Plângere contravenţională. Sentința nr. 1491/2013. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1491/2013 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 24-05-2013 în dosarul nr. 1392/202/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
Sentința civilă nr.1491
Ședința publică de la 24 mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE – N. L. P.
GREFIER-Ș. J.
Pe rol judecarea cauzei civile privind plângerea contravențională formulată de petenta .. împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției CL nr._/18.01.2013 întocmit de intimata INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ CĂLĂRAȘI.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat pentru petentă I. M., în calitate de administrator, legitimat cu CI . nr._ și martorii M. E. și F. Nicușor, propuși de petentă, lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, evidențiind părțile, obiectul cauzei și procedura de citare, după care;
Instanța, față de faptul că nu sunt excepții prealabile, deschide cercetarea judecătorească a procesului și estimează că se va judeca la acest termen.
Instanța procedează la audierea martorilor M. E. și F. Nicușor, propuși de petentă, declarațiile date fiind consemnate în scris și atașate la dosar.
Reprezentantul petentei, menționează față de depoziția martorei M. E., că a fost sunat de către aceasta și că a solicitat să transmită reprezentanților intimatei să fie așteptat 15 minute, însă aceștia nu l-au așteptat.
Instanța, față de faptul că s-a contestat înscrisul completat de martora M. E., aflat la fila 62 din dosar, procedează la luarea unui specimen de scriere a acesteia, care urmează să fie atașat la dosar.
Reprezentantul petentei, menționează că nu mai are alte probe de administrat în cauză.
Socotindu-se lămurită, instanța declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pentru susțineri în fond.
Reprezentantul petentei, solicită admiterea plângerii contravenționale așa cum a fost formulată pentru motivele invocate în cererea sa.
INSTANȚA
Prin plângerea, înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22.02.2013 sub nr._, petenta .. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ AL JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI să dispună anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ dresat de intimat la data de 18.01.2013. În subsidiar, petenta a solicitat înlocuirea sancțiunii cu amenda cu sancțiunea constând în avertisment.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că urmare unui control efectuat de reprezentanții intimatului la data de 16.01.2013, a fost sancționată cu amendă în cuantum de 10.000 lei pentru încălcarea prevederilor art. 260 lit. e din Legea 53/2003, întrucât s-a reținut în sarcina sa faptul că a primit la muncă pe dna. T. E. începând cu data de 14.01.2013 fără a i se întocmi acesteia contract individual de muncă.
Petenta a contrazis realitatea constatărilor agentului constatator și a arătat că această persoană, fostă salariată a societății, se afla în incinta magazinului la momentul controlului deoarece dorea să fie reangajată.
În plângerea formulată, petenta a mai arătat că numita T. E. a discutat cu reprezentantul petentei după control și a negat că ar fi dat o declarație și că a afirmat în fața organului de control că lucrează în societate din data de 14.01.2013 sau că este în perioada de probă.
Petenta a mai arătat că la data de 18.01.2013 nu a putut prezenta contractul de muncă al numitei T. E., întrucât aceasta nu s-a mai prezentat pentru a se reangaja.
Petenta a contestat și legalitatea sancțiunii aplicate prin procesul-verbal, arătând că nu i s-a comunicat că poate beneficia de prevederile art. 28 din OG 2/2001 prin plata a jumătate din minimul amenzii aplicate, conform art. 260 alin. 3 din Legea 53/2003.
În susținerea cererii subsidiare, petenta a arătat că este prima abatere de acest tip.
În drept, petenta a invocat prevederile O.G. nr. 2/2001.
În susținerea considerentelor formulate în plângere, petenta a depus la dosarul cauzei, în copie, certificatul de înregistrare în registrul comerțului (f. 4), certificatul de înregistrare în evidența plătitorilor de TVA (f. 5), certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comerțului Călărași (f. 6), cartea de identitate a administratorului (f. 7), procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ și înștiințarea de plată (f.8-10), procesul-verbal de control . nr. 07/1028/_ (f. 11), adresa comunicare proces-verbal de contravenție (f.12) și anexa la procesul-verbal CL nr. 07/1028/_ (f. 13-15). Petenta a solicitat și administrarea probei testimoniale, solicitând audierea ca martor a numitei T. E..
În răspuns la solicitarea instanței de a preciza toate probele de care înțelege să se folosească, iar pentru martori, numele, prenumele și adresa de domiciliu, petenta a depus, la data de 06.03.2013 o completare a motivării plângerii, pe care a intitulat-o „Concluzii scrise” (f. 19-20). În completare, petenta a invocat noi motive de nulitate a procesului-verbal, respectiv faptul că nu i-a fost adus la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni, faptul că procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost semnat de un martor asistent, încălcarea prevederilor art. 21 alin. 3 din OG 2/2001 privind criteriile de individualizare a sancțiunii și nelegala comunicare a procesului-verbal. Petenta a mai arătat că la momentul controlului administratorul societății nu se afla în incinta societății, astfel că nu avea cum să refuze semnarea procesului-verbal.
Petenta a precizat datele necesare citării numitei M. (fostă T.) E. și a solicitat suplimentarea probei testimoniale și audierea martorului F. Nicușor, care se afla în magazin la momentul controlului în calitate de client.
La „Concluziile scrise” depuse la dosarul cauzei, petenta a atașat contractul individual de muncă încheiat la 21.09.2012 (f.21-23), cererea de încetare a contractului individual de muncă înregistrată la 11.12.2012 (f.24), decizia de încetare a contractului de muncă (f. 25), raportul extras din Registrul de evidență a salariaților (f. 26), adresa către I. din 17.01.2013 (f. 27), procesul-verbal de control (f. 28), procesul-verbal de contravenție (f. 29-30), cartea de identitate a martorei M. (T.) E. (f. 31,32) și cartea de identitate a martorului F. Nicușor-A. (f. 33).
Potrivit dispozițiilor art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 1 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, plângerea contravențională formulată de petentă este scutită de plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului-verbal de constatare a contravenției.
În motivarea întâmpinării, intimatul a arătat că fapta imputată petentei a fost constatată în urma unui control inopinat efectuat la punctul de lucru al societății petente situat în . și a reluat textele legale în baza cărora a fost sancționată petenta.
În răspuns la susținerile petentei, intimatul a arătat că la data controlului, 16.01.2013, nu exista întocmit contract individual de muncă pentru dna T. E., cu toate că aceasta desfășura efectiv activitate în folosul societății petente, ca vânzător. Ca argumente pentru aceste susțineri, intimatul a adus faptul că din fișa de identificare întocmită la momentul controlului rezultă că dna T. E. a declarat că desfășoară activitate pentru societatea petentă ca vânzător, începând din 14.01.2013, în perioadă de probă, precum și faptul că din extrasul REVISAL/18.01.2013 rezultă că aceasta nu figurează ca salariat al petentei. A mai arătat intimatul și faptul că reprezentantul petentei nu a prezentat un contract de muncă încheiat cu persoana identificată.
Intimatul a mai arătat că nu mai există obligația angajatorului de a prezenta fizic contractul către inspectoratul de muncă în vederea înregistrării, dar acesta are obligația de a înregistra contractele de muncă încheiate în format electronic în evidența REVISAL, anterior începerii activității pentru fiecare salariat în parte.
Cu privire la criticile petentei la adresa legalității procedurii de întocmire și comunicare a procesului-verbal, intimatul a arătat că reprezentantul petentei a luat cunoștință de conținutul procesului-verbal, dar acesta a refuzat să semneze, motiv pentru care actul de constatare a fost comunicat prin afișare la sediul societății și la punctul de lucru.
Cu privire la situația de fapt reținută, intimatul a arătat că petenta nu a adus nici un argument prin care să contrazică constatările agentului constatator, iar declarația dată de numita T. E. în fișa de identificare confirmă faptul că aceasta se afla la data de 16.01.2013 la punctul de lucru al petentei, unde desfășura efectiv activitate de vânzător din data de 14.01.2013.
În răspuns la critica petentei privind neaducerea la cunoștință a posibilității de a achita jumătate din minimul amenzii în termen de 48 ore, intimatul a arătat că dispozițiile art. 28 din OG 2/_ ar fi fost aplicabil doar dacă actul normativ care stabilește contravenția respectivă, Legea 53/2003, ar fi prevăzut expres această posibilitate.
Cu privire la individualizarea sancțiunii aplicate, intimatul a evidențiat faptul că gradul de pericol social al faptelor de acest tip, vizat de legiuitor, a fost reflectat în regimul sancțiunilor contravenționale aplicabile, minimul special fiind ridicat de la 3000 lei la 10.000 lei, iar maximul special de 100.000 lei fiind înlocuit cu un maxim de 20.000 lei, aplicabil pentru fiecare persoană identificată fără forme legale.
Pentru justificarea cuantumului și naturii sancțiunii, intimatul a arătat că această sancțiune are ca obiectiv descurajarea muncii „la negru” și a evidențiat efectele pentru salariat și pentru societate a muncii nedeclarate.
Intimatul a concluzionat că petenta a săvârșit fapta imputată, aceasta a fost corect și complet constatată și consemnată, iar agentul constatator a avut în vedere vinovăția angajatorului și de pericolul social concret al faptei la individualizarea sancțiunii la minimul special prevăzut de lege.
În drept, intimatul a invocat prevederile art. 205 C.pr.civ.
La întâmpinarea formulată, intimatul a atașat, în copie, procesul-verbal de constatare a contravenției (f.54-55), înștiințarea de plată (f. 56), procesul-verbal de afișare (f. 57), procesul-verbal de control (f. 58), anexa la procesul-verbal de control (f. 59-61), fișa de identificare (f. 62) și situația salariaților petentei extrasă din REVISAL (f. 63).
Petenta a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare (f. 67-68), în care a reluat susținerile din completarea cererii.
Pe fondul cauzei, la termenul din 10.05.2013, în temeiul art. 255 și 258 C.pr.civ, considerând că pot duce la dezlegarea pricinii, instanța a admis pentru petentă proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei și proba testimonială cu 2 martori și pentru intimat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
La termenul din 24.05.2013, instanța a administrat proba testimonială cu doi martori solicitată de petentă, declarațiile martorilor M. (T.) E. și F. Nicușor-A. fiind consemnate în scris și atașate la dosarul cauzei.
Întrucât petenta a contestat înscrisul, iar martora T. (M.) E., fiindu-i prezentată „Fișa de identificare”, a arătat că mențiunile consemnate nu sunt scrise de ea și a susținut că semnătura nu îi aparține, instanța, în temeiul art. 302-303 C.pr.civ. a procedat la verificarea înscrisului, scop în care a solicitat martorei să scrie părți din înscris, sub dictarea președintelui completului, și să semneze. Înscrisul de comparație astfel produs a fost semnat de reprezentantul petentei, președinte și grefier și depus la dosarul cauzei.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ dresat la data de 18.01.2013 de INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ AL JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI s-a reținut în sarcina petentei .. săvârșirea contravenției prev. și sancționată de art. 260 alin. 1 lit. e din Legea 53/2003, fapta contravențională constând în aceea că la controlul efectuat în data de 16.01.2013, ora 12.45, la petentă în . identificată prestând activitate la punctul de lucru al societății – magazin, doamna T. E., care a declarat că prestează activitate din data de 14.01.2013 în funcția de vânzătoare și este în perioadă de probă. Ulterior, la controlul efectuat în data de 18.01.2013 în prezența administratorului petentei s-a constatat că dna. T. E. a prestat activitate pentru societatea petentă fără a avea încheiat în formă scrisă contract individual de muncă, conform prevederilor art. 16 alin. 1 din Legea 53/2003.
În completarea situației de fapt se arată că procesul-verbal a fost completat la sediul I. Călărași la data de 18.01.2013, în prezența administratorului societății petente.
Procesul-verbal de contravenție este semnat pe fiecare pagină de agentul constatator, iar în rubrica destinată semnăturii petentei se arată că administratorul petentei a refuzat să semneze. Procesul-verbal nu este semnat de un martor asistent, iar în cuprinsul său se arată că persoanele de față la întocmirea actului nu pot avea calitatea de martor asistent, fiind inspectori de muncă.
Se mai arată în procesul-verbal că i s-a adus la cunoștință administratorului petentei dreptul de a formula obiecțiuni, dar acesta a refuzat semnarea și primirea procesului-verbal.
Din declarațiile date de martori în fața instanței se reține că la momentul efectuării controlului, numita M. (fostă T.) E. desfășura activitatea de vânzare la punctul de lucru al societății petente situat în . martorei M. E. se reține că aceasta a fost angajată a societății petente până în luna decembrie 2012 și că la data de 14.01.2013 s-a prezentat pentru a fi reangajată.
Aceleași aspecte rezultă din consemnările efectuate de martora M. (fostă T.) E. la momentul controlului în fișa de identificare. Analizând proba de scris dată de martoră în fața instanței, în comparație cu mențiunile din înscrisul depus de intimat, instanța constată neîntemeiate susținerile petentei și ale martorei privind faptul că mențiunile olografe din înscris nu aparțin martorei. Astfel, scrisul olograf de pe proba de scris dată de martoră prezintă caractere evident similare cu scrisul olograf din înscrisul depus de intimat (cu titlu de exemplu: scrierea prenumelui „E.” de către martoră este identică în cele două probe de scris, cu aspectul distinctiv specific constând în folosirea a două moduri de scriere a literei majuscule „E” în același cuvânt).
Deși ambii martori susțin că la momentul controlului administratorul societății se afla la Călărași pentru a efectua formele de angajare ale martorei, nu a fost făcută dovada niciunui astfel de demers efectuat de petentă. Astfel, nici la dosarul cauzei, nici la momentul întocmirii procesului-verbal de contravenției nu a fost prezentat un contract de muncă semnat de societatea petentă și de martoră, încheiat în scris înainte de efectuarea controlului, formalitate esențială și obligatorie înainte ca martora să poată desfășura activitatea în cadrul punctului de lucru al petentei. În aceste condiții, instanța constată că apărarea petentei în sensul că intenționa să încheie un contract de muncă este una de circumstanță, neexistând nici un element de fapt care să confirme această susținere.
Instanța constată neîntemeiată și susținerea petentei în sensul că martora nu ar fi desfășurat o activitate la punctul de lucru al petentei, ci doar s-a prezentat în vederea reangajării, în condițiile în care ambii martori audiați la solicitarea petentei au confirmat constatările agentului constatator, în sensul că martora desfășura activitatea de vânzător.
În drept, potrivit dispozițiilor art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța are obligația legală de a analiza legalitatea și temeinicia procesului-verbal de constatare și de a hotărî asupra sancțiunii aplicate.
Ca act administrativ întocmit de organul competent pe baza constatărilor proprii, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor se bucură de o prezumție de veridicitate, prezumție care este însă relativă și care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii, sarcina probei revenind petentei, în condițiile art. 249 C.pr.civ.
Aplicabilitatea acestei prezumții presupune cu necesitate existența prealabilă a unui proces-verbal de constatare a contravenției, încheiat cu stricta respectare a prevederilor legale.
Analizând motivele de nelegalitate a procesului-verbal invocate de petentă, respectiv neaducerea la cunoștință a dreptului de a formula obiecțiuni și nesemnarea de către un martor asistent, instanța constată că actul de constatare nu a fost încheiat la 16.01.2013, la punctul de lucru al petentei, la momentul controlului, atunci când administratorul petentei susține că nu a fost de față, ci două zile mai târziu la sediul I. Călărași, moment la care administratorului petentei i-a fost adus la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni, dar acesta a refuzat semnarea actului.
Din analiza procesului-verbal se constată că agentul constatator s-a conformat întocmai prevederilor art. 19 din OG 2/2001, menționând atât motivul pentru care procesul-verbal nu este semnat de reprezentantul petentei, cât și motivul pentru care actul nu a fost semnat de un martor asistent.
Chiar dacă petentei nu i-ar fi fost adus la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni la încheierea procesului-verbal, în condițiile în care acesta poate constitui un motiv de nulitate relativă, petenta nu a dovedit existența niciunei vătămări rezultate din omisiunea organului de constatare. Mai mult decât atât, instanța constată că prin procesul-verbal încheiat i-a fost adus la cunoștință petentei dreptul de a formula plângere contravențională la instanța competentă, eventualele obiecțiuni urmând a fi examinate pe această cale. Astfel, obiecțiunile prezumtive ale petentei au putut fi analizate de instanță pe calea acestei plângeri, pe baza probelor prezentate.
Verificând procesul-verbal de contravenție verbal . nr._ dresat la data de 18.01.2013 de INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ AL JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI sub aspectul condițiilor de formă, instanța constată că acesta este legal întocmit, respectând prevederile art. 16-17 din OG 2/2001, iar sancțiunea a fost legal aplicată, cu respectarea prevederilor art. 21 alin. 3 prima teză din OG 2/2001.
De asemenea, instanța constată că faptele reținute în procesul-verbal au fost corect încadrate juridic în textele legale menționate, iar sancțiunile au fost legal aplicate, având în vedere prevederile textelor reținute în procesul-verbal pentru sancționarea faptelor petentei.
Instanța constată neîntemeiată și susținerea petentei privind nerespectarea de către agentul constatator a prevederilor art. 21 alin. 3 din OG 2/2003 în privința legalității sancțiunii, în condițiile în care textul legal în baza căruia a fost sancționată petenta prevede aplicarea unei amenzi între 10.000 lei și 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată, iar agentul constatator a depistat o singură persoană și a aplicat amenda minimă de 10.000 lei.
De asemenea, neîntemeiată este și susținerea privind neaducerea la cunoștință a dreptului de a achita jumătate din minimul amenzii în 48 de ore. Astfel, conform art. 28 alin. 1 din OG 2/2001, pentru a fi atribuit contravenientului acest beneficiu legal, este necesar ca actul normativ care instituie contravenția constatată să prevadă expres această posibilitate. Cum nu există un text legal în cuprinsul Legii 53/2003 care să stabilească dreptul contravenientului de a achita jumătate din minimul special al amenzii contravenționale, instanța constată că petenta nu putea beneficia de acest drept.
După ce a stabilit că procesul-verbal a fost legal întocmit, procedura de constatare a fost corectă și sancțiunile au fost aplicate în limitele stabilite de lege, instanța urmează să analizeze temeinicia constatărilor cuprinse în procesul-verbal, pe baza susținerilor și dovezilor produse de petentă în fața instanței și a apărărilor intimatului.
Astfel cum s-a reținut deja la analiza situației de fapt, din probele administrate a rezultat lipsa de temei a susținerilor petentei în sensul că martora M. (fostă T.) E. nu desfășura la momentul controlului activitatea de vânzător la punctul de lucru aparținând petentei.
S-a mai constatat că petenta nu a făcut dovada nici în fața instanței că la momentul controlului avea încheiat în formă scrisă un contract de muncă cu martora.
În aceste condiții, instanța constată că la data de 16.01.2013 martora M. (fostă T.) E. presta activitate de la data de 14.01.2013 în funcția de vânzător fără a avea încheiat contract individual de muncă în formă scrisă, astfel că procesul-verbal de constatare a contravenției este nu numai legal, dar și temeinic întocmit, iar situația de fapt consemnată corespunde realității.
După ce a analizat legalitatea și temeinicia procesului-verbal, conform art. 34 alin. 1 din OG 2/2001, instanța urmează să se pronunțe asupra sancțiunii aplicate prin procesul-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii.
În acest sens, instanța reține că, potrivit prevederilor art. 7 și 21 alin. 3 din OG 2/2001, sancțiunea contravențională trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei imputate, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, iar sancțiunea constând în „Avertisment” se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă.
Din aceste prevederi legale rezultă că pentru o faptă care întrunește toate elementele constitutive ale contravenției consacrate de textul de lege în baza căruia a fost constatată, va putea fi aplicată sancțiunea avertismentului doar atunci când, față de circumstanțele concrete ale faptei și contravenientului, se constată o atingere minimă adusă valorilor sociale protejate de norma legală prin care a fost instituită contravenția.
Având în vedere consecințele potențiale (arătate de intimat în întâmpinare) pe care o faptă de tipul celei imputate petentei le poate produce asupra persoanelor care prestează activități în folosul unui angajator fără a avea un contract individual de muncă cu acesta, instanța constată că din probele administrate nu a rezultat niciun motiv pentru care efectele negative pe termen scurt și lung ale muncii „la negru” nu s-ar produce în circumstanțele cauzei de față.
Astfel, din actele dosarului nu rezultă niciun element de fapt care să sprijine ipoteza că situația de fapt constatată de inspectorii de muncă era una accidentală și temporară, ci dimpotrivă, toate circumstanțele stabilite prin probatoriul administrat îndreptățesc instanța să considere că administratorul petentei nu intenționa să încheie un contract individual de muncă cu martora. În aceste condiții, aceasta urma să suporte toate consecințele negative prezentate de intimat (lipsa concediului de îngrijire copil, a dreptului la pensie, șomaj, indemnizație pentru boli profesionale sau accidente de muncă, etc), iar petenta să beneficieze de avantajul patrimonial constând în neplata contribuțiilor pentru aceste drepturi ale salariatului.
În aceste condiții, faptul că petenta nu a fost sancționată anterior nu poate justifica, privit singular, înlocuirea sancțiunii contravenționale cu amenda cu sancțiunea constând în avertisment.
Pentru motivele expuse, instanța constată că rolul preventiv-educativ al sancțiunii contravenționale în cauza de față nu poate fi realizat decât prin executarea efectivă a amenzii în cuantum de 10.000 lei.
Pentru toate considerentele expuse, instanța constată că procesul-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii contravenționale . nr._ dresat la data de 18.01.2013 de INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ AL JUDEȚULUI CĂLĂRAȘI este legal și temeinic, iar sancțiunea a fost legal aplicată și temeinic individualizată, astfel încât, pe cale de consecință, instanța urmează să respingă plângerea.
Întrucât plângerea petentei a fost respinsă, conform art. 36 alin. 2 din OG 2/2001, pentru acoperirea cheltuielilor efectuate cu citarea și comunicarea actelor de procedură, instanța urmează să oblige pe petentă la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de petenta .., cu sediul în com. Vâlcelele, ., C. J/_, CUI_ în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ CĂLĂRAȘI, cu sediul în mun. Călărași, .. 1-3, jud. Călărași, CF_ împotriva procesului-verbal . nr._ dresat de un agent constatator din cadrul intimatului la data de 18.01.2013.
Menține ca legal și temeinic întocmit procesul-verbal menționat.
Conform art. 36 alin. 2 din OG 2/2001, obligă petenta la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu apel în 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședința publică de la 24.05.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
N. L. P. Ș. J.
Red. N.L.P.
Tehnored.Ș.J.
Ex.5/03.06.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 150/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 100/2013.... → |
|---|
