Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr. 977/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 977/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 31-03-2015 în dosarul nr. 977/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 977
Ședința publică din data de 31 martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE –N. L. P.
GREFIER-Ș. J.
Pe rol judecarea cauzei civile formulată de reclamantul GHIPȘE A., în contradictoriu cu pârâtul C. I., având ca obiect pronunțare hotărâre care să țină loc de act autentic.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat reclamantul legitimat cu CI . nr._, asistat de av.P. C.-A., în temeiul împuternicirii avocațiale nr.2/2014 și pârâtul personal, legitimat cu CI . nr._.
Procedura de citare legal îndeplinită conform art. 157 și urm. Cod procedură civilă.
S-a expus referatul cauzei de către grefier care învederează părțile și obiectul cauzei, după care;
În temeiul art. 131 C.pr.civ., instanța constată că este competentă material și teritorial să judece prezenta cauză, având în vedere locul situării terenului obiect al antecontractului.
Instanța pune în discuție probele solicitate prin cerere și, din oficiu, solicită reclamantului să facă dovada îndeplinirii condițiilor prev. de art. 5 din Legea 17/2014, astfel cum s-a pus în vedere prin citația pentru primul termen de judecată.
La interpelarea instanței, av.P. C.-A. pentru reclamant, solicită suspendarea cauzei până la obținerea avizelor și a îndeplinirii condițiilor prev. de art. 5 din Legea 17/2014.Totodată solicită a i se pune în vedere pârâtului să depună actul de proprietate ce a stat la baza promisiunii de vânzare.
La interpelarea instanței, pârâtul nu este de acord cu acțiunea formulată de reclamantă, precizând că reclamantul a cumpărat suprafața de teren de la soția sa sub presiune și că pe acest teren reclamantul a cultivat pomi, deși această suprafață de teren este agricol și nu are regim de teren intravilan. Mai arată că actul de proprietate a fost eliberat în anul 1991.
Av.P. C.-A. pentru reclamant, precizează că reclamantul folosește suprafața de teren din anul 1991.
Instanța respinge cererea de suspendare a cauzei, având în vedere faptul că reclamantul trebuiau să cunoască obligația de a face dovezile cerute de lege încă de la data intrării în vigoare a legii 17/2014, sau cel mai târziu la introducerea cererii, moment de la care au trecut peste două luni, termen mai mult decât suficient.
Față de aceste precizări, instanța admite proba cu înscrisuri și respinge proba cu interogatoriul pârâtului și proba testimonială, considerând că nu sunt utile soluționării cauzei.
Socotindu-se lămurită, instanța închide cercetarea procesului și acordă cuvântul pentru dezbateri pe fondul cauzei.
Av.P. C.-A. pentru reclamant, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, urmând a se constata că reclamantul nu are posibilitatea legală de a obține avizele prev. de art.5 din Legea 17/2014, această posibilitate o are numai proprietarul suprafeței de teren. Mai arată că între părți a intervenit o promisiune de vânzare-cumpărare și că acest act întrunește condițiile de validitate ale unui act juridic, respectiv capacitatea de a contracta, consimțământul valabil, obiect determinat și cauza licită.
Pârâtul menționează că la Primăria . persoane pentru aceeași suprafață de teren din anul 2011 și că nu este de acord cu acțiunea formulată de reclamant.
Nemaifiind alte cereri, instanța declară închise dezbaterile.
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 04.09.2014 sub nr._ , reclamantul Ghipșe A. a chemat în judecată pe pârâtul C. I. pentru ca instanța să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare prin care să constate intervenită vânzarea-cumpărarea pentru dreptul de proprietate asupra suprafeței de 740 mp teren arabil extravilan situat în .. Modelu, tarlaua 19/6, .> În motivare, reclamantul a arătat că a încheiat cu pârâtul un act de vânzare-cumpărare prin care pârâtul i-a vândut suprafața de 740 mp teren agricol extravilan pentru un preț de 250 lei achitat integral la momentul întocmirii actului, terenul fiind predat la același moment. A mai arătat că motivul neperfectării actului în formă autentică a fost acela că pârâtul trebuia să iasă din indiviziunea în care se afla cu ceilalți proprietari.
Reclamantul a susținut că înscrisul încheiat la 25.04.2000 nu a condus la transferul proprietății asupra terenului din cauză că nu a fost încheiat în formă autentică, dar întrunește toate condițiile de valabilitate ale unui act juridic și a invocat disp. art. 1669 C.civ.
A mai apreciat reclamantul că dreptul său de a solicita încheierea în formă autentică nu s-a prescris, deoarece în contractul din anul 2000 nu s-a prevăzut un termen, iar dreptul său s-a născut în acest caz la 24.06.2014 când pârâtul a refuzat.
În drept a invocat disp. art 1669 C.civ. corob. cu art. 1270, 1179, 1516 alin. 2 pct.3 C.civ.
În susținerea cererii a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, a probei testimoniale și a probei cu interogatoriul pârâtului. A atașat copii certificate de pe actul de vânzare-cumpărare olograf din 24.04.2000, certificat de atestare fiscală, adeverință nr. 4628/25.06.2014 emisă de Primăria . plată a taxelor locale, invitație la mediere și declarație de refuz al medierii, Titlul de proprietate nr._ emis la 03.11.1999 de CJSDPT Călărași și actele de identitate ale părților.
La solicitarea instanței de a depune copie de pe cartea funciară a imobilului sau certificat care să ateste că acesta nu este înscris în cartea funciară (obligație prev. de art. 194 lit. c C.pr.civ.), reclamantul a arătat că nu poate obține acest document deoarece pentru a fi emis i s-a solicitat certificat fiscal pe care nu l-a putut obține.
Întrucât reclamantul nu s-a conformat acestei obligații, instanța a dispus anularea cererii prin încheierea din 16.09.2014, conform art. 200 alin. 2 C.pr.civ.
Prin încheierea din 03.11.2014 pronunțată de un alt complet al Judecătoriei Călărași în dosarul_ /a1 a fost admisă cererea de reexaminare a reclamantului și s-a revenit asupra anulării cererii.
Având în vedere soluția cererii de reexaminare, instanța a dispus comunicarea cererii către pârât.
Pârâtul a formulat întâmpinare (f.38), prin care a arătat că este de acord cu cererea formulată de reclamant și a solicitat respingerea cererii de obligare a sa la plata cheltuielilor de judecată.
În justificarea acestei cereri, a arătat că nu a fost notificat pentru a se prezenta la notar pentru încheierea actului, astfel că nu a fost pus în întârziere.
Reclamantul nu a formulat răspuns la întâmpinare.
Prin citația pentru primul termen de judecată, instanța a pus în vedere reclamantului, sub rezerva discutării la primul termen de judecată, să facă dovada îndeplinirii condițiilor prev. de art. 5 din Legea 17/2014.
La primul termen de judecată instanța, având în vedere situarea terenului în extravilanul . în discuție din oficiu îndeplinirea în cauză a condițiilor pentru a se putea pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic prev. de art. 5 din Legea 17/2014.
Față de lipsa dovezilor de îndeplinire a acestor condiții, instanța a respins proba cu interogatoriul și proba testimonială, acestea nefiind utile soluționării cauzei.
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin cererea ce face obiectul prezentului dosar se solicită pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare având ca obiect o suprafață de teren extravilan situată în raza administrativ teritorială a ..
Actul de vânzare-cumpărare având ca obiect acest teren a cărui conversiune în antecontract de vânzare-cumpărare se solicită în cauza de față a fost încheiat la data de 25.04.2000 sub forma unui înscris sub semnătură privată olograf.
Conform dispozițiilor art. 5 din Legea 17/2014, „În toate cazurile în care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care ține loc de contract de vânzare-cumpărare, acțiunea este admisibilă numai dacă antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, și ale legislației în materie, precum și dacă sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 3, 4 și 9 din prezenta lege, iar imobilul ce face obiectul antecontractului este înscris la rolul fiscal și în cartea funciară.”
Din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 20 alin. 1 din Legea 17/2014 conform căruia „Prevederile prezentei legi nu se aplică antecontractelor și pactelor de opțiune care au fost autentificate la notariat anterior intrării în vigoare a acesteia.”, instanța reține că dispozițiile art. 5 din Legea 17.2014 erau aplicabile antecontractelor de vânzare-cumpărare încheiate în altă formă decât cea autentică înainte de . Legii 17/2014.
Considerentele deciziei nr. 755 pronunțată de Curtea Constituțională la 16.12.2014, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 183 din 09.02.2015, vin să întărească această interpretare, în condițiile în care Curtea a declarat neconstituționale dispozițiile art. 20 alin. 1 din Legea 17/2014 în privința excluderii actelor autentice notariale, tocmai pentru motivul că dispozițiile legii se aplicau actelor încheiate în alte forme (inclusiv cele certificate de avocați), chiar dacă acestea erau încheiate înainte de . legii.
Ca atare, instanța constată că, indiferent de data încheierii antecontractului de vânzare cumpărare, acestuia îi sunt aplicabile dispozițiile prev. de Legea 17/2014 dacă se cere pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic după . acestui act normativ.
Având în vedere faptul că verificarea îndeplinirii tuturor condițiilor prevăzute de lege pentru încheierea valabilă a contractului de vânzare-cumpărare se realizează de către instanță la momentul pronunțării soluției, se constată că instanța, efectuând această verificare, trebuie să se raporteze la dreptul aplicabil la momentul pronunțării.
Aplicând aceste argumente juridice la cauza de față, se constată că reclamantul, deși aveau obligația să facă dovada îndeplinirii condițiilor prev. de art. 5 alin. 1 din Legea 17/2014 până la momentul pronunțării soluției în cauză, iar această obligație i-a fost adusă la cunoștință de instanță prin citația pentru primul termen de judecată, nu a dovedit că suprafața de teren este înscrisă în cartea funciară și că au fost parcurse procedurile și emise avizele impuse de art. 3, 4 și 9 din Legea 17/2014.
Contrar susținerilor orale ale avocatului reclamantului, instanța consideră că aplicarea dispozițiilor legale enunțate nu ar putea fi înlăturată de instanță pentru motivul că ar fi inechitabile față de reclamant prin privarea acestuia de dreptul legal dobândit.
Pentru a considera astfel, instanța reține că atât doctrina, cât și practica judiciară, au admis în mod constant că antecontractul de vânzare-cumpărare nu dă naștere unui drept real, ci unui drept de creanță, drept care nu se pierde prin imposibilitatea culpabilă sau fortuită de executare a obligației principale (obligația de a face – încheierea contractului) ci, eventual poate fi obținută o restituire a prestațiilor sau o executare prin echivalent. Față de aceste considerente, având în vedere că realizarea dreptului reclamantului, chiar dacă nu este posibilă în natură, se poate face în alte modalități legale, instanța constată că nu se poate vorbi de o pierdere a unui drept de către reclamant.
Mai mult decât atât, întrucât obligațiile proprietarului în legătură cu îndeplinirea condițiilor prev. de art. 5 din Legea 17/2014 sunt tot obligații de a face, există și alte modalități legale prin care reclamantul poate obține îndeplinirea acestora fără concursul pârâtului.
În consecință, instanța constată că în cauza de față nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 5 alin. 1 din Legea 17/2014 pentru pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, astfel că cererea formulată de reclamant este neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată cererea având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare formulată de reclamantul Ghipșe A., CNP-_, domiciliat în Călărași, ., ., ., jud.Călărași, împotriva pârâtului C. I., domiciliat în . N., ., jud.Călărași.
Cu apel în 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședință publică, azi, 31.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
N. L. P. Ș. J.
Red. N.L.P.
Tehnored.Ș.J.
Ex.5/29.04.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1168/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1169/2015. Judecătoria... → |
|---|








