Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 2836/2013. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2836/2013 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 11-10-2013 în dosarul nr. 5088/202/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2836/2013
Ședința publică de la 11 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. A.
Grefier I. B.
Pe rol se află soluționarea acțiunii civile formulată prin procedura specială a ordonanței președințiale de către reclamanta D. E. E. în contradictoriu cu pârâtul I. G..
La apelul nominal făcut în ședința publică, la sfârșitul ședinței, s-a prezentat pentru pârât av. A. M., în temeiul împuternicirii avocațiale nr._/2013, aflată la fila nr.18 din dosar,lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform art. 155 și urm. C.proc.civ.
S-a expus referatul cauzei de către grefier, prin care s-au evidențiat părțile și obiectul cauzei, după care:
Av. A. M. pentru pârât depune la dosar un set de înscrisuri (copie din dosarul nr._ reprezentând cazierul judiciar al reclamantei, din care rezultă caracterul violent al acesteia, caracterizare a minorului și adeverințe din care rezultă că acesta frecventează cursuri de fotbal, de dans, diplome care atestă participarea acestuia la o . concursuri, adeverințe de venituri ale pârâtului și ale părinților acestuia, chitanțe de plată a c/val coletelor trimise reclamantei, declarația notarială și fotografii). Având în vedere că apărătorul reclamantei nu a solicitat strigarea dosarului la o altă oră, precizează că nu mai are cereri de formulat.
Constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau incidente de soluționat, în conformitate cu dispozițiile art. 392 C.proc.civ. instanța declară dezbaterile deschise asupra fondului și acordă cuvântul pentru susținerea cererilor și apărărilor formulate în proces.
Av. A. M. pentru pârât solicită respingerea cererii reclamantei și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată, în speță nefiind îndeplinite condițiile de admisibilitate ale unei astfel de cereri, pentru următoarele considerente:
Din relația reclamantei cu pârâtul a rezultat minorul I. G. R.. Până la împlinirea de către minor a vârstei de 1 an și 4 luni părțile au locuit împreună cu minorul, timp în care, pârâtul a fost alături de familie. De la vârsta de 1 an și 8 luni minorul a fost adus în țară și lăsat în grija tatălui. Susținerile reclamantei referitoare la faptul că pârâtul nu se interesa de viața minorului pe care l-a părăsit, sunt nefondate și nereale. Din înscrisurile pe care le-a depus ala dosar la prezentul termen, rezultă că minorul este înscris la grădiniță, frecventează cursuri de canto, de pian și de fotbal și are o . diplome care atestă participarea acestuia la o . concursuri, fiind angrenat în tot de activități de tatăl și de bunicii săi, ceea ce denotă preocuparea acestora pentru educarea minorului. Din adeverința emisă de medic, depusă la dosar, rezultă că starea de sănătate a copilului este una foarte bună, fiind îngrijit bine. La dosarul cauzei a depus și o declarație notarială a reclamantei, prin care aceasta și-a exprimat acordul ca exercitarea autorității părintești să fie comună și ca locuința minorului să fie stabilită la tată, fiind mulțumită de felul în care este îngrijit copilul (dosar mr._ ). Având în vedere că sentimentele reclamantei față de pârât nu s-au stins, aceasta a promovat prezenta acțiune în momentul în care a venit în țară. Deși pârâtul i-a solicitat, în mai multe rânduri, ca reclamanta să vină în țară pentru a-l vedea pe minor, aceasta nu a dat curs solicitării din anul 2012 și până în martie 2013, nu a participat la nicio aniversare a copilului și nu a fost alături de el la nicio sărbătoare. Mai mult, copilul nu știe nici până în prezent că părinții săi s-au despărțit. Pârâtul i-a ascuns acest lucru pentru a nu afecta dezvoltarea afectivă și morală a copilului. Reclamanta nu a fost alături nici de ceilalți doi copii pe care îi are din relații diferite cu alți doi bărbați.
În altă ordine de idei, reclamanta nu a făcut dovada unei locuințe sau unei reședințe în care să îl ducă pe minor sau a unui loc de muncă. În Londra aceasta locuiește într-o locuință de 2/2 mp, a unui indian,cu bucătărie și baie comună. Ancheta socială ce s-a dispus a fi efectuată în dosarul nr._ la domiciliul reclamantei, prin comisie rogatorie, urmează a stabili aceste aspecte. Venitul reclamantei îl constituie ajutorul social pe care îl încasează pentru o minoră, tot fiica ei, dintr-o relație cu un alt bărbat, pe care a dus-o în Anglia în acest scop. Acesta este motivul pentru care solicită a-i fi înapoiat minorul. În considerarea unui ajutor social mai substanțial și a unei locuințe care i-ar putea fi oferită în situația în care ar avea doi copii în întreținere.
A depus la dosar reclamanta dovada veniturilor sale de 300 lire pe lună. Acesta este, de fapt, cuantumul ajutorului social pe care îl încasează pentru minoră. În ceea ce privește susținerile reclamantei referitoare la banii pe care i-a trimis în țară, precizează că acești bani erau trimiși pentru a i se achiziționa medicamente din România întrucât erau mai ieftine, care îi erau apoi trimise în Anglia.
Aparența de drept este, teoretic, în favoarea pârâtului, nu a reclamantei. Prin înscrisurile depuse la dosar acesta a făcut dovada că are un loc de muncă, o locuință și că minorul este bine îngrijit. Tatăl și bunicii paterni se preocupă de creșterea și îngrijirea minorului care nu poate fi trimis într-un mediu necunoscut.
Nici urgența luării pe cale de ordonanță președințială a măsurilor solicitate de reclamantă, nu este justificată. Copilul se află în îngrijirea pârâtului de 3 ani și din însăși declarația dată în fața notarului rezultă că reclamanta este mulțumită de modul în care copilul este crescut și îngrijit.
Prin prezenta cerere formulată reclamanta urmărește judecarea fondului însăși. Dacă cererea acesteia ar fi admisă, ar lua copilul și ar pleca din țară cu el.
Prin înscrisurile depuse la dosar pârâtul a făcut dovada că îngrijește minorul și că nu l-a abandonat în grija altor persoane, astfel cum susține reclamanta. Minorul are la pârât toate condițiile materiale și morale pentru o dezvoltare fizică și psihică armonioasă.
Instanța dispune efectuarea verificărilor necesare în baza de date a evidenței persoanelor cu privire la date despre copiii reclamantei și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra prezentei cauze civile:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Călărași sub nr._, reclamanta D. E. E. cu domiciliul de reședința in Marea Britanie, Londra, 234, CAPWORTH STREET, E 10, 7 HL, si domiciliul ales la Cabinet Avocat G. M. G. in București, .. 2, . 3, ., a chemat în judecată pe pârâtul I. G., domiciliat în ., ., ., jud. Călărași pentru ca pe baza probelor ce se vor administra sa se dispună pe calea ordonanței președințiale înapoierea copilului -minorul I. G. Ricardo, născut la 26.09.2008 in Spania, fiul părților, pe care l-a lăsat o perioada în grija tatălui /concubin si părinților paterni ai pârâtului si predarea minorului către reclamanta D. E. E., mama acestuia, stabilirea provizorie a domiciliului minorului la domiciliul de reședința al reclamantei în Marea Britanie-Londra, 234, CAPWORTH SREET E 10, 7 HL și stabilirea provizorie a autorității părintești în sarcina reclamantei pana la stabilirea acestei masuri definitive printr-o hotărâre în cauza de fond_ .
In motivarea cererii, reclamanta a arătat în esență că in urma unei relații de concubinaj cu paratul, pe când lucrau împreună în Spania, a rezultat minorul I. G. R., născut la data de 26.09.2008.
A menționat că, întrucât pârâtul nu se interesa de viața de cuplu si a minorului, părăsindu-i si lăsându-i fără ajutor in Spania, timp de peste 1-2 ani, a venit în țară să clarifice atât relația de conviețuire cât și situația minorului.
Înțelegerea părților a fost ca minorul să rămână un timp în grija tatălui, iar după clarificarea situației mama să își poată lua fiul înapoi.
Această înțelegere nu a fost respectată, ulterior părinții concubinului afirmând ca nu îi mai lasă copilul.
Din august 2010 minorul a stat numai in grija bunicilor din partea concubinului, care i-a părăsit fără să-i asigure minorului subzistența.
În toată această perioadă a trimis ajutor de întreținere a minorului, lucruri si bani în valuta, lunar .
Aflând ca tatăl lui l-a părăsit și a plecat la muncă în străinătate, lăsându-l fără ajutor și nu l-a vizitat de peste 2 ani, a hotărât să își preia fiul pentru a-i acorda toată atenția si condițiile de creștere si educare la un standard de viață socială superior ~ condiții foarte bune în Anglia -Londra, unde are o situație stabilă cu loc de munca asigurat și condiții bune de locuit.
A precizat că în Londra îi poate asigura minorului toate condițiile de viață, sociale și de sănătate.
A menționat că situația minorului o îngrijorează, întrucât tatăl său nu l-a mai vizitat de când a plecat, copilul fiind numai in grija bunicilor paterni si nu poate beneficia de atenția si educarea unui părinte, iar reclamanta nu a putut sa își recupereze copilul, fiind refuzata.
A apreciat că urgența unei hotărâri judecătorești pe cale ordonanței președințiale este determinata de faptul ca minorul are nevoie acuta de îngrijirea, căldură si mângâierea mamei sale - reclamanta în cauza, ca se constata faptul ca "starea psihica si morala a copilului este încărcata de situația distanței fata de mama lui" fiind cât mai stringentă si urgentă, încât, stabilirea imediata si necesara a legăturii firești si părintești intre minor si mama care la crescut pana la cca 2 ani, este necesară așa încât lipsirea de acesta legătură, poate produce la o ruptura grava si o schimbare de comportament nefavorabilă minorului.
In acest sens legiuitorul a statuat posibilitatea înapoierii copilului de la alte persoane in temeiul art. 495 c.civ, astfel încât " părinții pot cere oricând instanței de tutela înapoierea copilului de la orice persoana care îl tine fără drept".
A apreciat că bunicii paterni îl dețin fără nici un drept pe minorul I. G. R., fiul reclamantei, întrucât copilul fusese lăsat în grija tatălui, iar acesta l-a părăsit, astfel încât se impune ca minorul sa revină in grija și educarea mamei sale firești, pentru faptul ca prin aceasta se realizează atât o situație mai favorabila privind condițiile de creștere si educare cât si legătură sufleteasca cu mama lui.
Referitor la îndeplinirea condițiilor de admisibilitate, a menționat că minorul a fost născut si îngrijit de mama sa aproximativ 2 ani în Spania, singură, când tatăl minorului i-a părăsit, fără să le mai acorde ajutorul cuvenit, ulterior lăsând copilul în seama bunicilor paterni.
A arătat că reclamanta a trimis ajutor financiar constând in valuta in mod constant/ lunar pentru a contribui la creșterea si educarea copilului, si aproapeseara de seara realizează contactul cu fiul sau prin telefon sau Chat- internet, realizând si un mod video-contact, discutând și trimițându-i tot ce-i cerea copilul mamei.
A apreciat că reclamanta are actualmente condițiile cerute de lege pentru îngrijirea si educarea minorului: stabilitatea unui loc de munca si locuința proprie prin chirie dar stabile, oferindu-i toate condițiile de creștere si sănătate.
A concluzionat că în cauză sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate, întrucât nu se prejudecă fondul, iar instanța de tutela poate dispune provizoriu domiciliul si autoritatea pentru minor in sarcina mamei reclamante, avându-se in vedere faptul ca este unicul părinte care s-a preocupat de minor, l-a crescut de când era mic, asigurându-i ajutorul cuvenit, față de pârât care l-a părăsit pe copil fără sa se intereseze de acesta.
In drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 495^97, 487; 503 ; 507 cod civil.
In dovedirea cererii s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Pârâtul deși legal citat nu a formulat întâmpinare, dar a depus în apărare înscrisuri și fotografii.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța reține că minorul I. G. Ricardo se află în grija tatălui și a bunicilor paterni de la vârsta de 1 an și 6 luni, în prezent minorul având vârsta de 5 ani.
Potrivit art.30 din Legea 272/2004, copilul are dreptul să crească alături de părinții săi, iar conform art. 32 din același act normativ are dreptul să fie crescut în condiții care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială. De asemenea, art.43 din Legea 272/2004 prevede că are dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate pe care o poate atinge, iar art. 44 din același act normativ stipulează dreptul copilului de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială.
În speță, instanța reține că toate drepturile copilului, enunțate mai sus, au fost respectate. În acest sens, instanța reține că pârâtul I. G. a depus la fila 68 a dosarului adeverința 42/19.09.2013 emisă de Avantrade SRL din care rezultă că este angajatul acesteia pe perioadă nedeterminată, înscris din care rezultă că acesta se află în țară.
În speță, în ceea ce privește măsura exercitării autorității părintești și stabilirea locuinței copiilor minori, sunt aplicabile și prevederile art. 2 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului în care se stipulează că „reglementările adoptate în domeniul respectării și promovării drepturilor copilului, precum și orice act juridic emis sau, după caz, încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului”, principiu ce „este impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinților, altor reprezentanți legali ai săi, precum și oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat în mod legal”. În alineatul 3 al aceluiași articol se prevede că „ principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționare de instanțele judecătorești”.
În plus, art. 44 din legea susmenționată prevede că „orice copil are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială, iar părinților sau, după caz, altor reprezentanți legali le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților, cele mai bune condiții de viață necesare creșterii și dezvoltării copiilor; părinții sunt obligați să le asigure copiilor locuință, precum și condițiile necesare pentru creștere, educare, învățătură și pregătirea profesională”.
Pornind de la dispozițiile legale invocate mai sus și având în vedere prevalența principiului interesului superior al copilului în orice măsură care îl vizează, instanța consideră că nu se impune ca, pe parcursul judecării procesului de fond dintre părți, să se stabilească locuinței minorului la domiciliul mamei, iar acesta să exercite exclusiv autoritatea părintească, având în vedere că, din probele administrate în cauză, reiese că: în prezent tatăl și bunicii paterni se ocupă în mod corespunzător de îngrijirea și supravegherea minorului, implicându-se activ în rezolvarea tuturor problemelor pe care le presupune creșterea unui copil, împrejurare confirmată de ancheta psihosocială efectuată la domiciliul actual; pârâtul prezintă garanțiile afective și materiale pentru protejarea și realizarea drepturilor copilului până la soluționarea cererii de fond; minorul s-a integrat bine la grădinița la care a fost înscris de la începutul anului școlar 2011, astfel cum rezultă din caracterizarea psihopedagogică existentă la dosar; stabilirea provizorie a domiciliului minorului la locuința mamei, în străinătate, ar avea drept consecință izolarea minorului și renunțarea la frecventarea grădiniței ceea ce contravine interesului copilului, care presupune integrare și adaptare la mediul social și educațional.
În acest context, trebuie subliniat faptul că un rol primordial în privința dezvoltării copilului îl are frecventarea grădiniței și desfășurarea unor activități educativ în mod organizat, în condițiile în care până la vârsta școlară copilul acumulează o mare parte a informațiilor necesare evoluției ulterioare, prin integrarea sa într-un mediu educativ organizat învățând să opereze și să valorifice aceste informații. Totodată, frecventarea grădiniței este importantă deoarece întreaga perioadă preșcolară este dominată de acțiunea constituirii personalității, învățământului preșcolar revenindu-i un rol fundamental în asigurarea premiselor și deschiderii către integrarea și reușita școlară.
Cu alte cuvinte grădinița este primul mediu organizat de maximă valorificare a resurselor multiple ale copilului, de stimulare a aptitudinilor și a talentelor, de educare adecvată a minorului la vârsta preșcolară, la care este imperios necesară stimularea potențialului creator, necunoscut sau neexprimat încă, prin cunoașterea și stimularea aptitudinilor, prin mobilizarea resurselor latente și prin susținerea manifestării lor într-un cadru social corespunzător nivelului său de dezvoltare cognitivă și emoțională.
Având în vedere cele menționate anterior, instanța apreciază că valorificarea optimă a aptitudinilor și potențialului minorului nu se poate realiza corespunzător decât în cadrul grădiniței și prin activități extrașcolare, nefiind suficientă doar relaționarea cu membrii familiei restrânse sau numai cu unul dintre părinți.
În plus, în considerarea exigențelor impuse de principiul interesului superior al copilului, în decizia ce urmează a fi dispusă, instanța va ține seama de caracterizarea minorului (fila 55 din dosar) din care rezultă, fără echivoc, faptul că din punct de vedere emoțional, cognitiv și fizic copilul este bine dezvoltat. Tatăl lui este interesat să îi ofere tot confortul și să-i asigure o bună educație, este cooperant și este atent la nevoile copilului. Din punct de vedere afectiv este stabil emoțional și are un comportament adecvat vârstei. Minorul este un copil receptiv, participă activ la toate activitățile instructiv-educative, dar și la toate activitățile extracurriculare.
De asemenea, din planșele foto aflate la filele 75-77 din dosar rezultă că pârâtul a fost prezent în viața minorului în mod constant, inclusiv în compania reclamantei, iar relația de afecțiune dintre aceștia este evidentă.
Totodată, reclamanta a depus la dosar, la filele 48-52, dovezi din care rezultă că în decurs de aproximativ 3 ani a trimis fiului său un total de 700 de lire.
În prezent, minorul este angrenat în numeroase activități, așa cum rezultă din înscrisurile atașate la filele 56-64 din dosar.
Stabilirea domiciliului minorului la mama sa ar duce la ruperea brutală a copilului atât de familia cu care a trăit în ultimii 3 ani, cât și de mediul social în care este integrat, totodată ridicând și problema adaptării sale într-o țară străină, în care îi este necunoscută limba, aspect de natură a afecta adaptarea și toate relațiile sale.
Totodată, din cazierul judiciar al pârâtei aflat la fila 54 a dosarului rezultă că aceasta a primit o amendă de 500 de lei pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de articolul 180 alin. 2 cod penal, iar din verificările efectuate de instanță rezultă că aceasta nu este doar mama acestui copil, ci are un număr de 3 copii minori.
Pentru aceste motive, văzând și prevederile art. 613 alin. 2 cod procedură civilă, urmează a respinge cererea formulată de reclamanta D. E. E. în contradictoriu cu pârâtul I. G. ca neîntemeiată.
Va obliga reclamanta să achite pârâtului cheltuieli de judecată în cuantum de 1000 lei, reprezentând onorariu apărător.
PENTRU ACESTE MOTIVE ,
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de reclamanta D. E. E., cu domiciliul de reședința in Marea Britanie, Londra, 234, CAPWORTH STREET, E 10, 7 HL, si domiciliul ales la Cabinet Avocat G. M. G. in București, .. 2, . 3, ., în contradictoriu cu pârâtul I. G., domiciliat în ., ., ., jud. Călărași, ca neîntemeiată.
Obligă reclamanta să achite pârâtului cheltuieli de judecată în cuantum de 1000 lei.
Cu apel în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică din data de 11.10.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. I. B. I.
Red. A.I.
Tehnored.B.I.
Expl.5/16.10.2013
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 428/2013. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2814/2013.... → |
|---|
