Plângere contravenţională. Sentința nr. 3105/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3105/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 14-10-2015 în dosarul nr. 3105/2015
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
.
Sentința civilă Nr. 3105/2015
Ședința publică de la 14 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. C. C.
Grefier I. I.
Pe rol judecarea plângerii contravenționale formulată de petentul G. NELUȚU M. în contradictoriu cu intimatul I. CĂLĂRAȘI, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._, dresat de Biroul Rutier Călărași la data de 13.04.2015.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se că la dosar se află o cerere formulată de apărătorul petentului, av. D. A., prin care solicită un nou termen de judecată, pentru imposibilitate de prezentare motivat de faptul că se află la CA București, în calitate de apărător într-o cauză penală, sens în care a atașat informații cu privire la dosar de pe portalul instanțelor și copia împuternicirii avocațiale, după care: .
Instanța, având în vedere cererea formulată de apărătorul petentului, av. D. A., prin care solicită un nou termen de judecată, pentru imposibilitate de prezentare, urmează a o respinge fiind a doua cerere de acest gen formulată în cauză, ceea ce contravine art. 222 alin. 1 C.p.c
Ia act că nu mai sunt cereri de formulat sau probe de administrat, apreciază cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii civile de față;
Prin plângerea contravențională primită de această instanță la data de 24.04.2015 și înregistrată sub nr._, petentul G. Neluțu M., CNP_, domiciliat în Călărași, ., jud. Călărași, a solicitat ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța în contradictoriu cu intimatul I. Călărași, cu sediul în Călărași, ., jud. Călărași să se dispună anularea procesului - verbal . nr._/13.04.2015 încheiat de Biroul Rutier Călărași.
În motivarea plângerii petentul arată că a fost sancționat contravențional, cu amendă în cuantum de 877,5 lei și cu reținerea permisului de conducere, pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 102 al. 3 lit. a din OUG 195/2002 și sancționat în temeiul art. 102 al. 3 din OUG 195/2002, reținându-se în sarcina sa că în data de 13.04.2015, că „ a condus auto cu numărul de înmatriculare C5273 MC, aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, fiind testat cu aparatul alcooltest rezultând o îmbibație de 0,31 m.g alcool pur în aerul expirat”.
Nelegalitate procesului verbal o constituie faptul ca, nu i-a fost prezentat sau comunicat rezultatul testării, respectiv acel bon emis de aparatul etilotest, apreciind că acesta nu există, iar lipsa acestuia atrage nulitatea procesului verbal de contravenție, în situația în care constatarea se face cu ajutorul unor mijloace tehnice (Tribunalul București secția Vlll-a, decizia nr. 1788/2005, in Al. Ticlea, op.cit., p.1293).
Având în vedere că, nu a condus autoturismul sub influența băuturilor alcoolice, consideră netemeinic procesul verbal, motiv pentru care, solicită admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție, exonerarea sa de plata amenzii și anularea măsurii complementare a reținerii permisului .
Un alt motiv de nelegalitate al măsurii reținerii permisului de conducere îl constituie, omisiunea inserării perioadei de suspendare a dreptului de a conduce.
Arată petentul că sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce trebuie aplicata de polițistul rutier prin același proces verbal prin care se aplică și sancțiunea principală, pe de o parte, pentru a putea fi comunicată contravenientului și pentru a exista o baza legala pentru a dispune măsura tehnico - administrativa a reținerii permisului, iar pe de alta parte, pentru ca legalitatea aplicării acestei sancțiuni să poată fi verificată de către instanță.
Prin eludarea acestei dispoziții legale, petentul se afla în situația de a nu cunoaște termenul pentru care i-a fost aplicata sancțiunea și totodată nu da posibilitatea instanței de judecată de a verifica legalitatea acestei masuri, având în vedere faptul ca perioada de suspendare poate fi aplicată pentru 30, 60 sau 90 de zile .
În dovedirea plângerii sale petentul a solicitat proba cu înscrisuri și orice altă probă va rezulta din dezbateri.
A depus la dosarul cauzei copia procesului verbal de contravenție și copia CI.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii petentului și menținerea procesului verbal ca legal și temeinic întocmit, întrucât acesta a condus autoturismul pe drumul public aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, rezultatul testării cu aparatul etilotest fiind de 0,31 mg/l alcool pur în aerul expirat.
În susținerea întâmpinării a solicitat proba cu înscrisuri, fără a depune însă înscrisuri.
La solicitarea instanței a depus la dosarul cauzei, la date de 15.09.2015, rezultatul testării alcooltest și buletinul de verificare metrologică a aparatului alcooltest.
Instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma art. 34 alin. din OG nr. 2/2001, instanța constată următoarele:
Potrivit art. 102 alin. 3 lit. a din OUG 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul a faptei de a conduce sub influența băuturilor alcoolice.
Potrivit art. 185 alin. 1 din HG nr. 1391/1996 constatarea contravenției de conducere a unui autovehicul de către o persoană care se află sub influența alcoolului se face prin testarea aerului expirat de către aceasta cu un mijloc tehnic certificat sau cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic.
În prealabil, instanța apreciază că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul asigură respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Astfel, instanța constată că nu există cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, potrivit art. 17 din OG 2/2001, însă în urma solicitării de a depune rezultatul testării alcoolemiei petentului, agentul constatator a depus un înscris ilizibil, în care înregistrările sunt șterse aproape complet, din care nu se poate stabili săvârșirea faptei contravenționale, respectiv existența alcolemiei înscrise în procesul verbal de contravenție. În concluzie, deși a reținut săvârșirea faptei contravenționale în sarcina petentului menționând că aceasta a fost constatată cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, așa cum de altfel era conform cu art. 192 din HG nr. 1391/2006, instanța este în imposibilitate de a efectua controlul legalității sancțiunii aplicate din culpa agentului constatator, iar prezumția de temeinicie a faptei contravenționale reținute este înlăturată și se impune anularea procesului verbal de contravenție.
Față de considerentele mai sus menționate, instanța apreciază inutilă analizarea celorlalte apărări ale petentului, urmând a admite plângerea și pe cale de consecință va anula procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 13.04.2015 .
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite plângerea contravențională formulată de petentul G. Neluțu M. CNP_, domiciliat în Călărași, ., jud. Călărași, în contradictoriu cu intimatul I. Călărași, cu sediul în Călărași, ., jud. Călărași Cod Unic de Înregistrare_.
Anulează procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 13.04.2015 .
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședința publică, azi 14.10.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
JUD.C. S. C. I. I.
Red.CSC
tehnored I.I.
ex.5./02.11.2015
I.I. 20 Octombrie 2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3046/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1893/2015.... → |
|---|
