Pretenţii. Sentința nr. 2958/2013. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2958/2013 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 22-10-2013 în dosarul nr. 3194/202/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI – JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2958
Ședința publică de la 22 Octombrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - Judecător M. S.
Grefier - V. O.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanții I. V. și I. A., în contradictoriu cu pârâta C. S. - Rădița, având ca obiect - pretenții (Dosar nr._ - cauză trimisă spre rejudecare prin decizia civilă nr. 595/15.05.2013 pronunțată de Tribunalul Călărași.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat reclamantul I. V., legitimat cu CI . nr._/22.04.2013; CNP –_, asistat de av. S. S. care substituie pe av. S. C., ( împuternicire avocațială . nr._/17.06.2013, aflată la fila 9 din dosar) în temeiul delegației de substituire aflată la 40 din dosar, pârâta C. S. Rădița personal, legitimată cu CI . nr._/11.04.2013 CNP -_, asistată de av. D. I., în temeiul împuternicirii avocațiale nr. 1312/2012, aflată la fila 13 din dosar, martorii propuși de reclamanți: C. C. legitimat cu CI . nr._, CNP_ și G. C. C., legitimat cu CI . nr._, cu CNP -_, martorii propuși de pârâtă: C. N., legitimat cu BI . nr._, CNP –_ și V. T., legitimat cu CI . nr._, CNP –_, lipsă fiind reclamantul I. A., reprezentat de av. S. S. care substituie pe av. S. C., în temeiul delegației de substituire aflată la 40 din dosar.
Procedura de citare legal îndeplinită conform art. 87 și urm. Cod procedură civilă.
S-a expus referatul cauzei de către grefier, evidențiindu-se părțile, obiectul cauzei și procedura de citare, după care:
Instanța în conformitate cu dispozițiile art. 193 Cod procedură civilă procedează la audierea martorilor prezentați de părți sub prestare de jurământ declarațiile fiind consemnate în scris în procese verbale separate atașate la filele 41-44 din dosar.
În timpul audierii martorilor s-a prezentat și avocatul titular, respectiv av. C. S., apărătorul ales al reclamanților, conform împuternicirii avocațiale . nr._/17.06.2013, aflată la fila 9 din dosar.
Av. C. S. pentru reclamanți și av. D. I. pentru pârâtă, având pe rând cuvântul, învederează că nu mai au alte probe de administrat în cauză, apreciază cauza în stare de judecată și solicită acordarea cuvântului pentru susțineri în fond.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru susțineri în fond.
Av. C. S. pentru reclamanți având cuvântul în fond, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, urmând a se constata că în cauză sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale, cu mențiunea că reclamanții se află într-o situație disperată care durează de mai mulți ani de zile, situație ce nu poate fi catalogată ca fiind un conflict între părți, întrucât aceștia din urmă nu au avut un comportament similar, cu cel al pârâtei, un comportament repetitiv în sens negativ. Astfel că, împotriva reclamanților pârâta a formulat mai multe plângeri penale, care s-au soluționat prin pronunțarea unei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale. Mai mult, reclamantul I. A. a fost chemat de mai multe ori din Afganistan, locul unde își desfășura activitatea pentru a da declarații la organele de urmărire penală. Cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată pe toate fazele procesuale.
Av. D. I. pentru pârâtă, având cuvântul în fond, solicită respingerea acțiunii formulată de reclamanții pentru următoarele considerente:
În ceea ce-l privește pe reclamantul I. V. acesta face vorbire de suferințe medicale cauzate de pârâtă, dar nu prezintă nicio dovadă cu acte medicale din perioada în care au fost discuțiile cu pârâta, însă face dovada cu acte medicale din anul 1986. Precizează că la data de 20.10.2010 la urmărirea penală O. A. a precizat că pârâta a avut permanent discuții cu acest reclamant, în sensul că îl deranjează comportamentul pârâtei și că aceasta are un câine.
Mai arată că, în nenumărate rânduri la fața locului au fost solicitate organele de poliție, iar reclamantul I. V. a fost avertizat în scris să aibă un comportament corespunzător față de pârâtă.
În ceea ce-l privește pe reclamantul I. A., arată că potrivit răspunsului la interogatoriu, se arată de către martorii audiați la acest termen la propunerea reclamanților că au fost înștiințați de acest reclamant despre discuțiile care au existat între părți. În anul 2010 acest reclamant a avut concediu 6 luni, respectiv în perioada 18.01.2010 – 11.06.2010 și nu a făcut nicio dovadă scrisă, respectiv pașaport, cum că că s-a deplasat special din Afganistan pentru audieri la organele de urmărire penală. Menționează că,cel mai mult a suferit copilul pârâtei așa cum rezultă din înscrisul depus la fila 17 din dosar. Precizează că pârâta a sesizat organele de poliție și a făcut acest lucru conform drepturilor ce revin fiecărui cetățean, iar starea conflictuală a fost un cumul de factori.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii civile de față;
Prin cererea introdusă la această instanță la data de 29.11.2012 și înregistrată sub nr. 7946/202, reclamanții I. A. și I. V., ambii domiciliați în Călărași, ., ., . au chemat în judecată pe pârâta C. S. Rădița, cu ultimul domiciliu cunoscut în Călărași, ., ., ., citată prin publicitate lărgită, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, să fie obligată aceasta la plata sumei de câte 5000 lei pentru fiecare dintre reclamanți, reprezentând daune morale rezultate ca efect al conduitei ilicite, constând în mai multe plângeri penale formulate fără temei și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că pârâta este vecina lor, și în permanență le-a creat probleme, constând în aceea că, reclamantului I. A. i-a adresat expresii și cuvinte jignitoare, în majoritaea timpului, în lipsa lui, fiind plecat în diverse misiuni în străinătate, iar față de reclamantul I. V., având un comportament similar, injurios, fără niciun motiv, a determinat agravarea stării de sănătate a acestuia. Au mai adăugat că, de altfel, acest comportament l-a avut pârâta și față de ceilalți vecini din zonă.
Au mai adăugat că primul fapt illicit al pârâtei îl constuie promovarea unei plângeri penale împotriva lor, pentru infracțiunile de distrugere prev. de art. 217 al. 1 C.p. și tulburarea folosinței locuinței, prev. de art. 320 al. 1 C.p., fapte ce au făcut obiectul dosarului nr. 3463/P/2009. Au mai arătat că în acest dosar s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de ei, întrucât faptele nu au existat, condiții în care la rândul lor au formulat împotriva pârâtei o plângere penală pentru infracțiunea de plângere calomnioasă, acesta formând obiectul dosarului nr.1380/P/2010, soluția fiind sancționarea pârâtei cu amendă administrativă în cuantum de 500 lei, ceea ce a presupus existența infracțiunii; că din punctul de vedere al acestei acțiuni, sancțiunea aplicată pârâtei, a presupus existența faptului ilicit, generator de prejudicii, prejudiciul moral încercat de ei în acest sens, nefiind acoperit până în prezent.
Au mai învederat că, a doua situație la care se raportează ca fapt ilicit, este adresarea de cuvinte jignitoare și comportamentul de aceeași manieră, respectiv neprincipial și jignitor, petrecut în cursul lunii septembrie 2009 și constatată, prin adresa de răspuns a IPJ Călărași ( depusă la dosar în copie), din care reiese că pârâta a confirmat acest comportament și a promis că pe viitor va avea o altă conduită. Au mai precizat că, la începutul anului 2011, pârâta le-a făcut o nouă reclamație la IPJ Călărași, cum că reclamantul I. V. i-ar fi adresat cuvinte jignitroare, iar reclamantul I. A., ar fi montat pe palierul etajului doi din . vederi, fără autorizare; că nici de această dată aspectele reclamate de pârâtă nu s-au confirmat, astfel că s-a dispus clasarea acestei petiții, ei fiind din nou obligați să se prezinte și să dea declarații, cum de fiecare dată cu prilejul fiecărui fapt ilicit al pârâtei, au fost nevoiți să se prezinte la poliție și să dea declarații; că astfel, li s-a creat o stare puternică de stres, pe fondul faptului că au fost întotdeauna cetățeni onești care nu au ajuns la poliție decât în acest mod, acuzați pe nedrept de fapte pe care nu le-au comis, situații care le-au creat probleme de sănătate și de imagine, prejudicii ce urmează a le fi reparate de pârâtă prin achitarea sumelor solicitate.
De asemenea, se menționează că reclamantului I. V., aceste tracasări, citații și deplasări la poliție pentru declarații, i-au produs un puternic stres și i-au afectat starea de sănătate precară, iar I. A., pe lângă stresul permanent produs, pentru a se deplasa în țară să dea declarații după bunul plac al pârâtei, a fost nevoit să întrerupă mai multe contracte și să piardă astfel sume importante de bani.
Au mai relatat că faptele ilicite sunt explicite și demonstrate prin înscrisuri, acestea fiind săvârșite cu vinovăție certă, că prejudiciul constă în afectarea imaginii lor publice, a prestigiului și reputației de care se bucură în societate, afectându-i și pe plan profesional, legătura de cauzalitate între faptele ilicite și prejudiciu fiind evidentă.
În dovedirea cererii lor, reclamanții au înțeles să se folosească de proba interogatoriu, martori și înscrisuri, depunând în acest sens la dosarul cauzei, în copie, actele aflate la filele 8-14, respectiv rezoluția Parchetului de lângă Judecătoria Călărași nr. 3463/P/2009 de neîncepere a urmăririi penale și dovada de comunicare a acesteia către reclamantul I. V., rezoluția Parchetului de lângă Judecătoria Călărași nr. 363/II/2/2011 de respingere a plângerii, adresele IPJ Călărași nr. 52/1-_ din 27.10.2009 și nr. G-_ din 27.10.2011.
Întrucât citația pârâtei a fost restituită cu mențiunea « destinatar mutat de la adresă », instanța dispus efectuarea unei adrese către persoana desemnată cu accesul la - Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, din cadrul acestei instanțe, iar acesta a comunicat relațiile solicitate, cu referatul nr. 28/16.12.2011, din care reiese că domiciliul actual al acesteia este cel indicat în acțiune.
Față de aceste aspecte și de faptul că deși li s-a pus în vedere reclamanților, prin apărător, să facă dovada citării prin publicitate lărgită a pârâtei, aceștia nu s-au conformat, la data de 11.01.2012, instanța a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul art. 155 ind. 1 C.pr.civ.
La data de 22.02.2012, reclamanții au depus la dosar o cerere prin care solicită repunerea pe rol a cauzei, menționând că pârâta figurează în continuare cu domiciliul la adresa indicată, sens în care a depus adresa SPCLEP nr. E 1622/23.02.2012.
La data de 20.03.2012 reclamanții au depus dovada achitării taxei de timbru și timbru judiciar dispuse de instanță, în cuantum de 353 lei, respectiv de 1,5 lei.
La termenul de judecată din data de 25.04.2012, a fost depusă dovada citării prin publicitate lărgită a pârâtei. Au mai fost depuse, prin Serviciul Arhivă, un set de acte medicale privindu-l pe reclamantul I. V. (f. 44-47) și o legitimație pe numele I. P.. Prin apărător, reclamanții au mai depus la dosar un set de acte, respectiv un certificat de securitate, o adeverință din 19.10.2011, rezoluția parchetului de NUP și nr. 3463/P/2009 și comunicarea emisă către reclamantul I. A., adresa nr. 1380/P/2010 din data de 18.05.2011 și dovada de comunicare (copie plic), citația nr. 3/17.11.2009, adresa nr. 52/1-_ din 27.10.2009 emisă de Poliția mun. Călărași, copie CI I. A.. După strigarea dosarului a mai depus adresa nr. 1753 din 20.11.2009 emisă de Inspectoratul de Stat în Construcții - ITC Sud Muntenia nr. 5 jud. Călărași, proces verbal de control încheiat la data de 26.11.2010, factura fiscală nr. 32/29.11.2010 și chitanța_/29.11.2010.
Instanța a încuviințat și administrat probele cu înscrisurile existente la dosar și cele depuse la acest termen de judecată, precum și proba testimonială, cu 2 martori prezenți în instanță, procedând la audierea în acest sens a martorilor G. C. C. și C. C., declarațiile date fiind consemnate în procese verbale separate atașate la dosar.
În drept reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe disp. art.998, 999 C.civ. și art. 1357 și urm. NCC.
Deși legal citată, prin publicitate lărgită, pârâta nu s-a prezentat în instanță și nici nu a depus întâmpinare prin care să propună probe în combaterea acțiunii reclamanților.
Instanța, analizând actele și lucrările dosarului, a reținut următoarele că între reclamanți și pârâtă a existat o stare conflictuală generată de comportamentul culpabil al pârâtei care a formulat o . sesizări penale atât împotriva lui I. V. cât și împotriva lui I. A. care s-au finalizat prin soluții de neîncepere a urmăririi penale în dosarul nr. 3463/P/2009.
Reclamanții au formulat și ei plângere penală împotriva pârâtei pentru denunț calomnios, formând obiectul dosarului nr. 1380/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași, iar aceasta s-a soluționat prin stabilirea vinovăției pârâtei și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ. Deși procesul penal nu s-a finalizat printr-o hotărâre penală definitivă, instanța constată că în privința atitudinii culpabile a pârâtei aceasta a fost stabilită prin administrarea probatoriului în faza de urmărire penală.
Astfel, fiind stabilită culpa pârâtei, instanța va analiza raportul de cauzalitate dintre prejudiciul creat reclamanților și întinderea prejudiciului cauzat acestora.
Din probele administrate în cauză rezultă că în urma numeroaselor sesizări penale nefondate făcute împotriva reclamanților aceștia au suferit prejudicii morale certe. Astfel reclamantului I. V. i s-a agravat starea de sănătate, rezultând din înscrisurile de la dosar, iar acesta avea afecțiuni cardiace care impuneau evitarea stărilor de tensiune și de stres, din declarațiile martorilor rezultând fără echivoc faptul că acesta a avut de suferit de fiecare dată când era solicitat să meargă la organele de poliție pentru a da declarații, fiind de altfel și o persoană în vârstă.
Reclamantului I. A. i s-a creat de asemenea prejudicii morale, toate invitațiile la organele de poliție, cărora de altfel le-a și dat curs, fiind de natură a-i crea stări tensionate, și care au determinat bulversarea activității profesionale, pe care și-o desfășura în străinătate care a trebuit să fie întreruptă pentru a se prezenta la organele abilitate pentru a da declarații.
Mai mult decât atât, declarațiile martorilor au relevat că situația existentă în prezent este tot una tensionată, pârâta neîncetând să aibă o atitudine agresivă, manifestată verbal, față de reclamanți.
Este evident că legătura de cauzalitate între atitudinea culpabilă a pârâtei există, iar prejudiciile morale aduse reclamanților există de asemenea și trebuie reparate.
Acțiunea culpabilă a pârâtei efectuându-se înainte de . Noului Cod Civil, instanța va califica acțiunea ca fiind întemeiată în drept pe art. 998 - 999 C. civil.
Conform textului de lege mai sus menționat, orice faptă a omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara.
Instanța apreciază că, pentru repararea prejudiciilor morale cauzate de pârâtă suma de 5000 lei solicitată de fiecare dintre reclamanți reprezintă o reparație echitabilă și suficientă care, pe de o parte să acopere suferințele morale suferite de aceștia, iar pe de altă parte pentru a o determina pe pârâtă să înceteze activitatea sa delictuală civilă îndreptată împotriva lor.
Prin sentința civilă nr. 1487/25.04.2012 pronunțată de Judecătoria Călărași
a admis acțiunea reclamanților I. A. și I. V., împotriva pârâtei C. S. Rădița și a obliga pârâta la plata către reclamantul I. A. a sumei de 5000 lei și către reclamantul I. V. a sumei de 5000 lei, cu titlu de daune morale pentru ambii reclamanți.
Întrucât reclamanții au plătit taxe de timbru atât la promovarea acțiunii cât și în urma repunerii pe rol a cauzei, în temeiul art. 24 lit. o din Legea nr. 146/1997, a dispus restituirea taxelor de timbru în cuantum de 5 lei (chitanța nr._ (6)_), 706 lei (chitanța nr._(59)/13.12.2011) ȘI 353 lei (chitanța cu nr._ (22)/20.03.2012) de către UAT Călărași-Serviciul impozite și taxe locale din cadrul Primăriei Călărași, ca nedatorate.
În temeiul art. 274 C.p.c, cum pârâta a căzut în pretenții, a obligat-o pe aceasta la plata către reclamanți, a sumei de 620 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, și a apreciat că factura nr. 32/29.11.2010 nu poate fi valorificată în cauză cu acet titlu ci doar, cel mult, ca daune materiale care nu au constituit însă obiectul prezentului dosar.
Împotriva sentinței civile nr. 1487/25.04.2012 ponunțată de Judecătoria Călărași pârâta a formulat contestație în anulare prin care a solicitat anularea sentinței civile nr.1487/25.04.2012 pronunțată de Judecătoria Călărași în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații I. V. și I. A., domiciliați în Călărași, ., ..1, ., Județul Călărași.
În motivarea contestației în anulare, contestatoarea arată că, contestă sentința menționată mai sus, arătând că invocă dispozițiile prevăzute de art.317 alin.1 și art.318 C. pr. civilă, constând în eroare de citare; că, înțelege să conteste adresa SPCLEP - lui nr.E1622/23.02.2012, în care în mod ironic dezinformează instanța de fond; că mai contestă modul de procedură, deoarece la dosarul nr._ și nu sunt atașate și dosarele nr.3463/P/2009 și dosarul nr.363/_ .
Pentru aceste motive solicită să se anuleze sentința civilă nr.1487/ 25.04.2012 a Judecătoriei Călărași și reluarea judecății.
În dovedirea contestației, contestatoarea a propus proba cu înscrisurile aflate în copie la filele 5- 8 din dosar cum și filele 15-43 din dosar.
În data de 29.11.2012 prin registratura instanței, contestatoarea depune precizări scrise, aflate la fila 12 din dosar la care a atașat înscrisuri aflate la filele 15-43 din dosar.
În ședința publică din 04 Decembrie 2012, instanța a invocat din oficiu excepția nelegalei compuneri a completului de judecată față de caracterul limitativ al enumerării cauzelor date spre soluționare judecătorilor stagiari conform art. 23 alin.1 din Legea nr. 303/2004.
În aceeași ședința de judecată contestatoarea a depus la dosar întâmpinare aflată la fila 44 din dosar.
Instanța a dispus din oficiu atașarea dosarului Judecătoriei Călărași nr.7946/202/2011, în care s-a pronunțat sentința civilă nr.1487/25.04.2012.
Verificând actele aflate la dosar prin prisma criticilor formulate, instanța a constatat că în dosarul nr._ al Judecătoriei Călărași s-a pronunțat sentința civilă nr.1487/25.04.2012.
Acest dosar a avut ca obiect pretenții, iar prin sentința civilă nr.1487/2012 s-a pronunțat o hotărâre prin care s-a admis acțiunea reclamanților I. A. și I. V. și a fost obligată pârâta C. S. Rădița la plata către reclamantul I. A. a sumei de 5000 lei și către reclamantul I. V. a sumei de 5000 lei cu titlu de daune morale.
Împotriva acestei sentințe contestatoarea nu a formulat recurs, astfel că sentința a rămas irevocabilă.
Față de această situație, instanța constată că, în cauză nu sunt întrunite dispozițiile art.317 alin.1 pct.1 C.p.c., potrivit căruia hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru motivele arătate, numai dacă aceste motive nu a putut fi invocate pe calea apelului sau recursului, respectiv când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii.
Instanța examinând, constată că hotărârea contestată, cu contestație în anulare este legală, în sensul că, numita contestatoare a fost corect citată, la adresa indicată în cererea adresată instanței, așa cum rezultă și din referatul întocmit de grefier și aflat la fila 23 din dosarul de fond, referat potrivit căruia, contestatoarea figurează cu domiciliul în Călărași, ., ., ., jud. Călărași, dar și prin publicitate lărgită, respectiv ușa instanței. Din lucrările dosarului rezultă că, numita contestatoare este vecină cu intimații, aceasta fiind citată normal la adresa sa de domiciliu, care rezultă de altfel și din verificările făcute de către instanță. De asemenea din rezoluțiile de neîncepere a urmăririi penale nr. 3463/P/2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași și de respingere a plângerii nr. 363/II/2/2011 a P. Procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași, rezultă că numita contestatoare este vecină cu intimații, în aceiași scară de . parte, din aceleași evidențe, unde instanța a făcut verificarea, nu rezultă că numita contestatoare ar avea și un domiciliu fără forme legale, cum susține aceasta.
Prin sentința civilă nr. 154/2013 pronunțată de Judecătoria Călărași la data de 15.01.2013 s-a respins contestația în anulare formulată de contestatoare, împotriva sentinței civile nr.1487/25.04.2012 pronunțată de Judecătoria Călărași în dosarul nr.7946/ 202/2011 și în contradictoriu cu intimați I. V. și I. A..
Împotriva acestei sentințe pârâta a formulat recurs, iar prin decizia civilă nr. 595/15.05.2013 pronunțată de Tribunalul Călărași s-a admis recursul formulat de pârâtă, împotriva sentinței civile nr. 154/2013 a Judecătoriei Călărași pe care a modificat-o în tot și rejudecând a admis contestația în anulare formulată de contestatoarea C. S. în contradictoriu cu intimații I. V. și I. A, împotriva sentinței civile nr. 1487/2012 a Judecătoriei Călărași, a dispus anularea sentinței civile nr. 1487/2012 și a trimis cauza la Judecătoria Călărași pentru rejudecarea cauzei ce a făcut obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Călărași.
Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Călărași, după casare sub nr._ la data de 29.05.2013.
La termenul de judecată din data de 18.06.2013 instanța a dispus îndreptarea erorii materiale strecurată în citativul imprimat de Biroul Arhivă, în sensul că, reclamanți sunt I. V. și I. A., iar pârâtă C. S. Rădița, urmând a fi citați în această calitate.
La interpelarea instanței la același termen de judecată pârâta C. S. Rădița a învederat că domiciliază în Călărași, Aleea Tineretului, ..58, jud. Călărași și a solicitat acordarea unui nou termen de judecată pentru a-și angaja apărător și pentru a-și formula apărarea, termen care i-a fost încuviințat de către instanță.
Prin întâmpinarea depusă la dosar de către pârâtă la data de 21.06.2013, aceasta a solicitat respingerea acțiunii reclamanților ca fiind neîntemeiată, având în vedere că situația intervenită între ea și reclamanți a fost determinată de caracterul permanent conflictual al reclamanților, nu numai față de ea, dar și față de fetița acesteia și de ceilalți vecini.
În drept: art. 115 și urm. Cod procedură civilă.
În ședința publică din data de 17.09.2013, instanța a încuviințat probele propuse de părți, respectiv înscrisuri, interogatoriu și proba testimonială.
În ședința publică din data de 01.10.2013 s-a procedat la interogarea separată a reclamanților, iar răspunsurile la interogatoriu au fost consemnate în scris, aflate la filele 32-35 din dosar.
Din declarațiile martorilor propuși a fi audiați de către reclamanți a rezultat că, știu că reclamantul I. A. a venit din Afganistan pentru a da declarații la plângerile formulate de pârâtă și că pârâta l-a reclamat la poliție pe reclamantul I. A., iar acesta a fost de nenumărate ori să dea declarații la plângerile formulate de pârâtă. De asemenea, știu și faptul că reclamantul I. V. a fost afectat din cauza faptului că au existat aceste probleme cu pârâta și șocul emoțional puternic i-a creat probleme de sănătate, iar în aceeași perioadă, a certurilor cu pârâta a fost operat pe cord. Totodată, martorii au arătat că reclamantul I. V. a fost afectat din punct de vedere al sănătății și cunosc acest aspect pentru că fiul său, I. A. a fost cu el la București pentru diverse controale la inimă, acesta având probleme de sănătate, care au fost agravate pe fondul acestui conflict; că și reclamantul I. A. a fost afectat prin faptul că a plecat din Afganistan și ca să pleci dintr-o așa zonă periculoasă în România trebuie să ajungi mai întâi în Kandahar cu elicopterul și de acolo cu avion militar pentru a ajunge în București.
Din declarațiile martorului V. T. propus a fi audiat de pârâtă rezultat că este președintele Asociației de proprietari nr. 44, unde a locuit pârâta și nu cunoaște nimic din ceea ce s-a întâmplat între reclamanți și pârâtă. A precizat că nu a participat la nicio discuție între aceste părți.
Din declarațiile martorului C. N. propus a fi audiat de pârâtă rezultat că a auzit certuri și discuții între părți, însă nu a vrut să se amestece; că se află în relații bune cu reclamantul I. V., care este un om normal, civilizat cu care își dă bună ziua; că știe din bârfe că au fost discuții cu privire la fetița pârâtei și cățelul acesteia, însă nu a participat personal la aceste discuții.
Instanța analizând actele și lucrările dosarului a reținut următoarea situație de fapt:
Între reclamanți și pârâtă a existat o stare conflictuală generată de comportamentul culpabil al pârâtei care a formulat o . sesizări penale atât împotriva lui I. V. cât și împotriva lui I. A. care s-au finalizat prin soluții de neîncepere a urmăririi penale în dosarul nr. 3463/P/2009.
Reclamanții au formulat și ei plângere penală împotriva pârâtei pentru denunț calomnios, formând obiectul dosarului nr. 1380/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași, iar aceasta s-a soluționat prin stabilirea vinovăției pârâtei și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ. Deși procesul penal nu s-a finalizat printr-o hotărâre penală definitivă, instanța constată că în privința atitudinii culpabile a pârâtei aceasta a fost stabilită prin administrarea probatoriului în faza de urmărire penală.
Astfel, fiind stabilită culpa pârâtei, instanța va analiza raportul de cauzalitate dintre prejudiciul creat reclamanților și întinderea prejudiciului cauzat acestora.
Din probele administrate în cauză rezultă că în urma numeroaselor sesizări penale nefondate făcute împotriva reclamanților aceștia au suferit prejudicii morale certe. Astfel, reclamantului I. V. i s-a agravat starea de sănătate, aspect rezultat din înscrisurile de la dosar, iar acesta avea afecțiuni cardiace care impuneau evitarea stărilor de tensiune și de stres, din declarațiile martorilor rezultând fără echivoc faptul că acesta a avut de suferit de fiecare dată când era solicitat să meargă la organele de poliție pentru a da declarații, fiind de altfel și o persoană în vârstă.
Reclamantului I. A. i s-a creat de asemenea prejudicii morale, toate invitațiile la organele de poliție, cărora de altfel le-a și dat curs, fiind de natură a-i crea stări tensionate și care au determinat bulversarea activității profesionale, pe care și-o desfășura în străinătate, activitate care a trebuit să fie întreruptă pentru a se prezenta la organele abilitate, pentru a da declarații.
Mai mult, declarațiile martorilor au relevat că, într-adevăr pârâta a generat discuții și a formulat plângeri penale împotriva reclamanților, iar situația existentă în prezent este tot una tensionată, pârâta neîncetând să aibă o atitudine agresivă, manifestată verbal, față de reclamanți.
Este evident că legătura de cauzalitate între atitudinea culpabilă a pârâtei există, iar prejudiciile morale aduse reclamanților există, de asemenea și trebuie reparate.
Acțiunea culpabilă a pârâtei efectuându-se înainte de . Noului Cod Civil, instanța va califica acțiunea ca fiind întemeiată în drept pe art. 998 - 999 C. civil.
Conform textului de lege mai sus menționat, orice faptă a omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara.
Instanța apreciază că, pentru repararea prejudiciilor morale cauzate de pârâtă, suma de 5000 lei solicitată de fiecare dintre reclamanți reprezintă o reparație echitabilă și suficientă care, pe de o parte să acopere suferințele morale suferite de aceștia, iar pe de altă parte pentru a o determina pe pârâtă să înceteze și să aibă un comportament decent în societate, care să nu afecteze pe ceilalți membri ai comunității.
Pe acest aspect, instanța reține că desfășurarea vieții omenești într-un cadru social implică o . relații cu semenii, bazate nu numai pe interese materiale, dar și pe un complex de sentimente, aprecieri, opinii ale unora la adresa altora, din împletirea cărora se naște și se conservă considerația reciprocă, respectul, prietenia, prețuirea fiecăruia de către cei din jur, un complex de raporturi care se situează în domeniul legăturilor sufletești, nepatrimoniale dintre oameni. Agresarea acestor legături prin difuzarea, într-un mediu social de o anumită amploare, a unor date false și denigratoare privind caracteristicile morale ale unei persoane, desfigurează imaginea socială a acesteia și atrage, de multe ori, o modificare peiorativă a considerației de care se bucură persoana respectivă. Totodată, îi creează acesteia o suferință fizică derivată prin înjosirea socială, batjocura publică, minciuna dezonorantă, care i-au pătat imaginea socială, atrâgându-i desconsiderarea nemeritată a celor ce, mai înainte o prețuiau.
Instanța retine, în ceea ce privește daunele morale acordate, că jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului este obligatorie în materia reparării prejudiciilor suferite de partea vătămată, iar potrivit art.20 din Constituție, s-a consacrat și în România principiul preeiminenței dreptului internațional asupra dreptului intern în materia drepturilor omului.
Dauna morală, conform jurisprudenței Curții, constă în prejudiciul care nu se pretează strict vorbind unei evaluării pecuniare. Principiul reparației daunelor morale trebuie recunoscut pe de o parte în cazul leziunilor corporale, pe de altă parte în cazul de atingeri grave aduse altor drepturi ale personalității umane, ca defăimarea, amestecul în viața privată, în sechestrarea ilegală a persoanei.
Instanța a reținut că prin atitudinea culpabilă este neîndoielnic că pârâta a determinat supunerea reclamanților la traume psihice excepționale, care le restricționează accesul la o viață socială și afectivă normală potrivit vârstei și intereselor lor.
De aceea existând raport de cauzalitate între activitatea delictuală si prejudiciul nepatrimonial încercat s-a apreciat că reclamanții ar avea dreptul la o compensare sub forma daunelor morale în sumă de 5000 lei fiecare.
Față de cele ce preced urmează a admite acțiunea formulată de reclamanți împotriva pârâtei ca fiind întemeiată.
Întrucât reclamanții au plătit taxe de timbru atât la promovarea acțiunii cât și în urma repunerii pe rol a cauzei, în temeiul art. 24 lit. o din Legea nr. 146/1997, a dispus restituirea taxelor de timbru în cuantum de 5 lei (chitanța nr._ (6)_), 706 lei (chitanța nr._(59)/13.12.2011) și 353 lei (chitanța cu nr._ (22)/20.03.2012) de către UAT Călărași - Serviciul impozite și taxe locale din cadrul Primăriei Călărași, ca nedatorate.
În temeiul art. 274 C.p.c, cum pârâta a căzut în pretenții, a obligat-o pe aceasta la plata către reclamanți a sumei de 992 lei cu titlu de cheltuieli de judecată pe toate ciclurile procesuale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanții I. A. și I. V., domiciliați în Călărași, ., ..1, ., Județul Călărași, împotriva pârâtei C. S. Rădița, domiciliată în Călărași, Aleea Tineretului, ..58, jud. Călărași.
Obligă pârâta către reclamantul I. A. la plata sumei de 5000 lei cu titlu de daune morale.
Obligă pârâta către reclamantul I. V. la plata sumei de 5000 lei cu titlu de daune morale.
Dispune restituirea către reclamanți a taxelor de timbru în cuantum de 5 lei (chitanța nr._ (6)/29.11.2011), 706 lei (chitanța nr._(59)/13.12.2011) și 353 lei (chitanța cu nr._ (22)/20.03.2012) de către UAT Călărași - Serviciul Impozite și Taxe Locale din cadrul Primăriei Călărași, ca nedatorate.
Obligă pârâta către reclamanți la plata sumei de 992 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi, 22 Octombrie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
JUD. S. M. V. O.
RED.SM
DACT.VO
Ex. 5/22.11.2013
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1530/2013. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2245/2013.... → |
|---|
