Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 614/2014. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 614/2014 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 04-03-2014 în dosarul nr. 7766/202/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 614
Ședința camerei de consiliu de la 04 martie 2014
Completul compus din:
Președinte – N. L.-P.
Grefier – Ș. J.
Pe rol judecarea cauzei civile formulate de reclamanta S.C.E. E. SA Călărași, împotriva pârâtei . SRL, având ca obiect cererea de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în camera de consiliu au lipsit părțile.
Fără citarea părților.
S-a expus referatul cauzei de către grefier, evidențiindu-se părțile și obiectul cauzei:
Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 131 alin. 1 C.pr.civ. rap. la art. 1027 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
În temeiul art. 255 și 258 C.pr.civ., admite pentru reclamantă proba cu înscrisurile atașate formularului de cerere și, întrucât pârâta nu a formulat întâmpinare, în temeiul art.1030 alin. 2 C.pr.civ., urmează să se pronunțe în baza actelor aflate la dosarul cauzei.
Întrucât pârâta nu a răspuns la interogatoriu, deși i-a fost comunicat interogatoriul depus de reclamantă și i-a fost adusă la cunoștință sancțiunea incidentă în cazul în care nu depune răspunsul la interogatoriu, instanța face aplicarea art. 358 C.pr.civ. și consideră refuzul pârâtei de a răspunde ca o recunoaștere deplină a aspectelor la care s-au referit întrebările formulate în interogatoriu.
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii civile de față reține următoarele:
Prin cererea având ca obiect cerere de valoare redusă înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 18.12.2013 sub nr._ , reclamanta S.C. E. E. S.A. a chemat în judecată pârâta S.C. T.&M C. S.R.L., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, instanța să-l oblige pe acesta la plata sumei de 1044,62 lei reprezentând contravaloarea energie electrică, a sumei de 167,26 lei reprezentând penalități de întârziere și a sumei de 96,15 lei reprezentând taxe servicii, precum și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 50 lei.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâta a încheiat contract de furnizare a energiei electrice pentru punctul de lucru situat în localitatea Ciocănești, iar în baza contractului încheiat între părți, reclamanta i-a furnizat energie electrică pârâtei, iar acesta avea obligația de a plăti contravaloarea energiei electrice consumate.
A mai arătat că pârâta și-a îndeplinit această obligație pe parcursul derulării contractului.
A mai arătat reclamanta că nu poate pune la dispoziția instanței contractul scris încheiat de părți, întrucât acesta a fost predat unei societăți specializate în vederea arhivării, dar că existența raportului juridic se probează cu înscrisurile atașate cererii, din care rezultă că s-a furnizat energie electrică la locul de consum indicat în factură.
În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 969 C.civ.1864 și art. 59 din Legea 123/2012 .
În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, depunând la dosarul cauzei, în copie, datele de identificare ale pârâtei furnizate de ONRC (f.5), centralizatorul facturilor neachitate de pârâtă (f. 6), somație către pârâtă cu confirmare de primire (f.7), facturi fiscale emise în perioada 13.03._13 (f. 8-26).
A precizat că nu solicită dezbaterea orală a cauzei.
Cererea a fost legal timbrată.
La solicitarea instanței (f.27), în privința penalităților solicitate, reclamanta a arătat (f.28) că, în temeiul art. II din Ordinul ANRE nr. 5/2003, pentru neîndeplinirea la termen a obligației de plată a facturilor, furnizorul este îndreptățit să pretindă plata unor penalități de întârziere la nivelul dobânzii pentru obligațiile bugetare începând cu prima zi după data scadenței fiecărei facturi. A mai arătat că penalitățile sunt detaliate în fiecare factură, fiind prevăzut și cuantumul acestora (0,04%/zi). A menționat că penalitățile au fost calculate până la data de 31.08.2012.
Față de probatoriul inițial, reclamanta a solicitat și administrarea probei cu interogatoriul pârâtei și a depus lista întrebărilor la care urma să răspundă aceasta (f.30).
Deși i-au fost comunicate (f.34) cererea, înscrisurile atașate, inclusiv întrebările la interogatoriu, și i-au fost aduse la cunoștință sancțiunile incidente, pârâta nu a răspuns la cerere și nu a depus răspuns la interogatoriu.
Întrucât niciuna dintre părți nu a solicitat să aibă loc dezbaterea orală a cauzei, instanța a dispus ca judecarea cauzei să se facă fără citarea părților.
În cauză, instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisuri, respectiv cele atașate de reclamantă la dosarul cauzei.
Deoarece actele comunicate au fost primite personal de administratorul pârâtei (f.35), iar acesta nu a răspuns la interogatoriu, având în vedere că prin adresa de comunicare i-a fost adusă la cunoștință și sancțiunea în cazul în care pârâta nu răspunde la interogatoriu, instanța a considerat nedepunerea răspunsurilor ca fiind un refuz și a decis, în aplicarea prevederilor art. 358 C.pr.civ., să considere acest refuz ca o recunoaștere deplină a aspectelor la care s-au referit întrebările formulate în interogatoriu
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În temeiul art. 358 C.pr.civ, instanța reține că în anul 2009 între reclamantă și pârâtă, a fost încheiat contractul_/17.04.2009 având ca obiect furnizarea energiei electrice la locul de consum situat în .> În același temei și pe baza facturilor depuse la dosarul cauzei, instanța reține că în perioada 09.02._13, reclamanta a emis facturi în baza consumului de energie electrică în valoare de 1044,62 lei.
Pârâta nu a făcut dovada că a contestat cantitatea de energie electrică sau valoarea facturată, conform prevederilor contractului și nici nu s-a prezentat în fața instanței pentru a contesta facturile.
Având în vedere motivele expuse, instanța reține că reclamanta și-a îndeplinit obligațiile contractuale, iar pentru energia electrică furnizată a emis facturile_/13.03.2012,_/17.04.2012,_/14.05.2012,_/13.06.2012,_/13.07.2012 și_/22.03.2013 pe care le-a comunicat pârâtei și a căror contravaloare nu a fost plătită de aceasta.
Instanța mai reține că fiecare dintre facturile emise cuprindea valoarea consumului curent, soldul rezultat din facturile restante și penalitățile calculate la valoarea facturilor precedente.
Corelativ obligației reclamantei de a furniza energie electrică, pârâta avea obligația să achite integral facturile emise de furnizor în termen de 15 zile de la emitere, astfel cum reiese din fiecare factură.
În cazul neachitării în termen de 30 zile de la emitere, reclamanta avea dreptul să calculeze penalități egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare începând cu data scadenței, fără ca aceste penalități să poată depăși nivelul debitului principal, conform art. 14 alin. 3 din Decizia președintelui ANRE nr. 57/1999 pentru aprobarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice, astfel cum a fost modificat prin Ordinul ANRE nr.5 din 21 februarie 2003 privind modificarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice.
Întrucât pârâta nu a achitat facturile restante, reclamanta a procedat la întreruperea furnizării energiei electrice prin demontarea contorului de măsurare a energiei electrice și deconectarea de la rețea, calculând costurile acestor operațiuni la valoarea de 96,15 lei, sumă pe care, conform prevederilor art. 200 alin. 5 din HG nr. 1007/2004, a imputat-o pârâtei.
În drept, întrucât contractul a fost încheiat în anul 2009, anterior intrării în vigoare a Noului Cod Civil, iar conform art.102 alin.1 din Legea 71/2011 privind punerea în aplicare a Legii 287/2009 privind Codul civil „Contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa”, la soluționarea pe fond a prezentei cauze instanța va avea în vedere normele legale în vigoare la data încheierii contractului.
Conform art. 969 din C.civ.1864, obligațiile contractuale legal asumate au putere de lege între părțile contractante.
Întrucât în cazul contractelor sinalagmatice obligațiile părților sunt reciproce și corelative, îndeplinirea de către o parte a obligațiilor sale îi dă dreptul acesteia să solicite și să obțină îndeplinirea întocmai și la termenul stabilit a obligațiilor corespunzătoare rezultate din contract care revin celeilalte părți. În cazul neîndeplinirii obligațiilor uneia dintre părți, partea care și-a îndeplinit propriile obligații are dreptul la daune interese contractuale, care trebuie să acopere prejudiciul previzibil la încheierea contractului.
Sub aspect probator, aceste principii se concretizează în reguli de probă conform cărora, dacă reclamanta a făcut dovada existenței contractului și a îndeplinirii obligațiilor sale, se transferă pârâtului sarcina probării executării din partea sa a obligațiilor contractuale asumate.
Cum în speță pârâta nu a făcut nicio probă în acest sens și nici nu a dovedit vreo cauză străină, exoneratoare, în acord cu disp. art. 1082 C.civ.1864, fiind prezumată astfel în culpă contractuală, instanța constată că aceasta, deși a beneficiat de furnizarea energiei electrice în valoare de 1044,62 lei, nu a achitat contravaloarea facturilor fiscale emise de reclamantă.
În consecință, instanța constată întemeiat capătul de cerere privind obligarea pârâtei la acoperirea prejudiciului produs prin neplata facturilor emise în baza contractului și urmează să admită acest capăt de cerere și să o oblige pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 1044,62 lei reprezentând contravaloarea energiei electrice consumate și facturate în perioada 13.03._13.
De asemenea, întrucât normele legale incidente în cazul contractului de furnizare a energiei electrice stabilesc sancțiunea pentru neplata la timp a valorii facturilor, pârâta va fi obligată și la plata daunelor interese moratorii în cuantumul prevăzut în contractul-cadru de furnizare, respectiv la nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor legale și care se datorează începând cu prima zi după data scadenței, fără a depăși cuantumul debitului.
Conform prevederilor art. 22 alin. 6 și art. 397 alin. 1 C.pr.civ., întrucât reclamanta a solicitat plata penalităților calculate până la data de 31.08.2012, instanța urmează să o oblige pe pârâtă doar în limita solicitată de reclamantă, respectiv la plata sumei de 167,26 lei reprezentând penalități calculate la nivelul dobânzii pentru plata obligațiilor bugetare începând cu scadența fiecărei facturi și până la data de 31.08.2012.
În temeiul art. art. 200 alin. 5 din HG nr. 1007/2004, întrucât pârâta se află în culpă contractuală, iar culpa acesteia a condus la rezilierea contractului de furnizare, acesteia îi revine obligația de a achita reclamantei costurile de demontare a contorului și deconectare a punctului de consum de la rețeaua de furnizare a energiei electrice.
În consecință, instanța urmează să o oblige pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 96,15 lei cu acest titlu.
Conform dispozițiilor art. 1031 C.pr.civ., partea care cade în pretenții va fi obligată să plătească cheltuielile de judecată, la cerere părții care a câștigat procesul. Întrucât reclamanta a precizat în cererea introductivă că solicită restituirea cheltuielilor de judecată în cuantum de 50 lei reprezentate de taxa de timbru, instanța urmează să o oblige pe pârâtă și la această prestație către reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de valoare redusă formulată de reclamanta S.C. E. E. S.A., cu sediul în Mun. București, Bld. I. M., nr. 41-43, corp A, sector 1, CUI RO22000460, nr. de înmatriculare în registrul comerțului J40/_/2007, cont bancar RO54CITI_1019, cu sediu procesual ales în mun. Slobozia, ., jud. Ialomița, împotriva pârâtei S.C. T.&M C. S.R.L. cu sediul în ., CUI RO22848029, nr. de înmatriculare în registrul comerțului J_ .
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1044,62 lei reprezentând contravaloare energie electrică consumată conform facturilor emise în perioada 13.03._13 și la plata sumei de 96,15 lei reprezentând taxe de demontare contor.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a penalităților în sumă de 167,26 lei calculate la nivelul dobânzii pentru plata obligațiilor bugetare începând cu scadența fiecărei facturi și până la data de 31.08.2012.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 50 lei, reprezentând taxa de timbru, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie.
Cu apel în 30 zile de la comunicare.
Apelul se depune la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.03.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
N. L. P. Ș. J.
Red. N.L.P.
Tehnored.Ș.J.
Ex.5/18.03.2014
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 724/2014. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2657/2014.... → |
|---|
