile dintre ei persistă,iar acest lucru nu poate fi în nici un caz benefic pentru copil, care chiar dacă este foarte mic, are posibilitatea să perceapă discuțiile dure purtate între adulți,iar acestea să-i producă o stare de spaimă și disconfort.Pe de altă parte, referatul de anchetă socială a arătat că pârâtul are condiții decente de viață în imobilul în care locuiește împreună cu părinții săi, astfel că se poate ocupa de fiul său timp de câteva ore,când acesta se va afla la el.
La stabilirea programului de vizitare, instanța a avut în vedere atât înțelegerea parțială, intervenită între părți, la termenul din 12.12.2013, cât și faptul că este normal ca ambii părinți să petreacă timp cu copilul lor,atât în zilele de sărbătoare, cât și în zilele onomastice ale acestuia, iar pe de altă parte, timpul petrecut cu tatăl să nu-i afecteze programul normal de viață, mai ales că este încă foarte mic și oricum plecarea din domiciliul cu care este obișnuit, reprezintă o schimbare mare pentru el .
Ca atare, având în vedere situația de fapt mai sus menționată,precum și dispozițiile legale arătate,instanța urmează a admite, în parte, atât acțiunea, cât și cererea reconvențională, așa cum a fost restrânsă și a-i încuviința pârâtului să-l ia în domiciliul său pe minorul Nicholas A., după următorul program: în prima sâmbătă din lună, între orele 9-14,în a treia duminică din lună, între orele 9-14, în anii pari în prima zi de C., a doua zi de P. și de Sfântul A., între orele 9-14, iar în anii impari în a doua zi de C., în prima zi de P. și de Sfântul N., între orele 9-14.
S-au compensat cheltuielile de judecată ale părților, urmând a se dispune obligarea reclamantei către pârât la plata sumei de 365 lei cu acest titlu, în temeiul art. 453 al.2 C.proc.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARAȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta Z. T.- M., CNP_, domiciliată în Călărași, ., ..1, ., jud. Călărași, împotriva pârâtului S. I., CNP_, domiciliat în . Călărași.
Admite în parte cererea reconvențională, așa cum a fost restrânsă, formulată de pârâtul –reclamant S. I. împotriva reclamantei pârâte Z. T. - M..
Stabilește ca pe viitor pârâtul să păstreze legăturile personale cu minorul Nicholas A., născut la data de 26.10.2012 și să-l ia în domiciliul său după următorul program: în prima sâmbătă din lună, între orele 9-14,în a treia duminică din lună, între orele 9-14, în anii pari în prima zi de C., a doua zi de Paști și de Sfântul A., între orele 9-14, iar în anii impari în a doua zi de C., în prima zi de P. și de Sfântul N., între orele 9-14.
Compensează cheltuielile de judecată ale părților si obligă reclamanta către pârât la plata sumei de 365 lei cu acest titlu.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare ce se va depune la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședința publică din data de 12.12.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
E. D. ELENADINESCU M.
Red. ED
Dact. B.L..
5 ex./18.12.2013
| ← Stabilire domiciliu minor. Sentința nr. 2599/2013. Judecătoria... | Curatelă. Sentința nr. 2141/2013. Judecătoria CĂLĂRAŞI → |
|---|
