Plângere contravenţională. Sentința nr. 2633/2013. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2633/2013 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 30-09-2013 în dosarul nr. 4483/202/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
Sentința civilă nr. 2633/2013
Ședința publică de la 30 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE – D. I.
Grefier - G. M.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul C. I. – S. și pe intimatul I. CĂLĂRAȘI, având ca obiect plângere contravențională, formulată împotriva procesului-verbal . nr._ / din 17.07. 2013 .
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile .
Procedura de citare legal îndeplinită conf. art .153 N. C.p. civ. .
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, evidențiind părțile, obiectul cauzei și procedura de citare .
Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 131 alin. 1 rap. la art. 94 al.4 C.pr. civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Instanța, față de faptul că nu sunt excepții prealabile, deschide cercetarea judecătorească a procesului și estimează că se va judeca la acest termen.
În temeiul art. 255 – 258 N.C.pr.civ., încuviințează proba cu înscrisuri solicitată prin cererea de chemare în judecată, ca fiind utilă justei soluționări a cauzei .
Instanța față de faptul că nu sunt excepții prealabile, deschide cercetarea judecătorească a procesului și o reține în pronunțare .
I N S TA N Ț A
Asupra plângerii contravenționale de față:
Prin plângerea introdusă la această instanță la data de 19.07. 2013 și înregistrată sub nr._, în termen legal, contravenientul C. I.- S. , domiciliat în Balotești,, ., nr. 1, județul Ilfov, CNP=_ a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu intimatul I.P.J. CĂLĂRAȘI, să se dispună anularea procesului – verbal de contravenție ., nr._ / din 17.07. 2013, prin care a fost sancționat contravențional cu 1200 lei amendă, ca sancțiune principală, aplicându-i-se și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, începând cu data de 17.07. 2013.
În motivarea plângerii contravenientul învederează că nu se face vinovat de săvârșirea faptei reținute în sarcina sa a fost încadrată la art. 50 al.1 din OUG 195/ 2002, fiind sancționată de art. 102 al.3, lit. e din același act normativ, respectiv art. 147 al.1 din HG 139 / 2006, fiind sancționată de art. 101 al.1 pct.8 din OUG 195/2002.
Apreciază că procesul – verbal de contravenție prezintă mai multe neconcordanțe de natură a atrage anularea procesului – verbal..
În dovedirea plângerii, contravenientul a propus proba cu înscrisuri, martori expertize de specialitate .
A anexat copia conform cu originalul de pe procesul-verbal de contravenție, copie C.I.
Plângerea împreună cu înscrisurile atașate i-au fost comunicate, intimatul la data de 22 iulie 2013, pentru a formula întâmpinare . fața instanței, pete
În temeiul art. 255 și 258 C.pr.civ, considerând că pot duce la dezlegarea pricinii, instanța a admis și administrat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei .
Prin întâmpinarea depusă în termen legal intimatul a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, depunând la dosarul cauzei înregistrarea R. a faptei, atestatul de operator radar, buletinul de verificare metrologică, graficul de patrulare, fișa de abateri contravenționale a petentului .
A solicitat judecarea cauzei în lipsă conf. art. 411 al.2 C.pr. civ.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele: prin procesul-verbal atacat prin plângere, contravenientul a fost sancționat contravențional cu amendă de 1200 lei, 15 puncte de penalizare și suspendarea permisului de conducere pe o perioadă de 90 de zile, reținându-se că la data de 17.07. 2013, în jurul orelor 07: 24 ar fi condus autovehiculul marca VW, cu nr. de înmatriculare_, fiind înregistrat de aparatul radar . 227, montat pe auto MAI –_ cu o viteză de 158 Km /h pe un sector de drum limitat la 90 Km /h.
Din vizionarea înregistrării video aflată la dosar rezultă că, într-adevăr fapta a fost săvârșită de contravenient .
Din probatoriul administrat instanța reține că fapta constatată de agent există, constituie contravenția prev. de art. 50 al.1 din OUG 195/ 2002, fiind sancționată de art. 102 al.3, lit. e din același act normativ, respectiv art. 147 al.1 din HG 139 / 2006, fiind sancționată de art. 101 al.1 pct.8 din OUG 195/2002.
Este de asemenea legală și aplicarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.
În prealabil, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul asigură respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Referitor la sancțiunile aplicate, instanța, în baza art. 34 din O.G. nr. 2/2001, apreciind că procesul verbal contestat este legal și temeinic, va analiza proporționalitatea acestora, având în vedere și dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG 2/2001, potrivit cărora sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. Petentului i-a fost aplicată sancțiunea amenzii în cuantum minim pentru cele două contravenții. Cu privire la sancțiunile complementare, acestea trebuie executate pentru ca scopul educativ al sancțiunii să fie atins.
Instanța apreciază că sancțiunile aplicate sunt proporționale cu gradul de pericol social al faptelor. Conducerea unui autovehicul pe drumurile publice, cu depășirea vitezei legale este de natură a pune în pericol concret siguranța traficului rutier.
Pentru aceste considerente instanța va reține că plângerea nu este întemeiată și o va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea introdusă de contravenientul C. I.- S. , domiciliat în Balotești,, ., nr. 1, județul Ilfov, CNP=_, împotriva procesului – verbal de contravenție ., nr._ / din 17.07. 2013, încheiat de I.P.J. CĂLĂRAȘI -
Cu apel care se va depune în 30 de zile de la comunicare, la Judecătoria Călărași .
Pronunțată în ședința publică din 30 .09. 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
-Jud. D. I.- -G. M.-
Red.D.I.
Thred.M.G.
Exp. 4
Azi. 10.10. 2013.
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3138/2013. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 230/2013.... → |
|---|
