Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 385/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 385/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 03-02-2015 în dosarul nr. 385/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 385 /2015
Ședința publică de la 03 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. A.
Grefier I. B.
Pe rol se află soluționarea acțiunii civile formulată de reclamanta S.C. U. S.A. prin RVA INSOLVENCY SPECIALISTS SPRL în contradictoriu cu pârâtul C. C., având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în ședința publică părțile nu s-au prezentat.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform art. 155 și urm. C.proc.civ.
S-a expus referatul cauzei de către grefier, prin care s-au evidențiat părțile și obiectul cauzei, după care:
Conform dispozițiilor art. 131 C.proc.civ., instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză.
Analizând, prin prisma dispozițiilor art. 255 alin.1 C.proc.civ., proba cu înscrisuri solicitată de către reclamantă, instanța o apreciază ca fiind admisibilă potrivit legii, concludentă, pertinentă și utilă soluționării cauzei, motiv pentru care, o încuviințează ca atare.
Constatând probele administrate, că nu mai sunt cereri de formulat sau incidente de soluționat, în conformitate cu dispozițiile art. 392 C.proc.civ. instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față reține următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 11.11.2014 sub nr._, creditoarea S.C. U. S.A. cu sediul social în București, ., nr. ordine în Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul București J_, CUI_, atribut fiscal-RO, cont bancar IBAN nr. RO25FNNBOO_ROO1, reprezentată de RVA INSOLVENCY SPECIALISTS SPRL prin C. S., desemnata administrator judiciar în procedura insolvenței, a chemat în judecată pe pârâtul, C. C., având CNP_, domiciliat în Călărași; .; .. 3; ., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea acestuia la plata sumei de 533,26 lei reprezentând contravaloarea serviciilor prestate pentru perioada 30.09._14 și la plata sumei de 388,37 lei reprezentând majorări de întârziere aferente debitului.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că între părți, la data 29.05.2008 a intervenit Contractul de prestării servicii publice de salubrizare pentru agenții economici, instituții publice, organizații nonprofit, utilizatori casnici și asociații de proprietar/ locatari nr._.
În perioada 30.09.2009 - 15.09.2014 pârâtul a beneficiat de servicii de salubritate prestate de societate constând în ridicarea, transportul și depozitarea deșeurilor menajere. Pentru serviciile prestate s-au emis pe numele pârâtului facturi lunare reprezentând contravaloarea serviciilor prestate, facturi evidențiate în „Fișa Client”.
Conform clauzelor contractuale, pârâtul avea obligația să achite contravaloarea serviciilor prestate în termenul scadent de 15 zile, calculat de la data emiterii facturilor.
Deși facturile au fost comunicate pârâtului, acesta nu a achitat contravaloarea lor, figurând în evidențele sale cu un debit restant așa cum este el evidențiat în „Fișa Calcul Penalități”.
A mai arătat că la baza cererii stau principiile răspunderii contractuale izvorâte din disp. art.1166 CC și următoarele.
În materia răspunderii civile contractuale, în cazul obligațiilor de rezultat sarcina probei se împarte între reclamant și pârât, în sensul ca mai întâi reclamantul dovedește existența creanței, iar executarea se prezumă atât timp cât pârâtul nu dovedește executarea.
Astfel, prin contractul de prestări serviciu semnat și parafat de ambele părți și prin facturile emise pentru perioada mai sus menționat, nesemnată de pârâtă, dar nici contestate de către aceasta sub aspectul sumelor de plată și a scadenței înscrise pe acestea, reclamanta face dovada existenței creanței, urmând ca pârâta să facă dovada îndeplinirii obligațiilor contractuale de plată a c/val. emise.
Totodată, se menționează, în ceea privește cererea privind obligarea pârâtei la plata de majorări de întârziere pentru întârzierea la plata facturilor, acestea au fost calculate și solicitate în baza dispozițiilor contractuale. Potrivit dis part.1270 C.civ., convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1025-1032 din Noul Cod de procedura civilă.
În susținerea cererii formulate, reclamanta a depus, în copie, decizia nr.4627/22.10.2013, sentința civilă nr.3273/27.09.2012 pronunțată de Tribunalul V., încheierea Tribunalului V. din 03.10.2013, contractul de prestări servicii publice de salubrizare, fișă client, facturi fiscale, fișa calcul penalități (filele nr. 8 – 48 din dosar).
Pârâtul, nu a completat formularul de răspuns și nici nu s-a prezentat în instanță, deși a fost legal citat.
Instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisuri, respectiv cele atașate la dosarul cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Astfel cum rezultă din înscrisul depus la dosarul cauzei la filele 15-21 între părți s-a încheiat contractul de prestări servicii nr._/29.05.2008, având ca obiect prestarea de către reclamantă a serviciilor publice de salubrizare privind precolectarea, colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor municipale
Potrivit prevederilor contractuale, respectiv art. 3 din contract, reclamanta, în calitate de operator avea dreptul de a factura și încasa lunar contravaloarea serviciilor prestate și să aplice penalități egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, iar pârâta în calitate de utilizator se obliga să achite la termenele stabilite obligațiile de plată.
În baza acestuia reclamanta a emis facturile fiscale aflate la filele 24-48, facturi ce nu au fost contestate de pârâtul debitor.
Instanța observă că raporturile contractuale dintre părți au luat naștere înainte de . Noului Cod Civil. P. urmare, având în vedere și dispozițiile art. 3 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, litigiile privind executarea raporturilor contractuale sunt supuse dispozițiilor Codului civil de la 1864.
În drept, potrivit art. 969 cod civil de la 1865, contractul valabil încheiat reprezintă legea părților, neexecutarea acestuia antrenând răspunderea contractuală a părții care nu și-a executat din culpă obligațiile contractuale.
Instanța reține regula potrivit căreia, în materia obligațiilor de rezultat, sarcina probei se împarte între creditor și debitor, în sensul că, după ce primul probează existența obligației, debitorului îi incumbă sarcina dovedirii executării acesteia.
Totodată, din economia dispozițiilor art. 1082 Cod civil de la 1865 reține că, în materia răspunderii civile contractuale, în măsura în care creditorul face dovada existenței creanței, respectiv a obligației de plată, debitorul este prezumat în culpă cu privire la neexecutarea obligației, atâta vreme cât nu dovedește executarea sau imposibilitatea de executare datorată cazului fortuit sau forței majore.
P. urmare, din coroborarea probelor administrate în prezenta cauză, instanța apreciază că reclamanta a dovedit existența unei obligații de plată în sarcina pârâtului, iar acesta nu a răsturnat prezumția de culpă ce s-a născut în sarcina sa, neadministrând nicio probă în acest sens.
În consecință, instanța va obliga pârâtul la plata sumei de 533,26 lei reprezentând contravaloarea serviciilor prestate de către reclamantă în perioada 30.09._14.
Cum acesta nu și-a respectat obligația de a achita, la scadență, contravaloarea facturilor emise, instanța apreciază că reclamanta, a solicitat, în mod întemeiat, obligarea acestuia la plata de majorărilor de întârziere și, pe cale de consecință va obliga pârâta la plata sumei de 388,37 lei reprezentând contravaloarea majorărilor de întârziere calculate.
În concluzie, instanța va admite cererea de chemare în judecată și va obliga pârâtul la plata sumei de 533,26 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor publice de salubritate către reclamantă pentru perioada 30.09._14 precum și la plata sumei de 388,37 lei majorări de întârziere aferente debitului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta S.C. U. S.A. cu sediul social în București, ., nr. ordine în Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul București J_, CUI_, atribut fiscal-RO, cont bancar IBAN nr. RO25FNNBOO_ROO1, reprezentată de RVA INSOLVENCY SPECIALISTS SPRL prin C. S., desemnata administrator judiciar în procedura insolvenței, în contradictoriu cu pârâtul, C. C., având CNP_, domiciliat în Călărași; .; .. 3; ..
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 533,26 lei reprezentând servicii prestate în perioada 30.09.2009 – 15.09.2014, precum și la plata sumei de 388,37 lei cu titlu de majorări de întârziere pentru neachitarea în termen a facturilor.
Cu drept de apel, în termen de 30 zile de la comunicare, la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședință publică din data de 03.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. I. B. I.
Red. A.I.
Tehnored. B.I.
Expl. 4/05.02.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 548/2015. Judecătoria... | Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... → |
|---|
