Plângere contravenţională. Sentința nr. 1276/2013. Judecătoria CĂLĂRAŞI
Comentarii |
|
Sentința nr. 1276/2013 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 30-04-2013 în dosarul nr. 2316/202/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI – JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1276
Ședința publică de la 30 Aprilie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - Judecător S. M.
Grefier - V. O.
Pe rol se află soluționarea plângerii contravenționale formulată de petentul D. I. împotriva procesului-verbal de contravenție . 11 nr._, dresat la data de 19.12.2011 de agent constatator din cadrul intimatei C.N.A.D.N.R. S.A. – C..
La apelul nominal făcut în ședința publică părțile au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. C.proc.civ.
S-a expus referatul cauzei de către grefier, prin care s-au evidențiat părțile și obiectul cauzei, după care:
Verificându-și competența conform dispozițiilor art. 159 indice 1 alin.2 C.proc.civ., constată că nu este competentă teritorial să judece prezenta cauză, din oficiu, instanța invocă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Călărași și reține cauza pentru a se pronunța asupra acestei excepții.
INSTANȚA
Asupra acțiunii civile de față:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Cornetu sub nr. _ la data de 07.02.2012, petentul D. I., domiciliat în Călărași, ., jud. Călărași, a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . 11 nr._, dresat la data de 19.12.2011, de agent constatator din cadrul intimatei C.N.A.D.N.R. S.A. – C., cu sediul în București; ..401 A, Sector 6, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, să se dispună anularea procesului-verbal mai sus-amintit și exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 250 lei, respectiv exonerarea de plata despăgubirii în cuantum de 121,79 lei.
În motivarea plângerii petentul a arătat că în data de 19.12.2011 a fost încheiat sus menționatul proces verbal pentru faptul că în data de 06.07.2011 a circulat pe A2 fără a deține rovinietă valabilă; că, trecând peste modul „haiducesc” în care sunt aplicate aceste amenzi de către această companie, în sensul că, personal a fost sancționat în cursul unei luni de 4 ori și nu i s-a adus la cunoștință acest lucru decât în cursul lunii ianuarie 2012, precizează că aceasta o practică curentă a agentului constatator. Menționează că procesul verbal este nelegal, pentru faptul că lipsește semnătura agentului constatator și în conformitate cu art. 17 din OG 2/2001 procesul verbal este nul.
Arată că, o altă carență a procesului verbal, care în opinia sa poate conduce la anularea acestuia, este aceea a nerespectării dispoziției obligatorii de a se preciza în cuprinsul acestuia, organul la care se poate depune plângerea, iar mențiunea din cuprinsul procesului verbal „plângerea poate fi depusă la Judecătoria de pe raza căreia a fost săvârșită contravenția” o apreciază ca insuficientă și în totală contradicție cu prevederile art. 16 din OG nr. 2/2001.
Plângerea nu este motivată în drept și nici semnată de petent.
A solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 al.2 Cod procedură civilă.
În susținerea plângerii petentul a propus proba cu înscrisuri, acestea fiind atașate la fila 3 din dosar.
Prin încheierea pronunțată în ședința publică din data de 13.03.2013, Judecătoria Cornetu, scoate cauza după rol și în temeiul art. 23 alin.1 și 4 rap. la art. 3 din Lg.2/2013 a dispus trimiterea cauzei, pe cale administrativă la Judecătoria Călărași.
Această instanță a reținut că sunt incidente dispozițiile art. XXIII al.1 din Leg. 2/2013, întrucât prin interpretarea literală a textului normativ se observă că acesta face trimitere, pe de o parte, la „ procesele în primă instanță, în curs de judecată la data schimbării, potrivit dispozițiilor prezentei legi, a competenței instanțelor legal investite”, iar pe de altă parte, „ la căile de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal în curs de judecată la data schimbării potrivit dispozițiilor prezentei legi, a competenței instanțelor legal investite” ambele teze conformându-se însă reguli potrivit căreia ele „ se judecă de instanțele devenite competente să le judece” legiuitorul dorind astfel că asigure un mecanism prin care să se realizeze degrevarea instanțelor de judecată atât pe orizontală cât și pe verticală.
Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Călărași la data de 12.04.2013, sub nr._ .
În ședința publică din data de 30.04.2013, instanța a invocat din oficiu necompetența sa teritorială, în soluționarea prezentei cauze.
Văzând dispozițiile art. 137 C.proc.civ. potrivit cărora, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, în analiza prioritară a excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Călărași, invocată din oficiu, reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 32 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, competența soluționării plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii aparține judecătoriei în a cărei rază teritorială a fost săvârșită contravenția.
Legea nr.2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, aduce modificări O.G. nr.2/2001, prin art. III alin.2 care introduce după art.10 din O.G. nr. 15/2002, art.101: „prin derogare de la dispozițiile O.G. nr.2/2001 (....) plângerea, însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul"
Această normă de competență teritorială derogatorie de la dispozițiile O.G. nr.2/2001 este cuprinsă în Secțiunea a 2-a din Legea nr.2/2013, ce poartă denumirea de Modificarea și completarea unor acte normative în materie contravențională și în materia contenciosului administrativ și fiscal, legiuitorul făcând așadar, distincția între cele două materii, însă, potrivit dispozițiilor art. XXIII alin. l din Legea nr.2/2013, cuprinse în capitolul Dispoziții tranzitorii și finale: „ procesele în primă instanță, precum și căile de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal, în curs de judecată la data schimbării, potrivit dispozițiilor prezentei legi, a competenței instanțelor legal învestite se judecă de instanțele devenite competente potrivit prezentei legi."
De asemenea, alin.2 și 3 din art. XX precizează în mod detaliat la ce instanțe și la ce cauze se referă aliniatul respectiv: (2)„Recursurile aflate pe rolul înaltei Curți de Casație și Justiție - secția de contencios administrativ și fiscal la data intrării în vigoare a prezentei legi și care, potrivit prezentei legi, sunt de competența curților de apel, se trimit la curțile de apel" și (3) „Procesele în curs de judecată în primă instanță în materia contenciosului administrativ și fiscal aflate la data intrării în vigoare a prezentei legi pe rolul curților de apel și care, potrivit prezentei legi, sunt de competența tribunalelor se trimit la tribunale."
D. urmare, din interpretarea teleologică și sistematică a dispozițiilor legii, se constată că art. XXIII din Legea nr.2/2013 se referă în mod restrictiv la procesele în materia contenciosului administrativ și fiscal, nu și în materie contravențională.
Așadar, de vreme ce art. XXIII nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la materia contravențională, prevederile Legii nr.2/2013 nu sunt aplicabile în această materie, chiar dacă materia contravențiilor constituie dispoziții de drept public și nu de drept privat. Totodată, prevederile Legii nr.2/2013 se impun a fi interpretate în mod unitar, deoarece prin acest act normativ se aduc modificări în mai multe materii (procedură penală, contravenții, contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale), iar dispozițiile art. XXIII alin. I se referă doar la procesele în materia contenciosului administrativ și fiscal, nefiind posibilă o interpretare extensivă, în sensul că ar fi aplicabile și proceselor în alte materii.
Având în vedere considerentele reținute, dispozițiile art. XXIII din Legea nr.2/2013 se aplică numai proceselor în materie contravențională începute după . Legii nr.2/2013, nu și celor în curs de soluționare.
Or, în speță, plângerea contravențională a fost introdusă anterior adoptării Legii nr.2/2013, la data de 07.02.2012. Locul săvârșirii contravenției reținute în sarcina petentei a fost, A2 km 12+450 m.p., Glina, jud. Ilfov, zonă situată în circumscripția Judecătoriei Cornetu, așa încât această instanță este competentă să soluționeze cauza, potrivit art.32 alin. l din O.G. nr.2/2001, având în vedere caracterul absolut al competenței teritoriale reglementate în materie contravențională.
De asemenea instanța are în vedere și faptul că ICCJ a avut ocazia să se pronunțe anterior asupra unor conflicte negative de competență generate de interpretarea acelorași dispoziții legale, stabilind că au rămas competente instanțele investite inițial, înainte de . Legii nr. 2/2013.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 159 alin.2 C.proc.civ., instanța urmează a admite excepția necompetenței sale teritoriale și a declina competența soluționării prezentei plângeri în favoarea Judecătoriei Cornetu, jud. Ilfov.
Va constata astfel, ivit conflict negativ de competență între Judecătoria Călărași și Judecătoria Cornetu, având în vedere că două instanțe, Judecătoria Cornetu și Judecătoria Călărași s-au declarat în mod reciproc necompetente să judece prezenta cauză și prin urmare va fi sesizată instanța în drept să hotărască, Curtea de Apel București, căreia îi va fi înaintat dosarul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Călărași, excepție invocată din oficiu.
Declină competența soluționării cauzei privind pe petentul D. I., domiciliat în Călărași, ., jud. Călărași în contradictoriu cu C. SA - C., în favoarea Judecătoriei Cornetu, jud. Ilfov.
Constată ivit conflict negativ de competență între Judecătoria Călărași și Judecătoria Cornetu.
Dispune înaintarea dosarului Curții de Apel București în vederea soluționării conflictului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30.04.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
JUD. S. M. V. O.
RED.SM
DACT.VO
Ex. 3/22.05.2013
← Contestaţie la executare. Sentința nr. 733/2013. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 900/2013.... → |
---|