Plângere contravenţională. Sentința nr. 343/2014. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 343/2014 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 04-02-2014 în dosarul nr. 6976/202/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 343/2014
Ședința publică de la 04 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. M. D.
Grefier L. B.
Pe rol fiind soluționarea plângerii contravenționale formulată de petenta S.C. P. C. SRL împotriva procesului-verbal de contravenție . NR._/30.10.2013 și în contradictoriu cu intimatul I.T.M. Călărași.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din ședința publică din data de 28.01.2014 a căror susțineri au fost consemnate în încheierea din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta sentință când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 04.02.2014, când în urma deliberării avute a pronunțat următoarea soluție:
I NS T A N Ț A
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 18.11.2013 sub nr._ petenta ., cu sediul în Călărași, ., înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. J_, având CUI_, a formulat plângere contravențională în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă Călărași, cu sediul în Călărași, ., jud. Călărași, având cod fiscal_, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 30.10.2013, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună, în principal, anularea procesului verbal anterior menționat și în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.
În motivarea plângerii sale petenta a arătat că prin acest proces verbal a fost sancționată contravențional cu suma de 10.000 lei în baza art. 16 alin. 1 și art.260 lit. e din Legea 53/2003. S-a constatat de către intimat, în urma unui control efectuat la data de 30.10.2013, că petenta a primit la muncă pe numita Dulercea N. M., fără a avea încheiat în formă scrisă contract individual de muncă. Această constatare este neîntemeiată întrucât agentul constatator nu a reținut toate împrejurările cauzei, așa cum prevede art. 16 alin. 1 din OG 2/2001. Astfel, la data de 15.10.2013 între petentă și Dulercea N. M. s-a încheiat minuta de informare, în conformitate cu prevederile art. 17 din Codul muncii. La data de 16.10.2013 a fost încheiat contractul individual de muncă între părți, fiind înregistrat în Registrul general de evidență a salariaților sub nr. 188. La aceeași dată angajata a semnat contractul și a luat la cunoștință de conținutul fișei postului. Ceea ce nu s-a întâmplat pe 16.10.2013 a fost nesemnarea contractului de muncă de către administratorul P. N., la aceeași dată aceasta plecase în Israel. Această plecare a fost una fortuită, determinată de faptul că excursia fusese plătită din timp, inclusiv biletele de avion fuseseră cumpărate. P. N. este unicul administrator al petentei, deci singura persoană cu drept de semnătură.
În subsidiar, se solicită înlocuirea amenzii cu avertisment.
În drept au fost invocate disp. art. 16 alin. 1 din Legea 53/2003 și art. 21 alin. 3 din OG 2/2001.
În susținerea plângerii petenta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a depus la dosarul cauzei copii de pe următoarele: procesul verbal contestat (file 9-10), legitimație la trecerea graniței (fila 11), carte identitate administrator petentă (fila 12), carte identitate angajată (fila 13), decizia nr. 18/01.08.2011 (fila 14), minuta de informare din 15.10.2013 (fila 15), contract individual de muncă nr. 188/16.10.2013 (file 16-18), fișa postului (file 19-25), certificat constatator (file 26-28).
Plângerea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei (fila 8), potrivit art. 19 din OUG 80/2013.
Intimatul a depus întâmpinare la data de 09.12.2013, solicitând instanței respingerea acțiunii ca fiind netemeinică și nelegală.
Se arată că în urma unui control efectuat în data de 30.10.2013 la punctul de lucru al petentei din Călărași, . identificată o persoană, Dulercea N. M., care desfășura activitate ca brutar pentru petentă începând cu data de 15.10.2013, fără a avea contract individual de muncă, conform art. 16 alin. 1 din Legea 53/2003.
La data de 35.10.2013, la sediul I. Călărași, în prezența administratorului petentei, P. N., s-a finalizat controlul prin întocmirea procesului verbal de control. S-a constatat că în perioada 17.10-30.10.2013 Dulercea N. M. a prestat activitate pentru contravenientă fără a i se încheia contract de muncă.
Petenta recunoaște în plângerea formulată că a primit la muncă o persoană fără a i se încheia contract de muncă, însă consideră că acest fapt se datorează unui caz fortuit, plecarea administratorului în Israel. Însă aceasta își cumpărase dinainte biletele de avion, deci știa exact că urmează să plece.
Din verificarea extrasului REVISAL din data de 30.10.2013 rezultă că persoana identificată nu figurează cu contract de muncă încheiat, înregistrat și transmis anterior începerii activității, potrivit art. 16 din Legea 53/2003. Minuta de informare nu poate înlocui contractul de muncă și face dovada că petenta nu și-a îndeplinit obligațiile legale.
Procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din OG 2/2001.
În ceea ce privește solicitarea de înlocuire a amenzii cu avertisment, intimatul solicită respingerea acesteia întrucât în speță a fost aplicat minumul prevăzut de lege, iar pericolul sporit al faptei este dat de cuantumul ridicat al amenzii, minimul fiind de 10.000 de lei.
În drept au fost invocate disp. art. 205 C.proc.civ.
Intimatul a depus, în dovedire, copii de pe următoarele înscrisuri: proces verbal contestat (file 28-29), proces verbal de control (fila 30), anexă de constatare și măsuri dispuse (file 31-34), fișă de identificare (fila 35), extras Revisal din 30.10.2013, ora 08:34 și 11:05 (file 36-40, 41-43).
Petenta nu a formulat răspuns la întâmpinare.
Instanța a încuviințat la termenul din data de 28.01.2014 pentru părți proba cu înscrisuri.
Examinând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În data de 30.10.2013 a fost încheiat de către inspectori de muncă din cadrul I. Călărași procesul verbal . nr._ prin care petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 10.000 lei reținându-se că la aceeași dată, în urma controlului de la ora 00:30, la brutăria aparținând petentei din Călărași, . identificată numita Dulercea N. M. care presta activitate pentru contravenientă din data de 17.10.2013 fără a avea încheiat în formă scrisă și semnat contract individual de muncă.
Procesul verbal a fost încheiat în baza art. 260 alin. 1 lit. e raportat la art. 16 alin. 1 din Legea 53/2003.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Critica petentei în sensul că agentul constatator nu ar fi respectat dispozițiile art. 16 din OG 2/2001 întrucât nu a reținut clar toate împrejurările faptei este neîntemeiată, în cuprinsul procesului verbal se detaliază împrejurările care au condus la întocmirea acestuia.
Instanța va analiza în cele ce urmează temeinicia procesului verbal de contravenție.
În prealabil, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul asigură respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Art. 16 alin. 1-3 din Legea 53/2003 prevede: Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului. Anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă. Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă. Art. 260 alin. 1 lit. e din același act normativ dispune: Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte- primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată.
Cu privire la săvârșirea acestei contravenții instanța reține că numita Dulercea M. N. a fost depistată la punctul de lucru al petentei din Călărași, . de 30.10.2013 ora 00:30, prestând activitate pentru aceasta fără a avea încheiat contract de muncă (fila 28). Faptul că nu avea contract de muncă încheiat este recunoscut și de către petentă, în cuprinsul plângerii, arătând că administratorul societății se afla în Israel, astfel încât nu a putut semna contractul (file 5-6). Această susținere se coroborează cu declarația dată de această persoană în cuprinsul fișei de identificare din data de 30.10.2013 (file 35), spunând că urmează să semneze contractul și cu extrasul REVISAL din aceeași dată, ora 08:34 (fila 37).
Prin urmare, petenta se face vinovată de contravenția reținută în sarcina sa, deși numita Dulercea N. M. presta activitate în folosul său încă din data de 15.10.2013 (fila 35), la data controlului, 30.10.2013, nu avea contract de muncă. Nu poate fi reținută susținerea contravenientei în sensul că acest contract nu a putut fi semnat de administratorul petentei întrucât dintr-un caz fortuit a trebuit să plece în Israel, aceasta fiind neîntemeiată. În primul rând cazul fortuit, așa cum se arată și în cuprinsul plângerii, este un eveniment ce nu poate fi prevăzut și împiedicat, iar nu o excursie planificată din timp, reprezentanta contravenientei cunoscând foarte bine momentul plecării. În al doilea rând, acel permis de trecere depus la fila 11 este din data de 24.10.2013, deci ulterior începerii activității de angajata depistată, la 15.10.2013.
Procesul verbal este temeinic întocmit.
Referitor la sancțiunea aplicată, instanța, în baza art. 34 din O.G. nr. 2/2001, apreciind că procesul verbal contestat este legal și temeinic, va analiza proporționalitatea sancțiunii, având în vedere și dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG 2/2001, potrivit cărora sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. Pentru această contravenție a fost aplicată amenză în cuantum minim, de 10.000 lei. Trebuie avut în vedere scopul dispozițiilor încălcate și anume acela de a diminua cazurile de muncă la negru, aceasta având implicații negative atât în ceea ce privește persoana care prestează activitatea respectivă, dar și asupra societății în general.
În circumstanțele speței, această sancțiune apare ca fiind disproporționat de aspră. Astfel, petenta intenționa să încheie acest contract, rezultând aceasta din minuta de informare (fila 15) și din contractul înregistrat sub nr. 188/16.10.2013, chiar dacă nu fusese însă semnat. Instanța are în vedere că faptul că petenta nu a mai fost anterior sancționată pentru fapte asemănătoare.
În consecință, plângerea va fi admisă în parte, iar amenda în cuantum de 10.000 lei va fi înlocuită cu avertisment, această sancțiune fiind suficientă pentru a atrage atenția petentei ca pe viitor să nu repete o astfel de faptă și să depună diligențele necesare pentru a respecta întocmai legea, în caz contrar nu va mai beneficia de clemența instanței de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea formulată de petenta ., cu sediul în Călărași, .. 33, ., înregistrată la Registrul Comerțului cu nr. J_, având CUI_, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă Călărași, cu sediul în Călărași, ., jud. Călărași, având cod fiscal_, împotriva procesului verbal . nr._ din data de 30.10.2013.
Înlocuiește sancțiunea amenzii în cuantum de 10.000 lei cu avertisment.
Menține celelalte dispoziții.
Cu cerere de apel în 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04.02.2014.
Președinte, L. M. D. | ||
Grefier, L. B. |
Red./Thred.D.L.M.
Ex.5/18.02. 2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1914/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2057/2014.... → |
|---|
