Plângere contravenţională. Sentința nr. 1933/2013. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1933/2013 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 17-07-2013 în dosarul nr. 3797/202/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ Nr.1933
Ședința publică de la 17 Iulie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE –D. I.
GREFIER- - G. M.
Pe rol se află soluționarea plângerii contravenționale formulată de petenta C. A. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ / din 24.10. 2011, dresat de un agent constatator din cadrul intimatului C.N.A.D.N.R. – C.E.S.T.R.I.N.
La apelul nominal făcut în ședința publică părțile nu s-au prezentat.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform art. 87 și urm. C.pr.civ.
S-a expus referatul cauzei de către grefier, prin care s-au evidențiat părțile și obiectul cauzei, învederându-se instanței că intimatul a depus la dosar întâmpinare după care:
Verificându-și competența conform dispozițiilor art. 159^1 C.pr.civ., în raport de dispozițiile art. 32 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța pune în discuție excepția necompetenței sale teritoriale și reține cauza pentru a se pronunța asupra acestei excepții, în considerarea prevederilor art. 137 alin. 1 C.pr.civ.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea introdusă la Judecătoria Cornetu la data de 21.01. 2013 și înregistrată sub nr._ petentul C. A. , domiciliată în municipiul Călărași, ., nr. 12, .. B, ., jud. Călărași a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ / din 24.10. 2011, dresat de un agent constatator din cadrul intimatei COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE S.A., cu sediul în București, .. 401 A, Sector 6, solicitând anularea procesului-verbal și exonerarea de plata amenzii și a tarifului de despăgubire.
Prin sentința civilă nr. 3851 pronunțată la data de 20.05. 2013 în dosarul menționat, Judecătoria Cornetu a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei către Judecătoria Călărași, în raport de prevederile Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, în lumina cărora competența de soluționare a plângerilor contravenționale având ca obiect plata rovinietei revine instanței în a cărei circumscripție se află domiciliul contravenientului.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Călărași la data de 26.06. 2013 sub nr._ .
În motivarea plângerii petenta arată că la data de 24.10. 2011 în timp ce conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe autostrada A.2 Km 12 + 450 m, Glina, județul Ilfov a fost identificată circulând pe drumurile publice fără a poseda în acest sens Rovigneta C..
Precizează că a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 250,00 lei.
Pe cale de excepție invocă nulitatea absolută a procesului verbal contestat deoarece nu i-a fost comunicat în conformitate cu prevederile legale în vigoare, întrucât angajatul SDN Călărași care susține că s-a deplasat la domiciliu său pentru afișarea procesului – verbal de contravenție a menționat ca martor care este angajat al aceleiași instituții .
Precizează că au fost încălcare disp. art. 16 și 17 din OGR 2 / 2001 . Față de acest mod lacunar de întocmire a procesului – verbal de contravenție sancțiunea firească este potrivit art. 17 din OGR 2 / 2001 nulitatea absolută a procesului – verbal de contravenție .
În drept OG 2/2001, OG 15/2002, Leg. 455/2001.
În susținerea plângerii petenta a propus proba cu înscrisuri acestea fiind atașate la filele 4-9 din dosar.
Prin sentința civilă nr. 3851 din 20.05. 2013 pronunțată în ședința publică, Judecătoria Cornetu, scoate cauza după rol și în temeiul art. 23 alin.1 și 4 rap. la art. 3 din Lg.2/2013 a dispus trimiterea cauzei, pe cale administrativă la Judecătoria Călărași.
Această instanță a reținut că sunt incidente dispozițiile art. XXIII al.1 din Leg. 2/2013, întrucât prin interpretarea literală a textului normativ se observă că acesta face trimitere, pe de o parte, la „ procesele în primă instanță, în curs de judecată la data schimbării, potrivit dispozițiilor prezentei legi, a competenței instanțelor legal investite”, iar pe de altă parte, „ la căile de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal în curs de judecată la data schimbării potrivit dispozițiilor prezentei legi, a competenței instanțelor legal investite” ambele teze conformându-se însă reguli potrivit căreia ele „ se judecă de instanțele devenite competente să le judece” legiuitorul dorind astfel că asigure un mecanism prin care să se realizeze degrevarea instanțelor de judecată atât pe orizontală cât și pe verticală.
În ședința publică din data de 17 iulie 2013, instanța a invocat din oficiu necompetența sa teritorială, în soluționarea prezentei cauze.
Văzând dispozițiile art. 137 C.proc.civ. potrivit cărora, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, în analiza prioritară a excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Călărași, invocată din oficiu, reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 32 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, competența soluționării plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii aparține judecătoriei în a cărei rază teritorială a fost săvârșită contravenția.
Legea nr.2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, aduce modificări O.G. nr.2/2001, prin art. III alin.2 care introduce după art.10 din O.G. nr. 15/2002, art.101: „prin derogare de la dispozițiile O.G. nr.2/2001 (....) plângerea, însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul"
Această normă de competență teritorială derogatorie de la dispozițiile O.G. nr.2/2001 este cuprinsă în Secțiunea a 2-a din Legea nr.2/2013, ce poartă denumirea de Modificarea și completarea unor acte normative în materie contravențională și în materia contenciosului administrativ și fiscal, legiuitorul făcând așadar, distincția între cele două materii, însă, potrivit dispozițiilor art. XXIII alin. l din Legea nr.2/2013, cuprinse în capitolul Dispoziții tranzitorii și finale: „ procesele în primă instanță, precum și căile de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal, în curs de judecată la data schimbării, potrivit dispozițiilor prezentei legi, a competenței instanțelor legal învestite se judecă de instanțele devenite competente potrivit prezentei legi."
De asemenea, alin.2 și 3 din art. XX precizează în mod detaliat la ce instanțe și la ce cauze se referă aliniatul, respectiv: (2)„Recursurile aflate pe rolul înaltei Curți de Casație și Justiție - secția de contencios administrativ și fiscal la data intrării în vigoare a prezentei legi și care, potrivit prezentei legi, sunt de competența curților de apel, se trimit la curțile de apel" și (3) „Procesele în curs de judecată în primă instanță în materia contenciosului administrativ și fiscal aflate la data intrării în vigoare a prezentei legi pe rolul curților de apel și care, potrivit prezentei legi, sunt de competența tribunalelor se trimit la tribunale."
D. urmare, din interpretarea teleologică și sistematică a dispozițiilor legii, se constată că art. XXIII din Legea nr.2/2013 se referă în mod restrictiv la procesele în materia contenciosului administrativ și fiscal, nu și în materie contravențională.
Așadar, de vreme ce art. XXIII nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la materia contravențională, prevederile Legii nr.2/2013 nu sunt aplicabile în această materie, chiar dacă materia contravențiilor constituie dispoziții de drept public și nu de drept privat. Totodată, prevederile Legii nr.2/2013 se impun a fi interpretate în mod unitar, deoarece prin acest act normativ se aduc modificări în mai multe materii (procedură penală, contravenții, contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale), iar dispozițiile art. XXIII alin. I se referă doar la procesele în materia contenciosului administrativ și fiscal, nefiind posibilă o interpretare extensivă, în sensul că ar fi aplicabile și proceselor în alte materii.
Având în vedere considerentele reținute, dispozițiile art. XXIII din Legea nr.2/2013 se aplică numai proceselor în materie contravențională începute după . Legii nr.2/2013, nu și celor în curs de soluționare.
Or, în speță, plângerea contravențională a fost introdusă anterior adoptării Legii nr.2/2013, la data de 21.01. 2013 .
Locul săvârșirii contravenției reținute în sarcina petentei a fost, A2 km 12+450 m.p., Glina, jud. Ilfov, zonă situată în circumscripția Judecătoriei Cornetu, așa încât această instanță este competentă să soluționeze cauza, potrivit art.32 alin. l din O.G. nr.2/2001, având în vedere caracterul absolut al competenței teritoriale reglementate în materie contravențională.
De asemenea instanța are în vedere și faptul că ICCJ a avut ocazia să se pronunțe anterior asupra unor conflicte negative de competență generate de interpretarea acelorași dispoziții legale, stabilind că au rămas competente instanțele investite inițial, înainte de . Legii nr. 2/2013.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 159 alin.2 C.proc.civ., instanța urmează a admite excepția necompetenței sale teritoriale și a declina competența soluționării prezentei plângeri în favoarea Judecătoriei Cornetu, jud. Ilfov.
În același sens s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea mai multor regulatoare de competență pronunțate în situații similare.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 159 alin. 3 C.pr.civ.1865 și art. 1591 alin. 2 C.pr.civ. 1865, instanța urmează să admită excepția necompetenței sale teritoriale și să decline competența soluționării prezentei plângeri în favoarea Judecătoriei Cornetu, jud. Ilfov.
În considerarea aspectelor mai sus expuse și a prevederilor art. 20 C.pr.civ., instanța constată ivit conflict negativ de competență între Judecătoria Călărași, jud. Călărași și Judecătoria Cornetu, jud. Ilfov. și, conform dispozițiilor art. 21 C.pr.civ. și art. 22 alin. 2 C.pr.civ., urmează să dispună înaintarea dosarului Curții de Apel București în vederea soluționării conflictului de competență ivit.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Călărași invocată din oficiu de instanță .
Declină în favoarea Judecătoriei Cornetu competența soluționării cauzei având ca obiect plângere contravențională, formulată de petenta C. A. , domiciliată în municipiul Călărași, ., nr. 12, .. B, ., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ / din 24.10. 2011, dresat de un agent constatator din cadrul intimatei COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE S.A., cu sediul în București, .. 401 A, Sector 6, împotriva procesului verbal de contravenție ..11., ne_ / din 24.10. 2011.
În baza art. 20 alin. 2 și art. 22 alin. 3 C.pr.civ., constată apărut conflictul negativ de competență între Judecătoria Cornetu și Judecătoria Călărași și dispune sesizarea Curții de Apel București pentru soluționarea acestuia.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17.07.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
-Jud. D. I. - - G. M. –
Red. D.I.
Tehnored. M.G.
Exp. 3
Azi. 23.07. 2013.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2814/2013.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1045/2013. Judecătoria... → |
|---|
