Plângere contravenţională. Sentința nr. 1888/2014. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1888/2014 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 29-07-2014 în dosarul nr. 2992/202/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI – JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr.1888
Ședința publică de la 29 Iulie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – N. L. P.
GREFIER - G. M.
Pe rol judecarea cauzei civile privind plângerea contravențională formulată de petentul V. I., împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției .. nr._ dresat la 22.04.2014 de un agent constatator din cadrul I.G.P.R. – B. de Poliție A. 2.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat petentul personal - se legitimează cu C.I. – CNP -_, asistat de Av. N. S. – în temeiul împuternicirii avocațiale nr._ din 23.04. 2014 - Baroul București, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare legal îndeplinită conform art. 157 și urm. Cod procedură civilă.
S-a expus referatul cauzei de către grefier care învederează părțile și obiectul cauzei, după care;
Procedând la verificarea competenței conform art. 131 C.pr.civ., instanța constată că este competentă general, material și teritorial conform art. 94 pct. 4 C.pr.civ. rap. la art. 32 alin. 1 din OG 2/2001.
Instanța deschide cercetarea procesului și conform art.238 C.pr.civ., estimează durata necesară pentru soluționarea prezentei cauze ca fiind la acest termen.
Av. N. S. pentru petent având cuvântul, în dovedirea plângerii solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și testimonială, urmând a fi audiat un martor pe situația de fapt, care însoțea petentul pe parcursul traseului, dar acesta este plecat din țară.
Solicită a se reveni asupra sancțiunii de decădere din proba testimonială luată prin încheierea din data de 17 iunie 2014.
La interpelarea instanței, arată că martorul a fost propus pentru dovedirea vitezei cu care circula petentul și că acesta nu este prezent pentru a fi audiat, dar poate fi adus la un alt termen. Precizează că nu a văzut înregistrarea video.
Instanța constată că nu este necesar a se reveni asupra probatoriului admis la termenul anterior și respinge cererea formulată de apărătorul petentului de revenire asupra sancțiunii de decădere din proba testimonială.
Se administrează proba video.
Instanța, considerându-se lămurită, închide cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Av. N. S., pentru petent, având cuvântul, solicită în raport cu probele administrate în cauză, admiterea plângerii așa cum a fost formulată și anularea procesului verbal de contravenție, întrucât fapta descrisă de către agentul constatator și anume că ar fi avut o viteză de 187 Km/h pe sectorul de drum pe care se deplasa nu corespunde adevărului.
Viteza maximă admisă de lege este de 130 Km /h, astfel că față de dispozițiile legale a depășit viteza maximă admisă cu 10 Km /h.
În ce privește aparatul radar care a fost amplasat la acel moment pe A 2, arată că deși agentul constatator a arătat care este marca aparatului amplasat pe sectorul de drum respectiv, nu a inserat și împrejurarea potrivit căreia acest aparat reprezintă un mijloc tehnic omologat și care are verificarea din punct de vedere metrologic valabilă și actuală.
Solicită admiterea plângerii formulate având în vedere și solicitările din răspunsul la întâmpinare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea având ca obiect plângere contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24.04.2014 sub nr._, petentul V. I. cu domiciliul ales la Av. N. S., Voluntari, .. 1 B, Județul Ilfov, CNP –_ solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună, în contradictoriu cu Inspectoratul General al Poliției Române, cu sediul în municipiul București, sector 5, .. 6, anularea procesului-verbal . nr._ dresat de un agent constatator din cadrul I.- B. A2 la data de 22.04.2014.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că la data de 22.04.2014, în jurul orei 11.10, a fost oprit de un agent de poliție care i-a comunicat că a fost surprins de aparatul radar circulând cu viteza de 187 km/h pe autostrada A2.
Petentul a criticat temeinicia constatărilor agentului de poliție și a arătat că mențiunile consemnate în procesul-verbal nu corespund realității.
În motivarea acestei susțineri a arătat, în esență, că sectorul de drum pe care circula era aglomerat, fiind o zi de sărbătoare și că avea viteza de 140 km/h, iar nu de 187 km/h.
Petentul a criticat și legalitatea procesului-verbal și a arătat că în actul atacat este menționată marca aparatului radar, dar nu și împrejurarea că acesta este un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic.
De asemenea, a susținut că agentul constatator nu a consemnat și împrejurarea că în autoturismul condus de petent se mai aflau și alte persoane.
În drept a invocat prevederile art. 118 din OUG 195/2002, art. 17, 31-36 din OUG 2/2001.
În dovedirea plângerii a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale. A atașat copie certificată de pe exemplarul 2 al procesului-verbal atacat. A arătat că va prezenta personal martorul și nu a indicat datele acestuia pentru a fi citat. A solicitat să se pună în vedere intimatului să depună la dosarul cauzei actele de proveniență a aparatului radar și dovada verificării metrologice a aparatului.
Cererea a fost legal timbrată.
Intimatul I. a depus întâmpinare, prin care a solicitat instanței respingerea plângerii și menținerea procesului-verbal ca temeinic și legal întocmit.
În motivarea întâmpinării, intimatul a reluat descrierea faptei constatate, încadrarea juridică a acesteia, a descris procedura de constatare a contravenției și a enunțat textele legale în baza cărora a fost constatată fapta și a fost sancționat petentul.
Intimatul a mai arătat că procesul-verbal de constatare a contravenției a fost întocmit cu respectarea cerințelor de legalitate prevăzute de art. 16-17 din OG 2/2001.
Intimatul a arătat și că fapta a fost constatată cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic de un operator atestat pentru lucrul cu aparatul radar și că din înregistrarea efectuată cu această ocazie reiese clar că autoturismul condus de petent a circulat cu viteza de 187 km/h. De asemenea, intimatul a susținut că înregistrarea video îndeplinește toate condițiile prev. de Norma de metrologie legală 021-05.
A mai arătat că la aprecierea gravității faptei trebuie avut în vedere faptul că petentul a depășit limita maximă de viteză admisă pe sectorul de drum respectiv cu 57 km/h, fapt ce relevă un grad ridicat de pericol social, datorită urmărilor care s-ar fi putut produce.
În drept, a invocat prevederile art. 205 Cod procedură civilă, art. 121 alin.1 din HG 1391/2006, art. 16-17 din OG 2/2001.
În susținerea întâmpinării, intimatul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și a probei video și a depus la dosarul cauzei copii de pe exemplarul 1 al procesului-verbal contestat (f.14), raportul agentului constatator (f.16-17), buletinul de verificare metrologică al aparatului radar (f. 15), atestatul operatorului radar (f. 15) și înregistrarea video (f.18). A mai solicitat respingerea cererii petentului de depunere la dosarul cauzei a actelor de proveniență a aparatului radar.
Petentul a formulat răspuns la întâmpinare, prin care și-a menținut cererea de anulare a procesului-verbal atacat.
În susținerea plângerii, suplimentar față de motivele invocate prin cererea introductivă, petentul a invocat prevederile Normei de metrologie legală NML 021-05 și a arătat că din înscrisurile transmise de intimat nu rezultă că cinemometrul radar îndeplinește toate condițiile legale întrucât nu rezultă că dispozitivul de afișare și unitatea de control și înregistrare au fost verificate metrologic.
Petentul a invocat și caracterul de acuzație penală al constatării contravenției, caracter rezultat din jurisprudența CEDO, și a susținut, în esență, că intimatul avea obligația de a dovedi în fața instanței săvârșirea faptei, dovadă pe care nu a făcut-o.
La primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, instanța a admis proba cu înscrisuri propusă de petent prin plângere și proba cu înscrisuri și video propusă de intimat prin întâmpinare. A decăzut petentul din proba testimonială întrucât nu a indicat datele martorului pentru citare și nici nu l-a prezentat pentru a fi audiat. A respins cererea petentului de depunere la dosarul cauzei a actelor de proveniență a aparatului radar ca nefiind utilă justei soluționări a cauzei.
Întrucât avocatul petentului a susținut și dovedit că nu se poate prezenta, pentru a asigura o apărare efectivă a petentului, a amânat administrarea probelor pentru termenul din 29.07.2014, pentru ca cercetarea procesului să se facă în condiții de contradictorialitate.
La termenul din 29.07.2014, instanța a administrat probatoriul admis la termenul anterior și a respins cererea petentului de revenire asupra probei testimoniale. Pentru a decide astfel, instanța a avut în vedere faptul că la termenul anterior, petentul nu s-a prezentat pentru a indica datele de citare ale martorului, iar la acest termen, martorul nu a fost prezentat pentru a fi ascultat, astfel că o eventuală revenire asupra acestei probe ar conduce la amânarea nejustificată a cauzei. Mai mult decât atât, față de probatoriul administrat, declarația unui martor având ca teză probatorie viteza cu care a circulat petentul nu este pertinentă și, implicit, nici utilă soluționării cauzei.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._ dresat de un agent constatator din cadrul I.- B. A2 la data de 22.04.2014, s-a constatat săvârșirea de către petentul V. I. a contravenției constând în încălcarea prevederilor art. 121 alin.1 din Regulamentul de aplicare a OUG 195 aprobat prin HG 1391/2006, sancționată de art. 102 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002, constând în faptul că la data de 22.04.2014, ora 11.09, a condus autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare_ pe Autostrada A2 la km96, pe sensul de mers București-C., cu viteza de 187 km/h.
Viteza cu care circula autoturismul condus de petent a fost măsurată în regim staționar cu aparatul radar AUTOVISION ROM 335 montat pe autospeciala de poliție cu nr. de înmatriculare MAI_, aspect menționat în procesul-verbal atacat.
Prin același proces-verbal i-a fost aplicată petentului sancțiunea principală constând în 9 puncte amendă contravențională în sumă de 765 lei și sancțiunea complementară constând în suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 90 zile.
Procesul-verbal a fost semnat de petent, iar în rubrica destinată obiecțiunilor este consemnat „Consider că nu am avut viteza cu care am fost depistat”.
Situația de fapt, astfel cum a fost descrisă de agentul constatator, este confirmată de copia de pe înregistrarea video efectuată cu mijloacele tehnice instalate pe autospeciala de poliție rutieră.
La începutul înregistrării se observă afișat pe înregistrare simbolul „F” corespunzător modului de măsurare „Fastest”. În acest mod aparatul radar afișează vitezele a două autovehicule ce vin din sens opus și care sunt apropiate unul de altul, cu indicarea vitezei celui mai rapid. Astfel, în condițiile în care se măsoară viteza a două autovehicule apropiate, precum în cauza de față, pe înregistrare va apărea viteza celui mai rapid dintre acestea alături de simbolul „F”, iar viteza autovehiculului apropiat alături de simbolul „T”.
Această funcție a aparatului radar constituie modalitatea de punere în practică pentru cinemometrul radar de tip AUTOVISION a prevederilor art. 3.3.2 din Norma de Metrologie Legală 021-05 („Logica procesului de măsurare al cinemometrului trebuie să fie astfel concepută încât să nu poată fi atribuită o măsurare de viteză, unui autovehicul care nu are nici o legătură cu această viteză (în special în cazurile în care cinemometrul este utilizat pe măsurare manuală), precum și în cazurile de încrucișări sau depășiri între vehicule, când acestea se află simultan în raza de măsurare a cinemometrului, sau când cinemometrul este utilizat în regim de deplasare a autovehiculului pe care este instalat”).
La secunda 11, pe înregistrarea video se observă un autoturism marca BMW de culoare închisă și un autoturism marca SKODA care se deplasează pe Autostrada A2, iar aparatul radar afișează vitezele de 187 km/h (simbolul F) și 137 km/h (simbolul T). Rulând înregistrarea secvență cu secvență se observă că autoturismul marca BMW circula pe banda 2 a autostrăzii cu o viteză mai mare decât celălalt autoturism care apare pe înregistrare. Lăsând înregistrarea să ruleze, la sec. 17 se observă că autoturismul marca BMW are numărul de înmatriculare_ .
Având în vedere aceste constatări de fapt, instanța constată că nu există niciun dubiu asupra faptului că autoturismul cu nr. de înmatriculare_ a circulat cu o viteză ce depășește cu mai mult de 50 km/h viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care se deplasa, respectiv cu viteza de 187 km/h.
Petentul nu a contestat faptul că a condus autoturismul menționat în procesul-verbal la în zona km 96 al autostrăzii A2 la data și ora indicată în procesul-verbal.
Conform buletinului de verificare metrologică depus de intimat (f.15), fapta a fost constatată cu un mijloc tehnic omologat (Aprobare de model 012/2009) și cu verificare metrologică în termen la momentul constatării, conform Normei de Metrologie Legală 021-05.
În drept, potrivit dispozițiilor art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța are obligația legală de a analiza legalitatea și temeinicia procesului-verbal de constatare și de a hotărî asupra sancțiunii aplicate.
Verificând procesul-verbal de contravenție . nr._ dresat de un agent constatator din cadrul I.- B. A2 la data de 22.04.2014 sub aspectul condițiilor de formă, instanța constată că acesta este legal întocmit, respectând prevederile art. 16-17 din OG 2/2001, art. 109 din OG 195/2002 și art. 180-181 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice aprobat prin HG 1391/2006.
Analizând legalitatea sancțiunilor aplicate, instanța constată că situația de fapt reținută de agentul constatator corespunde cu prevederile legale indicate pentru încadrarea juridică a acesteia, iar sancțiunile aplicate au fost stabilite în conformitate cu textele legale indicate în procesul-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii contravenționale.
Cu privire la situația de fapt reținută de agentul constatator, instanța constată că susținerile petentului privind netemeinicia procesului-verbal nu au fost dovedite, cu toate că a avut posibilitatea să ceară administrarea de probe în acest sens și, pe cale de consecință, sunt neîntemeiate.
Astfel, instanța constată că viteza autoturismului a fost măsurată cu un mijloc tehnic omologat (aprobare de model 012/2009) și verificat metrologic (buletin de verificare metrologică nr._ din data de 25.02.2014), iar în procesul-verbal sunt menționate . radar (ROM 335) și nr. de înmatriculare al autospecialei de poliție pe care era montat (MAI_).
Instanța constată evident neîntemeiată critica petentului privind neconsemnarea în procesul-verbal a faptului că aparatul radar cu care a fost măsurată viteza era verificat metrologic la momentul constatării, în condițiile în care prevederile art. 181 din HG 1391/2002 impun înscrierea în procesul-verbal doar a elementelor de identificare ale aparatului radar și autospecialei pe care este instalat. Verificarea metrologică în termenul de valabilitate constituie o condiție de eficiență a măsurătorii efectuate, iar existența acesteia poate fi verificată de instanță pe baza dovezilor prezentate de intimat.
De asemenea, neîntemeiată este susținerea petentului privind lipsa verificării metrologice distincte a unităților de afișare și stocare din componența ansamblului cinemometru-autospecială, în condițiile în care verificarea metrologică privește acest ansamblu integral, iar nu anumite unități componente, iar în buletinul de verificare metrologică sunt menționate expres ca făcând parte din ansamblul verificat atât dispozitivul de afișare, cât și unitatea de control și înregistrare.
Analizând în concret conținutul înregistrării și mențiunile afișate, instanța a constatat la analiza probelor că din înregistrarea video realizată cu respectarea tuturor condițiilor de legalitate stabilite prin Norma de metrologie legală 021-05, rezultă cu certitudine că petentul s-a deplasat cu viteza indicată în procesul-verbal.
Față de aceste aspecte, având în vedere și faptul că petentul nu a produs în fața instanței nicio probă din care să rezulte existența vreunui factor extern care ar fi putut să influențeze funcționarea aparatului radar, și nici a faptului că acesta a fost manipulat necorespunzător, instanța constată nefondată susținerea petentului în sensul că fapta imputată nu corespunde realității.
Pentru motivele expuse, văzând și prevederile art.6 pct. 20 și art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. 195/2002, instanța constată că petentul a circulat pe un drum public cu regim de autostradă pe care limita maximă de viteză prevăzută de lege este de 130 km/h, cu o viteză de 187 km/h măsurată cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, faptă ce constituie contravenție conform art. 50 alin.1 din OUG 195/2002 corob. cu art. 121 alin. 1 din HG 1391/2006.
În concluzie, instanța constată că procesul-verbal atacat este nu numai legal, dar și temeinic întocmit.
În temeiul art. 34 alin. 1 din OG 2/2001, după ce a stabilit legalitatea și temeinicia procesului-verbal, instanța investită cu soluționarea plângerii contravenționale se pronunță asupra sancțiunilor aplicate.
Astfel, conform art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 „Instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.” Din formularea textului de lege rezultă că instanța, după ce a verificat legalitatea și temeinicia procesului-verbal, are posibilitatea ca, în funcție de criteriile prevăzute de lege, să reindividualizeze sancțiunile aplicate prin procesul-verbal.
Pentru a reindividualiza sancțiunea aplicată, instanța trebuie să țină cont de criteriile prev. de art. 21 alin. 3 din OG 2/2001, care statuează „Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”, dar și de cele ale art. 7 alin. 2 și 3 din OG 2/2001 conform cărora „Avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă. Avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.”
Având în vedere prevederile legale anterior menționate, se constată că ori de câte ori legea prevede sancțiunea amenzii pentru o faptă dată, fără a prevedea și posibilitatea aplicării sancțiunii constând în „Avertisment”, instanța poate înlocui sancțiunea aplicată prin procesul-verbal cu avertismentul doar atunci când, aplicând criteriile prev. de art. 21 alin. 3 din OG 2/2001, constată că fapta concretă săvârșită de contravenient prezintă o gravitate redusă.
Analizând fapta petentului prin prisma criteriilor de individualizare a sancțiunilor expuse anterior, instanța constată că sancțiunile, atât cea principală, cât și cea complementară, au fost corect aplicate și individualizate de agentul constatator.
În acest sens, instanța are în vedere faptul că petentul nu a relevat nicio împrejurare de fapt care să conducă la concluzia că fapta săvârșită, care întrunește în abstract toate elementele constitutive ale contravenției, nu realizează pericolul social vizat de norma de incriminare, raportat la circumstanțele concrete în care a fost săvârșită.
Mai mult decât atât, cu referire la circumstanțele reale ale săvârșirii faptei astfel cum sunt relevate de probatoriul administrat, instanța constată că fapta petentului prezintă un pericol deosebit, având în vedere că petentul a circulat cu o viteză cu peste 57 km/h mai mare decât viteza legal admisă, în condițiile în care în zonă se mai deplasa un alt autoturism, context în care riscul producerii unui accident era extrem de ridicat, iar consecințele potențiale ale acestuia la o astfel de viteză, extrem de grave.
Sub aspectul circumstanțelor personale, instanța nu poate să nu remarce faptul că petentul se apără în cauză susținând că a săvârșit o contravenție mai ușoară, iar nu că a respectat prevederile legale, ceea ce relevă din partea petentului o atitudine de dispreț față de normele legale ce reglementează regimul de viteză și scopul instituirii acestuia, singurul aspect avut în vedere de petent fiind sancțiunile diferite aplicabile, iar nu prevenirea producerii accidentelor rutiere și a consecințelor extrem de grave ale acestora.
În concluzie, se constată că rolul preventiv-educativ al sancțiunii contravenționale în cazul de față nu poate fi realizat decât prin executarea efectivă atât a sancțiunii principale, cât și a sancțiunii complementare aplicate prin procesul-verbal atacat.
Pentru aceste considerente, instanța constată că procesul-verbal de contravenție . nr._ dresat de un agent constatator din cadrul I.- B. A2 la data de 22.04.2014 este legal și temeinic, iar sancțiunea principală și cea complementară au fost legal aplicate și temeinic individualizate, astfel încât, pe cale de consecință, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată plângerea petentului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată cererea având ca obiect plângere contravențională formulată de petentul V. I. cu domiciliul ales la Av. N. S., Voluntari, .. 1 B, Județul Ilfov, CNP –_ solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună, în contradictoriu cu INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE cu sediul în municipiul București, sector 5, .. 6 .
Menține ca legal și temeinic întocmit procesul-verbal . nr._ dresat de un agent constatator din cadrul I.- B. A2 la data de 22.04.2014.
Cu apel în 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.07.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
N. L. P. G. M.
Red. N.L.P.
Tehnored. G.M.
Ex.4/
azi.18.08. 2014
| ← Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 1654/2014.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2404/2014. Judecătoria... → |
|---|
