Contestaţie la executare. Sentința nr. 915/2015. Judecătoria CÂMPENI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 915/2015 pronunțată de Judecătoria CÂMPENI la data de 15-10-2015 în dosarul nr. 915/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPENI
Dosar nr._
SENTINTA CIVILĂ NR.915/2015
Ședința publică de la 15 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: D. C. S.
GREFIER: M. I. M.
Pe rol pronunțarea cauzei Civil privind pe contestatoarea B. T. S.A - SUCURSALA A. I. în contradictoriu cu intimatul B. M., intimat B. B. L., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au fost lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Mersul dezbaterilor a fost consemnat prin încheierea de ședință din data de 8 octombrie 2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Prin contestația la executare formulată de contestatoarea B. T. S.A - SUCURSALA A. I., cu sediul în localitatea A. I., .-4-6, județul A. în contradictoriu cu intimații B. M. domiciliat în Abrud, ., . și B. B. L.,cu sediul în S., ..61, județul A., solicitând ca prin hotărâre judecătorească:
- obligarea intimatului B. Boldas L. de a modifica în parte dispozitivul încheierii nr 64/2013, emisă în data de 04.11.2014, în dosar execuțional nr. 64/2013, astfel să fie menținută dispoziția cu privire la înregistrarea cererii de urmărire silită imobiliară iar dispoziția prin care se respinge, cererea de urmărire silită imobiliară să fie modificată în totalitate, prin admiterea cererii de urmărire imobiliară.
În motivare se arată că în fapt prin cererea de urmărire silită imobiliară formulată împotriva debitorului B. M. de către B. T. prin mandatar Improvement Credit Collection Srl depusă la B. Boldas L. în dosarul execuțional nr 64/2013, s-a solicitat declanșarea procedurii de executare silită imobiliară asupra imobilului: Apartament 3 camere situat administrativ in Loc Câmpeni, ., notat in CF_-Cl-Ul al Loc Câmpeni (nr vechi CF 4118 ind ) de sub Al, nr CAD: NCP 326/l/II, nr TOP 474/1/1/II; 475/1/1/II, unitate individuală apartamentul nr.2 în suprafață construita de 92.11 mp, format din 3 camere, 2 bai, bucătărie, debara, hol, balcon, boxa subsol, având cote părți comune de 8,38/100 mp și cota teren în proprietatea Statului Român cu drept de folosință asupra cotei de 30/352 parte aferentă ._ Câmpeni (provenit din conversia CF 4116 foaie colectiva).
Conform datelor de Carte Funciară imobilul este proprietatea comună a debitorului B. M. și soției acestuia B. S. M. în cota de 1/1.
Examinând cererea de urmărire imobiliară si actele din dosar executorul judecătoresc respinge în parte acțiunea formulată de bancă, reținând faptul că imobilul este în proprietatea . cu soția acestuia, iar executarea silită nu poate fi începută decât în urma unui acțiuni în instanța de partajare de bunuri, care poate lamuri cotele stabilite si care revin fiecărui coproprietar în parte. Dispoziția fiind motivată în drept conform art 817 alin 1, art 665 alin 5, pa 7 NCPC.
Față de cele prezentate contestatoarea apreciază ca prin convingerile exprimate de către executorul judecătoresc sunt încălcate atât dreptul de dispoziție al creditorului cu privire la bunurile imobile aflate în proprietate comună devălmașă a debitorului, cât si prevederile legale în materia dreptului special.
Se mai arată că într-adevăr executarea silită imobiliară poate fi demarată numai asupra unor cote de proprietate clar definite, însă până la lămurirea acestor cote de proprietate pe o cale separată de executarea silită imobiliară sau în cadrul executării silite imobiliare creditorii prin intermediul organului de executare reprezentant al statului trebuie sa stăruie pentru satisfacerea dispozitivului titlurilor executorii, nu să fie împiedecați în executarea silită imobiliară. In cazul de față prin respingerea urmăririi imobiliare se încalcă dispozițiile legii speciale, prioritară legii de drept comun, iar creditorul este împiedicat să-și urmeze cursul dreptului sau, prin notarea urmăririi imobiliare în Cartea Funciară a imobilului, câștigând astfel o prioritate față de terți ori față de situația în care debitorul își risipește averea, iar ulterior va urma calea care va crede de cuviință cu privire la partajarea bunurilor. Conform „Ordinul Directorului General al Agenției Naționale de cadastru si Publicitate Imobiliara nr. 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepție si înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară,,:
Art. 164. (I) Urmărirea imobilului se notează asupra întregului imobil, proprietate exclusivă.
(3). Daca executarea silită se efectuează asupra unor imobile aflate în proprietate comună în devălmășie sau pe cote-părți, urmărirea imobilului se notează după cum urmează:
- în cazul proprietății comune devălmașe, notarea se va efectua asupra întregului imobil. Partajarea imobilului se va efectua ulterior, în vederea scoaterii la licitație a acestuia; - în cazul proprietății comune pe cote-părți, notarea se va efectua asupra cotei-părți Partajarea imobilului se va efectua ulterior, în vederea scoaterii la licitație a acestuia;
Avându-se în vedere cele prezentate mai sus contestatoarea solicită admiterea contestației la executare formulata permițându-se astfel continuarea procedurii de executare silită imobiliară începută împotriva debitorului B. M., odată cu înregistrarea cererii de executare silita la B. B. L. în dosarul execuțional 64/2013.
In drept cererea contestatoarei a fost întemeiată atât cu dispozițiile legale amintite în cuprinsul cererii cât și cu prevederile art. 711, 712,713 NCPC.
Prin întâmpinarea formulată și depusă la dosarul cauzei intimatul B. L. executor judecătoresc din circumscripția Judecătoriei S., arată referitor la contestația la executare formulată de către contestatorul B. T. SA - Sucursala A. I. și BÎCÎILĂ M. că având în vedere, cererea de executare silită a creditorului urmăritor B. T. SA - Sucursala A. I. împotriva debitorului urmărit BICIILĂ M. în baza titlului executoriu reprezentat de: Contractul de credit nr. 01 / 1281 / 04.08.2006 ; Contract de garanție reală mobiliară asupra creanțelor existente sau viitoare și soldului contului nr. 2 cu suprafața construită de 92 mp. (92,11 mp), având cote părții comune 8,38 / 100, proprietatea lui Bîcîilă M. și a lui Bîcîilă S. M., în cotă de 1/1 părți, cotă teren proprietar Statui Români - drept de folosință asupra cotei de 30/352 parte din terenul aferent .._ Câmpeni ( provenit din conversia a CF. 4116 colectivă), motivat de faptul că, imobilul mai sus identificat este proprietatea comună a debitorului urmărit Bîcîilă M. și a lui Bîcîilă S. M., în cotă de 1/1 părți, având în vedere prevederile ort. 817 alin. 1 raportate la prevederile ort. 665 alin. 5, pct. 7 din noul Cod. proc. civilă .
Se mai arată că în conformitate cu prevederile art. 817 Cod proc. civilă, creditorii personali ai unui debitor sau codevălmaș nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună, ci vor trebui să ceară mai întâi partajul" acestora . La cererea creditorului, acțiunea în împărțeală poate fi notată în cartea funciară.
Față de aceste considerente intimatul solicită ca, judecata contestației la executare să se facă în lipsa B.. B. L., urmând ca executorul judecătoresc să se conformeze măsurilor luate sau dispuse de către instanță.
Analizând cererea de față, prin prisma excepției invocate, instanța reține următoarele:
În conformitate cu art. 248 alin. 1 NCPC - „Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, administrarea de probe noi ori, după caz cercetarea în fond a cauzei".
Potrivit art. 107 alin. 1 NCPC "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în circumscripția căreia domiciliară sau îsi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".
Acesta prevedere constituie regula de drept comun pentru stabilirea competenței teritoriale și în materie de executare silită, așa cum reiese din considerentele Deciziei nr.348 din 17 iunie 2014 dată de Curtea constituțională referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 650 alin. (1) și art. 713 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Comercială "Lapmor Impex" S.R.L. din G. în Dosarul nr. 8._ al Judecătoriei G. și s-a constat că dispozițiile art. 650 alin. (1) din codul de procedură civilă sunt neconstituționale.
In cauza de față instanța de executare se determină în funcție de domiciliul debitoarei, care este în Abrud, iar nu în raport cu sediul executorului judecătoresc care a deschis dosarul de executare nr.64/2013, înregistrat anterior deci intrării în vigoare a Legii nr.l38/2014.
Instanța apreciază că prin declararea ca neconstituțională a normei speciale de competență, aplicabilă cererilor de încuviințare a executării silite, contestațiilor la executare și oricăror alte incidente apărute în cursul executării silite (art. 650 alin. (2) NCPC), s-a creat un vid de reglementare care trebuie complinit prin aplicarea corespunzătoare a normei generale de competență teritorială, prevăzute de art.107 C., chiar dacă această normă este aplicabilă în mod propriu doar fazei de judecată și doar în mod complinitor, prin analogie și fazei de executare silită. Temeiul acestei soluții îl constituie art. 5 alin. (3) NCPC, potrivit căruia „în cazul în care o "pricină nu poate fi soluționată nici în baza legii, nici a uzanțelor, iar în lipsa acestora din urmă, nici în baza dispozițiilor legale privitoare la situații asemănătoare, ea va trebui judecată în baza principiilor generale ale dreptului, având în vedere toate circumstanțele acesteia și ținând seama de cerințele echității".
Fiind în prezența lipsirii de efecte a unei dispoziții legale, care contravine legii fundamentale, se pune problema modalității în care se produce, în timp, această lipsire de efecte, adică a felului în care se repercutează efectele deciziei Curții Constituționale asupra ordinii juridice, astfel cum este ea surprinsă la momentul adoptării deciziei.
Din punctul de vedere al dreptului tranzitoriu, art. 147 alin. 4 din Constituție prevede că decizia Curții Constituționale este general obligatorie, atât pentru autoritățile și instituțiile publice, cât și pentru particulari, și produce efecte numai pentru viitor, iar nu și pentru trecut. Cum este vorba de o normă de competență, aplicarea ei generală și imediată nu poate fi tăgăduită, deoarece altfel ar însemna ca un act neconstituțional să continue să producă efecte juridice, ca și când nu ar fi apărut nici un element nou în ordinea juridică, ceea ce Constituția refuză în mod categoric.
Împrejurarea că deciziile Curții Constituționale produc efecte numai pentru viitor dă expresie unui alt principiu constituțional, acela al neretroactivității, ceea ce înseamnă că nu se poate aduce atingere unor drepturi definitiv câștigate sau situațiilor juridice deja constituite. Aceasta presupune, referitor la problema analizată, în care este vorba de situații juridice în curs, că acestea sunt sub incidența efectelor deciziilor Curții Constituționale, care -sunt de imediată și generală aplicare.
Instanța constată că nu sunt incidente dispozițiile art.24 C. și art.25 alin.2 C., întrucât fiind declarate neconstituționale prevederile art.650 alin.l C., nu se poate aplica regula potrivit căreia competența rămâne câștigată în favoarea instanței legal învestite, chiar dacă ulterior norma care a determinat competența este înlăturată, regulă consacrată în art. 25 alin. 2 NCPC, întrucât legiuitorul a avut în vedere o intervenție legislativă de modificare a competenței, iar nu declararea ca neconstituțională a unei norme legale de competență, în mod evident, altfel, ajungându-se la situații juridice absurde, în care, o prevedere legală neconstituțională să ajungă să ultraactiveze. De aceea, instanța apreciază că judecata nu se poate întemeia pe o dispoziție legală inexistentă din punct de vedere juridic, ca urmare a declarării ei ca fiind neconstituțională, iar instanța de executare aleasă pe împrejurarea că sediul B. se află în circumscripția sa, potrivit art.650 alin.l
C. - declarat neconstituțional, apare că este necompetentă teritorial în judecarea prezentei cauze.
Concluzionând, instanța constată că executarea silită a fost începută de B. B. Iiviu în dosarul execuțional nr.64/2013, împotriva debitoarei BÎCÎILĂ M., domiciliată la Abrud, ., ., jud. A., astfel că urmează a admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei S. și, în temeiul art.107, art. 129 alin.2 pct.3, art. 130 alin.2 și art. 132 alin. 3 NCPC, va declina competența de soluționare a prezentei contestații în favoarea Judecătoriei Cîmpeni.
Din actele și lucrările de la dosar instanța reține următoarele:
Prin cererea de urmărire silită imobiliară formulată de contestatoare la data de 31.10.2014, a solicitat Biroul Executorului Judecătoresc B. L. N., valorificarea creanței certe lichide și exigibile pentru suma de 8,063.63 RON, datorată de debitorul B. M., sumă ce urma a fi obținută în urma vânzării bunurilor imobile înscrise în CF._ C1 – U4, Cîmpeni provenit din cf. vechi 4118 Individuală A+1, nr.top. 474/1/1/II.
Prin încheierea nr. 64/2014 dată în dosar execuțional nr. 64/2013, s-a dispus de către executorul judecătoresc înregistrarea cererii de urmărire silită imobiliară formulată de contestatoare împotriva debitorului urmărit B. M. și respectiv respingerea cererii de urmărire silită privind urmărirea imobilului situat administrativ în Cîmpeni, . cf. CF._ C1 – U4, Cîmpeni provenit din cf. vechi 4118 Individuală A+1, nr.top. 474/1/1/II, motivat de faptul că imobilul identificat fiind proprietatea comună a debitorului urmărit și a numitului B. M. și B. S. M., în cotă de 1/1 parte ca bun comun.
Potrivit extrasului de carte funciară depus la dosar se reține faptul că, imobilul în litigiu este situat administrativ în orașul Cîmpeni,., ., județul A., înscris în CF._ C1 – U4, Cîmpeni provenit din cf. vechi 4118 Individuală A+1, nr. top. 474/1/1/II, nr. top. 475/1/1/2 unitate individuală . din 3 camere, 2 băi, bucătărie, debara, hol, balcon plus boxă 2, suprafața construită de 92 mp., având cote părți comune proprietatea debitorului B. M. și B. S. M., în cotă de 1/1 părți, teren proprietar Statul Român.
Prin urmare, se poate reține faptul că imobilul supus urmăririi silite imobiliare, este proprietatea comună, iar cota debitorului fiind nedeterminată din dreptul de proprietate asupra imobilului.
În conformitate cu prevederile art. 817 Noul cod de procedură civilă, creditorii personali a unui debitor coproprietar sau codevălmaș nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietatea comună, ci vor trebuie mai întâi să ceară partajul acestora.
Astfel, în cazul în care un imobil aparține mai multor persoane creditorul urmăritor se poate îndrepta numai împotriva debitorului urmărit, coproprietar nu și împotriva celorlalți coproprietari nedebitori. Regula prevăzută de noile dispoziții ale codului de procedură civilă este că procedura de executare silită, de urmărire imobiliară nu se poate realiza, decât după îndeplinirea procedurii de împărțeală, a bunurilor proprietate comună.
Potrivit al. 3 al aceluiași articol creditorii personali pot urmări însă cota parte determinată a debitorului lor, din dreptul de proprietate asupra imobilului, fără a mai fi necesar să ceară partajul dacă ea este neîndoielnic stabilită și lămurită și este înscrisă prin arătarea unei fracțiuni în cartea funciară. În această situație, coproprietarii vor putea cere punerea în vânzare a întregului imobil, în condițiile prev. de art. 392 noul cod de procedură civilă, ceea ce nu este cazul în speța de față.
Cum în cauză, imobilul urmărit silit, este proprietate comună, a debitorului, cu o altă persoană care nu a fost trecută în contractul de credit încheiat la data de 4.08.2006, cota debitorului urmărit nefiind determinată, procedura de urmărire imobiliară nu se va putea realiza decât după împlinirea procedurii de împărțeală a acestora între coproprietari, astfel că, prin încheierea emisă de către executorul judecătoresc la data de 4.11.2014 a procedat corect la oprirea și necontinuarea urmăririi silite prin respingerea cererii de urmărire silită imobiliară formulată de creditor, în cauză existând impedimente temporare în efectuarea executării silite, regula fiind aceea că, numai bunurile proprietatea datornicului pot face obiectul executării silite.
Pentru motivele mai sus arătate, prin prisma prevederilor art. 817 al. 1 raportate la prevederile art. 665 al. 1 pct. 7 din Noul cod de procedură civilă, va respinge contestația la executare formulată de creditoarea B. T. S.A - SUCURSALA A. I., împotriva încheierii 64/2014 în dosar execuțional nr. 64/2013 a Biroul Executorului Judecătoresc B. L. cu sediul în S., .. 15, județul A. și în contradictoriu cu intimatul B. M. ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea B. T. S.A - SUCURSALA A. I., cu sediul în localitatea A. I., .-4-6, județul A. împotriva încheierii 64/2014 în dosar execuțional nr. 64/2013 a Biroul Executorului Judecătoresc B. L. cu sediul în S., .. 15, județul A. și în contradictoriu cu intimatul B. M. domiciliat în Abrud, ., ., judetul A., ca neîntemeiată.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 15 Octombrie 2015.
JUDECATOR, GREFIER,
D. C. S. M. I. M.
Redc. C.Ș.D.
Tehnored. M.B.
Ex. 3
13.11.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 491/2015.... | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
|---|
