Plângere contravenţională. Sentința nr. 1696/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1696/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 05-06-2015 în dosarul nr. 1696/2015
Acesta nu este document finalizat
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1696/2015
Ședința publică de la 05.06.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE T. C. A.
Grefier Ș. E.
Pe rol fiind soluționarea cauzei privind pe petentul R. G. și pe intimata P. municipiului Călărași – Direcția Poliția Locală Călărași, având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 29.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi ce face parte integrantă din prezenta, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 05.06.2015, iar în urma deliberărilor avute a pronunțat următoarea soluție;
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Călărași sub nr._ la data de 24.02.2015, petentul R. G., în contradictoriu cu intimatul P. M. Călărași-Direcția Poliția Locală Călărași, a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție nr. 5, încheiat la data de 10.02.2015 de intimată.
În motivarea plângerii formulate, petentul a arătat, în esență, că procesul-verbal este lovit de nulitate pentru nedescrierea faptei și a datei comiterii acesteia. A precizat că actul nu menționează data la care petentul ar fi efectuat această extindere, câte camere au fost construite sau cu ce suprafață s-a mărit construcția inițială și nici adresa la care a fost edificată construcția.
Contestatorul a precizat și că este prescris dreptul de a constata și sancționa fapta reținută în sarcina sa având în vedere că extinderea la care se face referire a fost realizată în anul 2009, termenul de trei ani fiind împlinit.
În privința temeiniciei s-a arătat că anterior realizării extinderilor petentul a efectuat numeroase demersuri pentru a obține o autorizație de construire, fiind asigurat de reprezentanții Primăriei că va intra în legalitate, în aceeași situație aflându-se un întreg cartier.
În drept, plângerea contravențională a fost întemeiată pe dispozițiile art. 31 alin.1 din O.G. 2/2001.
În susținerea plângerii contravenționale, petentul a depus, în copie, procesul verbal de constatare a contravenției nr. 5/10.02.2015 și alte înscrisuri.
Plângerea contravențională a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 20 lei.
Prin întâmpinarea formulată la data de 20.03.2015, intimata P. M. Călărași, prin Primar, a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării, intimatul a arătat că motivele invocate de petent prin plângerea formulată nu sunt întemeiate.
Astfel, intimatul a menționat că petentul nu a fost de față la data efectuării verificărilor și nu a furnizat nicio informație cu privire la detaliile extinderilor efectuate.
În ceea ce privește prescripția dreptului de a constata și aplica sancțiunea, intimata apreciază că dovada efectuării lucrărilor de construcție este reprezentată de întocmirea procesului verbal de recepție, înscris în care se consemnează data finalizării lucrărilor.
Intimatul a învederat instanței că momentul săvârșirii faptei contravenționale se raportează la data la care au fost finalizate lucrările de construcție, prin încheierea procesului verbal de recepție, înscris pe care petentul nu l-a depus la dosarul cauzei și că, pentru motivele menționate, acesta nu poate invoca incidența prescripției.
În ceea ce privește fondul cauzei, intimatul a menționat că procesul verbal a fost încheiat în mod temeinic, întrucât petentul a construit fără a avea autorizație de construcție, într-o zonă în care Planul Urbanistic General aferent M. Călărași prevede interdicția de construire.
În drept, au fost invocate art. 205-208 C.proc.civ.
În susținerea întâmpinării, intimatul a depus, în copie, procesul verbal contestat și alte înscrisuri.
Instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială constând în audierea martorului A. M. propus de petent.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției nr. 5/10.02.2015 întocmit de un agent constatator din cadrul Primăriei M. Călărași, s-a dispus sancționarea contravențională a petentului pentru nerespectarea prevederilor art. 26 alin. 1 lit. a) din Legea 50/1991, reținându-se că a extins construcția existentă pe terenul proprietate situat în zona PIC, fără să dețină autorizație de construire.
Potrivit art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
În ceea ce privește legalitatea procesului verbal de constatare a contravenției, instanța reține că potrivit art. 31 din Legea 50/1991, dreptul de a constata contravențiile și de a aplica amenzile prevăzute la art. 26 se prescrie în termen de 2 ani de la data săvârșirii faptei.
Instanța se va raporta la termenul de 2 ani prevăzut de Legea 50/1991, anterior modificărilor aduse de Legea 82/2014, întrucât dispozițiile menționate sunt mai favorabile petentului, având în vedere că intimata nu a probat în mod indubitabil faptul că termenul de prescripție a început să curgă după data de intrare în vigoare a Legii nr. 82/2014.
Instanța apreciază că art. 31 din Legea 50/1991 a instituit o condiție specială de legalitate a proceselor verbale de constatare a contravențiilor prevăzute de art. 26 din Legea 50/1991, respectiv obligația agentului constatator de a indica distinct data săvârșirii faptei (dacă este în curs de desfășurare) ori data finalizării construcției, în cazul acestor contravenții neputându-se considera data constatării faptei ca fiind cea a încheierii procesului-verbal.
În sarcina petentului a fost reținută săvârșirea contravenției prevăzute de art. 26 alin. 1 lit. a din Legea 50/1991, respectiv executarea sau desființarea, totală ori parțială, fără autorizație a lucrărilor prevăzute la art. 3, faptă ce a fost constatată la data de 04.02.2015, însă instanța constată că din actul de sancționare contestat lipsește cu desăvârșire data la care petentul ar fi efectuat extinderile la locuința pe care o deține.
Instanța apreciază că sunt nefondate susținerile intimatei în sensul că procesul-verbal de recepție face dovada finalizării lucrărilor, aceasta fiind o împrejurare de fapt ce poate fi dovedită cu orice mijloc de probă în lipsa unui înscris constatator. Intimata cunoaște foarte bine faptul că petentul nu deține un proces-verbal de recepție, în condițiile în care nu i s-a eliberat inițial o autorizație de construcție, aspect necontestat de acesta, iar dacă s-ar considera că doar procesul-verbal de recepție face dovada finalizării construcției l-am pune pe contestator în imposibilitatea de a proba această împrejurare.
Or, atât art. 17 din OG nr. 2/2001, cât și art. 31 din Legea nr. 50/1991 impun agentului constatator obligația de a menționa data săvârșirii contravenției pentru ca instanța să poată verifica respectarea termenului de prescripție a constatării și sancționării acestor fapte, dar și pentru ca petentul să se poată apăra în raport de aspectele constatate. Dacă am accepta că data realizării construcției se poate dovedi doar cu procesul-verbal de recepție, ar însemna că aceste fapte, de a construi fără autorizație, pot fi constatate și sancționate oricând de organele abilitate, iar norma legală (art. 31 din L 50/1991) ar fi cu totul lipsită de conținut.
Totodată, nici împrejurarea că petentul nu a fost prezent la încheierea procesuluiu-verbal pentru a furniza informațiile necesare nu înlătură obligația intimatei de a insera în actul de sancționare toate mențiunile prevăzute de lege, atât timp cât angajații instituției îi puteau solicita contestatorului, anterior sancționării, să le pună la dispoziție orice înscris sau informație necesară.
Având în vedere că fapta săvârșită de petent reprezintă o contravenție continuă, care se epuizează la momentul finalizării construcției, și că din declarația martorului A. M. rezultă că lucrările de renovare a construcției s-au desfășurat în anul 2009 și 2010, instanța apreciază că data săvârșirii faptei se situează în cursul anului 2010, acesta fiind momentul de început al termenului de 2 ani prevăzut de art. 31 din Legea nr. 50/1991.
Cum din procesul-verbal contestat rezultă că extinderile la construcția inițială erau finalizate la data controlului și cum intimata nu a administrat niciun mijloc de probă din care să rezulte altă dată de finalizare a construcției, instanța apreciază că există un dubiu cu privire la data finalizării construcției, dubiu ce urmează să profite petentului, din moment ce nu se poate stabili cu exactitate dacă agentul constatator a respectat dispozițiile art. 31 din Legea 50/1991, existând posibilitatea ca petentul să fi finalizat construcția înainte cu mai mult de doi ani de data la care a fost constatată săvârșirea faptei contravenționale.
De altfel, instanța consideră că intimata avea obligația de a dovedi respectarea dispozițiilor art. 31 din Legea 50/1991.
Prin urmare, instanța apreciază că procesul verbal întocmit este nelegal și, pe cale de consecință, va admite plângerea contravențională și va dispune anularea procesului verbal contestat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de contestatorul R. G., domiciliat în Călărași, ., ., . jud. Călărași, CNP_, cu domiciliul ales în Călărași, ., ., jud. Călărași, în contradictoriu cu intimata P. M. CĂLĂRAȘI, prin Primar, cu sediul în Călărași, . A, județul Călărași.
Anulează procesul-verbal nr. 5/10.02.2015.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședință publică, 05.06.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
T. C. A. Ș. E.
RED. TCA/DACT. ȘE/EXEMP. 4/24.06.2015
| ← Validare poprire. Sentința nr. 1695/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI | Obligaţie de a face. Sentința nr. 1701/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI → |
|---|
