Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2047/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2047/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 03-07-2015 în dosarul nr. 2047/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2047
Ședința Camerei de Consiliu din data de 03 Iulie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE R. M. N.
Grefier L. B.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S. P. CENTRALE TERMICE ȘI ADMINISTRARE FOND LOCATIV și pe pârâtul I. M., având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în ședință au lipsit părțile.
Fără citare părți.
S-a expus referatul cauzei de către grefier, evidențiindu-se părțile și obiectul cauzei:
În temeiul dispozițiilor art. 131 C. proc. civ. rap. la art. 1028 C.proc.civ. și la art. 107 C.proc.civ., instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză.
Instanța, în temeiul art. 258 alin. 1 C.proc.civ., încuviințează reclamantei proba cu înscrisuri, aceasta fiind admisibilă și putând duce la soluționarea cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța, în temeiul art. 244 C.proc.civ. declară terminată cercetarea procesului, apreciază cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 11.05.2015 sub nr._ reclamanta S. P. Centrale Termice și Administrare Fond Locativ, a chemat în judecată pe pârâtul I. M. solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 1168,44 lei reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate pentru perioada 01.04.2012 – 30.06.2013, la plata sumei de 1628,06 lei reprezentând majorări de întârziere aferente debitului, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că între aceasta, în calitate de furnizor și pârât, în calitate de consumator, au existat relații contractuale, în temeiul contractului nr. 403/01.05.2009.
În baza contractului menționat anterior, reclamanta a emis facturi fiscale pentru perioada 01.04.2012 – 30.06.2013.
A mai menționat reclamanta că facturile sunt scadente în termen de 15 zile, iar beneficiarul serviciilor este obligat să achite contravaloarea lor în termen de 30 de zile calendaristice de la data emiterii, în caz contrar putând fi calculate majorări de întârziere de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, fără ca acestea să depășească cuantumul debitului principal.
Totodată, reclamanta a menționat că întrucât în perioada 01.04.2012 – 30.06.2013, pârâta nu a achitat contravaloarea facturilor, respectiv suma de 1168,44 lei, acest fapt a generat aplicarea majorărilor de întârziere,conform prevederilor contractuale, cuantumul majorărilor de întârziere fiind de 1628,06 lei.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1025-1032 din Noul Cod de procedura civilă.
În susținerea cererii formulate, reclamanta a depus, în copie, contractul nr. 403/01.05.2009, facturile emise în baza contractului menționat pentru perioada 01.04.2012 – 30.06.2013 și alte înscrisuri
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 200 lei.
Pârâtul, deși i-au fost comunicate cererea, formularul de răspuns și înscrisurile depuse de reclamantă, nu a completat formularul de răspuns menționat anterior și nu a depus întâmpinare.
Instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisuri, respectiv cele atașate la dosarul cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Părțile au încheiat contractul de prestări servicii nr. 403/01.05.2009 (f. 60), având ca obiect furnizarea energiei termice pentru încălzire și pentru apa caldă de consum.
În baza contractului menționat reclamanta a emis facturile fiscale anexate prezentei cereri de chemare în judecată.
Instanța observă că raporturile contractuale dintre părți au luat naștere înainte de . Noului Cod Civil. Prin urmare, având în vedere și dispozițiile art. 3 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, litigiile privind executarea raporturilor contractuale sunt supuse dispozițiilor Codului civil de la 1864.
În drept, potrivit art. 969 Cod civil, contractul valabil încheiat reprezintă legea părților, neexecutarea acesteia antrenând răspunderea contractuală a părții care nu și-a executat din culpă obligațiile contractuale.
Instanța reține regula potrivit căreia, în materia obligațiilor de rezultat, sarcina probei se împarte între creditor și debitor, în sensul că, după ce primul probează existența obligației, debitorului îi incumbă sarcina dovedirii executării acesteia.
Totodată, instanța reține, din economia dispozițiilor art. 1082 cod civil că, în materia răspunderii civile contractuale, în măsura în care creditorul face dovada existenței creanței, respectiv a obligației de plată, debitorul este prezumat în culpă cu privire la neexecutarea obligației, atâta vreme cât nu dovedește executarea sau imposibilitatea de executare datorată cazului fortuit sau forței majore.
Instanța constată că pârâtul și-a asumat obligația de a achita facturile reprezentând contravaloarea serviciilor de care a beneficiat, în termenul de scadență de 15 zile de la data emiterii facturilor, așa cum rezultă din art. 18 alin. 1 din contractul încheiat de părți.
Prin urmare, din coroborarea probelor administrate în prezenta cauză, instanța apreciază că reclamanta a dovedit existența unei obligații de plată în sarcina pârâtului, iar acesta nu a răsturnat prezumția de culpă ce s-a născut în sarcina sa, neadministrând nicio probă în acest sens.
Instanța consideră că reclamanta a făcut dovada neîndeplinirii de către pârât a unei obligații contractuale asumate de acesta, că datorită neîndeplinirii respectivei obligații i s-a produs un prejudiciu, între neîndeplinirea obligațiilor contractuale și prejudiciul produs existând legătură de cauzalitate.
În consecință, instanța îl va obliga pe pârât la plata sumei de 1168,44 lei reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate pentru perioada 01.04.2012 – 30.06.2013.
Totodată, instanța apreciază că părțile au inserat în contractul încheiat, prin art. 18 alin. 2, o clauză penală prin care au stabilit anticipat echivalentul prejudiciului suferit de reclamantă în ipoteza executării cu întârziere a obligației asumate de către pârât.
Cum pârâtul nu și-a respectat obligația de a achita contravaloarea facturilor emise, instanța apreciază că reclamanta, a solicitat, în mod întemeiat, obligarea acestuia la plata de majorărilor de întârziere, însă, prin raportare la dispozițiile legale incidente, constată că valoarea acestora nu este de 0,1% pe zi de întârziere, așa cum a solicitat reclamanta prin cererea formulată.
Așadar, instanța va dispune obligarea pârâtului la plata penalităților de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor în vigoare, de la data de scadență a fiecărei facturi până la data achitării debitului principal.
În concluzie, instanța va admite, în parte, cererea de chemare în judecată și îl va obliga pe pârât la plata sumei 1168,44 lei reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate pentru perioada 01.04.2012 – 30.06.2013 și la plata penalităților de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor în vigoare, de la data de scadență a fiecărei facturi până la data achitării debitului principal.
Totodată, instanța, în temeiul art. 1031 rap. la art. 453 C.proc.civ, îl va obliga pe pârât, în calitate de parte căzută în pretenții, să plătească reclamantei suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul S. P. CENTRALE TERMICE SI ADMINISTRARE FOND LOCATIV, cu sediul în Călărași, ., nr. 1, . 4 parter, jud. Călărași în contradictoriu cu pârâtul I. M., domiciliat în mun. Călărași, . 21, ., CNP_.
Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 1168,44 lei reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate în perioada 01.04.2012 – 30.06.2013 și penalități de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilite conform reglementărilor în vigoare, de la data de scadență a fiecărei facturi până la data achitării debitului principal.
Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 200 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel se va depune la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
R. M. N. L. B.
Red. N.R../Tehnored B.L./Ex.4/13.07.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2035/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 2093/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI → |
|---|
