Grăniţuire. Sentința nr. 1544/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI

Sentința nr. 1544/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 22-05-2015 în dosarul nr. 1544/2015

Acesta nu este document finalizat

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI

DOSAR NR._

SENTINȚA CIVILĂ nr. 1544/2015

Ședința publică din data de 22 mai 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE –T. C. A.

GREFIER –Ș. E.

Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect grănițuire, formulată de reclamanții I. M. și I. D. împotriva pârâților I. E., I. P., I. E., I. V. și C. L. N..

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 15.05.2015, fiind consemnate în încheierea de la acel termen, care face parte integrantă din prezenta hotărâre; la acea dată, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru 22.05.2015, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Călărași la data de 02.07.2014, sub nr._, reclamanții I. M. și I. D. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții I. I., I. P., I. E. și I. V., să se dispună grănițuirea proprietăților învecinate și obligarea pârâților la lăsarea în posesie și deplină proprietate a suprafeței de teren de 6mp, pe o lungime de aprox. 52,36ml și o lățime de 0,71 ml, în partea de N-Est.

În motivare reclamanții au arătat, în esență, că la data de 15.10.2008 au devenit proprietarii suprafeței de teren de 620 mp, conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3014 de BNP P. D.. Se arată că la data cumpărării singurul semn de hotar era cel din . între timp semnele de hotar au dispărut, fiind replantate altele de către pârâți.

Reclamanții au mai precizat că pârâții intră în suprafața de teren aparținând reclamanților cu motivația că nu au întreaga suprafață ce le rezultă acestora din actele de proprietate.

Reclamanții au mai arătat că lățimea curții este de 12,18 mp în partea dinspre . partea dinspre N-V această lățime s-a tot micșorat până la 11,47 mp, iar cu ocazia măsurătorilor efectuate la întocmirea cărții funciare, reclamanții au constatat lipsa a 6 mp.

În drept, au fost invocate art. 480 și urm., art. 584 vechiul C.civ.

La data de 04.08.2014, pârâții I. E., I. P. și I. V. au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea acțiunii în revendicare și admiterea cererii de grănițuire, urmând ca linia de hotar să fie trasată conform vechilor semne de hotar, existente și în prezent.

În apărare, pârâții au arătat că reclamanții au cumpărat, de fapt, suprafața rezultată din măsurători de 614 mp, aceasta fiind suprafața intabulată și pentru care aceștia plătesc impozit la primărie.

Au mai precizat că nu au mutat semnele de hotar ci, de comun acord cu reclamanții, au dorit edificarea unui gard nou, reclamantul I. M. fiind cel care a mutat semnele de hotar și a intrat pe terenul pârâților.

Pârâții au precizat că sunt de acord ca trasarea liniei de hotar să se realizeze pe vechea linie, existentă de 48 de ani, delimitată de o bornă pe . un pom.

În drept, au invocat art.2012 C.proc.civ.

La data de 08.08.2014 reclamanții au formulat răspuns la întâmpinare, prin care au învederat că măsurătorile din care a rezultat suprafața de 614 mp nu au legătură cu acțiunea în revendicare, care este imprescriptibilă și nu opune un act de dobândire a diferenței de teren. De asemenea, au precizat că: - nu au îndrăznit niciodată să mute semnele de hotar pentru că pârâții sunt numeroși; -nu este dovedită susținerea pârâților că linia de hotar este veche de 48 de ani, iar lipsa gardului denotă faptul că linia de hotar a avut un anumit traseu care nu mai corespunde cu cel actual; -în prezenta acțiune nu se compară datele înscrierii la OCPI a dreptului de proprietate; -clădirea în care locuiește pârâta I. E. a fost refăcută și extinsă către proprietatea reclamanților.

În ședința publică din data de 26.09.2014, instanța a dispus introducerea în cauză a pârâtei C. L. N., ca urmare a solicitării pârâților, și a fost rectificat citativul cu numele corect al pârâtei I. E., în loc de I. I..

În cauză, instanța a administrat, la cererea părților, proba cu înscrisuri, proba testimonială, în cadrul căreia au fot audiați martorii A. S. – propus de reclamanți, și I. D., propus de pârâți, proba cu expertiză tehnică în specialitatea topografie, raportul întocmit de dl. expert I. R., astfel cum a fost completat de supliment, fiind depus la dosar (f. 79-88 și 107-113).

Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:

Astfel cum reiese din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3014/15.10.2008 de BNP P. D. (f. 11-12), reclamanta I. D. a dobândit imobilul compus din suprafața de 620 mp (din măsurători 614 mp) teren intravilan din categoria curți-construcții, împreună cu construcțiile existente pe acesta, imobil înscris în cartea funciară nr._ a mun. Călărași.

Autorii pârâților au dobândit, prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 750/13.06.1966 de notariatul de stat al raionului Călărași (f. 32-33), suprafața de 630 mp teren loc de casă, iar la data de 12.07.1996 aceștia au înstrăinat suprafața de 72 mp din acest imobil, rămânând astfel cu o suprafață din acte de 558 mp.

Autorii pârâților, I. C. și I. E., și-au intabulat dreptul de proprietate asupra suprafeței de 558 mp la data de 09.05.2011, conform încheierii nr._ (fila 34), când în urma măsurătorilor a rezultat suprafața măsurată de 567 mp.

Raportul de expertiză tehnică în specialitatea topografie întocmit în cauză a concluzionat, la obiectivul B (fila 82) faptul că suprafața totală măsurată de expert a celor două imobile deținute de reclamanți și de pârâți este de 1152,51 mp, în condițiile în care suprafața totală înscrisă în cartea funciară este de 1181 mp, iar din actele de proprietate prezentate mai sus rezultă o suprafață totală de 1178 mp.

Așadar, instanța reține că există neconcordanțe între suprafețele de teren evidențiate în actele de proprietate ale părților și suprafețele pe care părțile le ocupă efectiv și care au fost măsurate cu ocazia efectuării expertizei.

În ceea ce privește legea aplicabilă raporturilor juridice dintre părți, instanța apreciază că, potrivit art. 6 alin.6 din Codul civil, dispozițiile legii noi sunt aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din raporturile de proprietate și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după . legii noi.

Instanța constată că raporturile de vecinătate dintre părți s-au născut la data de 15.10.2008, odată cu dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului de către reclamanți, iar efectele juridice ale acestor raporturi de vecinătate subzistă și în prezent, fiind așadar aplicabilă reglementarea Noului Cod civil.

Potrivit art. 563 alin. 1 teza I Cod civil, proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept.

Instanța apreciază că sunt nefondate susținerile reclamanților în sensul că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3014/15.10.2008 ar fi dobândit suprafața de teren de 620 mp, în condițiile în care în contractul menționat se precizează expres că suprafața de teren rezultată din măsurători este 614 mp. Așadar, la data înstrăinării de către autorii reclamanților, suprafața de teren era deja înscrisă în cartea funciară, fiind efectuate măsurătorile cadastrale, rezultând că vânzătorii stăpânesc în fapt o suprafață mai mică decât cea înscrisă în cartea funciară. Or, este îndeobște cunoscut principiul de drept potrivit căruia nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decât are el însuși, reclamanții neputând dobândi suprafața de 620 mp, astfel cum se susține în cererea de chemare în judecată.

Instanța apreciază că momentul înscrierii drepturilor în cartea funciară este relevant din perspectiva faptului că a fost întocmit mai întâi planul de amplasament pentru terenul stăpânit de reclamanți, în urma măsurătorilor efectuate de o persoană autorizată în executarea lucrărilor de cadastru, geodezie și cartografie, în condițiile în care nu existau astfel de măsurători pentru imobilul deținut de pârâți.

În consecință, instanța apreciază că reclamanții nu au făcut dovada că sunt proprietarii suprafeței de 6 mp, întrucât nu au dobândit suprafața de 620 mp teren intravilan curți-construcții, ci suprafața de 614 mp, astfel că acțiunea în revendicare urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

În ceea ce privește acțiunea în grănițuire, instanța reține dispozițiile art. 560 Cod civil, conform cărora proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.

Astfel, acțiunea în grănițuire presupune stabilirea liniei de hotar dintre două fonduri învecinate.

Din suplimentul la raportul de expertiză întocmit, respectiv din răspunsul la obiecțiunea nr. 2 (fila 110), instanța reține că cele două proprietăți aparținând părților se suprapun pe o suprafață de 26 mp, conform măsurătorilor și planurilor de amplasament înscrise în cartea funciară, însă această suprapunere nu rezultă din mutarea vreunei linii de hotar, ci a fost determinată chiar de diferențele de suprafețe rezultate în urma măsurătorilor. Astfel, expertul precizează că primul imobil înscris în cartea funciară este cel al reclamanților, având limita în partea de vest definită de punctele 107-108, după care a fost atribuit număr cadastral și imobilului pârâților a cărui limită nu este cea măsurată în teren, ci este cea definită de coordonatele punctelor din lucrarea reclamanților, recepționată anterior, geometria imobilului aparținând pârâților fiind deplasată virtual spre vest.

Prin urmare, suprapunerea de 26 mp dintre cele două proprietăți nu este localizată chiar pe linia de hotar dintre proprietățile părților, ci astfel cum s-a răspuns de expert la obiectivul B al expertizei, suprapunerea se duce pe extremitățile celor două imobile, în partea de est a reclamanților și partea de vest a pârâților. La solicitarea instanței, dl expert a reprezentat grafic această suprapunere în planșa nr. 3-1 din suplimentul la raportul de expertiză, pe linia de hotar dintre cele două proprietăți.

Părțile trebuie să înțeleagă că, în condițiile mijloacelor tehnice existente în anul 1933, când au dobândit autorii autorilor reclamanților dreptul de proprietate asupra terenului (conform contractului de întreținere-f. 129) nu se putea vorbi de o precizie a măsurătorilor realizate în teren, neexistând tehnica avansată din prezent, astfel că în mod curent se ajunge la aceste diferențe între suprafețele de teren menționate în acte de acum 80 de ani și suprafețele efectiv măsurate cu mijloace tehnice în prezent.

Având în vedere că trasarea liniei de hotar dintre proprietățile părților nu se poate realiza conform actelor de proprietate întrucât suprafețele din acte sunt mai mari decât cele măsurate, astfel cum s-a concluzionat în obiectivul C al expertizei, instanța va stabili linia de hotar conform Planșei nr.1 din raportul de expertiză, pe aliniamentul 409, 505, 503, 122, 120, 117, 116, 103, imobilul deținut de reclamanți urmând să aibă suprafața de 605 mp și următoarele vecinătăți: N-Dutoiu C. și C. G., E-Neacsa I., S-.-I. E.. Imobilul aparținând pârâților va avea suprafața de 547 mp din măsurători și vecinătățile: N-C. G., E-I. M., I. D., S-.-S. A., S. M..

Instanța apreciază că aceasta este și linia de hotar existentă, conform mențiunilor din planșa nr. 3-1 din suplimentul la raportul de expertiză, în cauză nefiind dovedită mutarea liniilor de hotar, martorul A. S. declarând că nu cunoaște persoana care a înfipt țărușii pentru edificarea gardului celor două proprietăți.

În plus, dacă s-ar realiza grănițuirea conform solicitării reclamanților, respectiv conform planșei 2-1din suplimentul la raportul de expertiză (fila 112), pe aliniamentul 409-51 ar însemna că terenul proprietatea acestora ar avea suprafața de 620 mp, în condițiile în care aceștia au dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3014/15.10.2008 de BNP P. D. doar suprafața de 614 mp, astfel cum s-a arătat mai sus.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța constată că reclamanții au efectuat următoarele cheltuieli: 1000 lei onorariu avocat, 110 lei taxa judiciară de timbru, 1315 lei onorariu expert, 248 lei cheltuieli fotocopiere. În același timp, se constată că pârâții au efectuat cheltuieli de judecată în sumă de 1000 lei, reprezentând onorariu avocat. Având în vedere că, potrivit art. 560 C.civ., acțiunea de grănițuire le profită tuturor părților, instanța va compensa cheltuielile de judecată până la suma de 1000 lei și va obliga pârâții să le plătească reclamanților jumătate din taxa de timbru achitată și jumătate din onorariul cuvenit expertului.

În ceea ce privește cheltuielile de 248 lei, reprezentând taxă fotocopiere, instanța apreciază că acestea au fost efectuate exclusiv în dovedirea capătului de cerere având ca obiect revendicare, astfel că nu pot fi acordate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte cererea formulată de reclamanții I. M., CNP_, și I. D., CNP_, ambii cu domiciliul în Călărași, ..220, jud. Călărași, în contradictoriu cu pârâții I. E., I. P., CNP_, I. E., CNP_, I. V., CNP_, toți cu domiciliul în Călărași, .. 222, jud. Călărași.

Dispune grănițuirea proprietăților învecinate aparținând părților și stabilește linia de hotar pe aliniamentul 409, 505, 503, 122, 120, 117, 116, 103, conform Planșei nr.1 din raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză de expert I. R., raport ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și pe care instanța îl omologhează astfel cum a fost completat de suplimentul întocmit.

Respinge ca neîntemeiată acțiunea în revendicare.

Compensează cheltuielile de judecată până la concurența sumei de 1000 lei, urmând ca pârâții să plătească reclamanților suma de 662,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând: 55 lei taxa judiciară de timbru și 607,5 lei onorariu expert.

Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria Călărași.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 22.05.2015.

Președinte, Grefier,

T. C. A. Ș. E.

Red. TCA/Dact.ȘE/Ex. 4/16.06.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Grăniţuire. Sentința nr. 1544/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI