Plângere contravenţională. Sentința nr. 3918/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3918/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 17-12-2015 în dosarul nr. 3918/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3918/2015
Ședința publică din data de 17 Decembrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE R. M. N.
Grefier L. B.
Pe rol fiind soluționarea cauzei privind pe petenta S.C. L & T F. L. S.R.L. și pe intimatul I.S.C.T.R., având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 11.12.2015, fiind consemnate în încheierea din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta sentință când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 17.12.2015, când în urma deliberării avute a pronunțat următoarea soluție:
I NS T A N Ț A
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei G., la data de 07.05.2015, sub nr._, petenta S.C. F. L. S.R.L. a solicitat instanței anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/18.03.2015 întocmit de un agent constatator din cadrul intimatului I.S.C.T.R.
În motivarea plângerii formulate, petenta a arătat că a fost sancționată contravențional în baza disp. art. 7 alin. 1 lit. a) din O.G. 69/2012 și că, la data constatării faptei contravenționale, autovehiculele acesteia erau echipate cu plăcuțe din care rezultau masele și dimensiunile maxime admise/autorizate ale acestora, dar agentul constatator a considerat că acestea nu sunt corecte și nu îndeplinesc condițiile de formă.
Petenta a menționat că nu pot fi reținute aspectele consemnate de agentul constatator, întrucât, dacă aceasta ar fi fost situația de fapt, petenta nu ar fi putut efectua Inspecția Tehnică Periodică.
Petenta a susținut și că disp. art. 19 alin. 3 din O.G. 2/2001 nu au fost respectate, întrucât procesul verbal contestat nu conține motivele impuse de norma legală referitoare la lipsa martorului.
În drept, plângerea contravențională a fost întemeiată pe disp. O.G. 2/2001 și pe disp. O.G. 69/2012. De asemenea, petenta a invocat jurisprudența C.E.D.O., respectiv cauza A. contra României.
În susținerea plângerii formulate, petenta a depus, în copie, procesul verbal comtestat și alte însrisuri.
Plângerea contravențională a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 20 de lei.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul a invocat excepția necompetenței teritoriale solicitând declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Călărași. Cu privire la fondul cauzei, intimatul a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiate.
În motivarea întâmpinării formulate, intimatul a arătat, în esență, că agentul constatator a respectat dispozițiile art. 19 din O.G. 2/2001, întrucât a precizat, în cuprinsul actului de sancționare contravențională, motivele care au dus la încheierea acestuia în această modalitate.
Intimatul a menționat și că, conform dispozițiilor legale incidente, petenta avea obligația dotării vehiculului cu plăcuțe privind masa și dimensiunile maxime admise în a 10-a zi calendaristică de la data efectuării I.T.P –ului, iar aceasta nu a respectat obligația menționată, săvârșind, astfel, fapta contravențională reținută în sarcina sa.
Intimatul a precizat că nu este de acord cu înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului, întrucât sancțiunea aplicată este proporțională cu gravitatea faptei comise, petenta fiind amendată cu o amendă în cuantum egal cu minimul prevăzut de lege pentru fapta săvârșită.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe disp. H.G. 69/2012, pe dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1071/2009, pe disp. O.G. 27/2011, pe disp. O.G. 2/2001 și pe disp. O.M.T.I. nr. 980/2011.
Prin sentința civilă nr. 9065/2015, Judecătoria G. a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Călărași.
Instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/18.03.2015, societatea petentă a fost sancționată contravențional pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 4 pct. 61 din H.G. 69/2012, întrucât, în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că operatorul de transport rutier nu și-a respectat obligația de a asigura echiparea autovehiculului cu plăcuță din care să rezulte masele și dimensiunile admise, această obligație fiind prevăzută de art. 134 alin. 1 lit. b) din O.MT.I. nr. 980/2011.
Procesul verbal nu a fost semnat de reprezentantul petentei, la rubrica „alte mențiuni”, agentul constatator consemnând că reprezentantul legal al contravenientului, nefiind de față la momentul întocmirii procesului verbal contestat, nu a putut formula obiecțiuni.
Potrivit art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
În ceea ce privește legalitatea procesului verbal de constatare a contravenției, instanța apreciază că susținerile petentei nu sunt întemeiate.
Astfel, instanța apreciază că actul de sancționare contravențională a fost întocmit cu respectare disp. art. 19 din O.G. 2/2001, întrucât agentul constatator a menționat motivul pentru care procesul verbal contestat nu a fost semnat de un martor asistent, respectiv pentru faptul că persoanele de față au refuzat să-și asume calitatea de martor.
Așadar, analizând cu precădere legalitatea, se constată că au fost respectate dispozițiile art.15-20 din O.G. nr.2/2001, privind modalitatea de întocmire și mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă actul de sancționare, nefiind incidentă niciuna din cauzele de nulitate prevăzute de art.17, ce ar putea fi constatate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei, în prealabil, instanța reține că petenta a fost sancționată pentru comiterea contravenției prevăzute de art. 4 pct. 61 din H.G. 69/2012, respectiv pentru nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu/operatorul de transport rutier a obligației de a asigura echiparea autovehiculelor cu plăcuțe din care să rezulte masele și dimensiunile maxime admise/autorizate ale acestora.
Instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Având în vedere aspectele enunțate anterior, instanța reține că fapta contravențională reținută în sarcina petentului a fost percepută în mod direct de agentul constatator, procesul verbal bucurându-se de prezumția menționată anterior.
Instanța constată că prezumția de veridicitate a procesului verbal nu este întărită de niciun alt mijloc de probă.
Astfel, din cuprinsul procesului verbal contestat rezultă că termenul limită la care a devenit obligatorie dotarea autovehiculului cu plăcuțe a fost, în acord cu dispozițiile O.MT.I. nr. 980/2011, a zecea zi calendaristică de la data de 11.02.2014, dată la care a fost efectuată I.T.P. – ul după data de 01.01.2014..
Aspectele menționate anterior sunt infirmate de datele consemnate în anexa certificatului de înmatriculare al autovehiculului înmatriculat_ (f. 17) cu privire la I.T.P..
În consecință, instanța nu poate aprecia cu certitudine, dincolo de orice dubiu rezonabil, dacă fapta petentei întrunește elementele constitutive ale contravenției reținute în sarcina sa.
Prin urmare, întrucât dubiul reținut de instanță cu privire la situația de fapt profită petentei, instanța va admite plângerea formulată de aceasta și va anula procesul verbal contestat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petenta S.C. L & T F. L. S.R.L., cu sediul în G., ., ., ., în contradictoriu cu intimatul I.S.C.T.R., cu sediul în mun. București, .. 38, sector 1.
Anulează procesul verbal de constatare a contravenției ISCTR nr._/18.03.2015.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel se va depune la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.12.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
N. R.-M. B. L.
Red. N.R.M.
12.01.2016
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3915/2015.... | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
