Partaj judiciar. Sentința nr. 2642/2013. Judecătoria CÂMPINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2642/2013 pronunțată de Judecătoria CÂMPINA la data de 06-11-2013 în dosarul nr. 6105/204/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA
Câmpina, ., nr. 14, jud. Prahova
Operator de date cu caracter personal nr. 7527
Prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
SECTIA CIVILA
SENTINȚA CIVILA Nr.2642
Ședința publică de la 06 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C.
Grefier L. B.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant L. E. și pe pârât B. E. G., pârât B. L. M., având ca obiect partaj judiciar IEȘIRE DIN INDIVIZIUNE.
Prezența părților și dezbaterile orale ale acestora au avut loc în ședința publică din data de 30 octombrie 2013, consemnate în aceea încheiere de ședință și când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru azi, 06 noiembrie 2013, când a pronunțat următoarea sentință:
JUDECATA:
Asupra cauzei civile de față
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._, reclamanta L. E. a chemat în judecată civilă pe pârâții B. E. G. și B. L. M. pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune asupra încăperii cu destinație de baie în suprafață de 8 m2 prin trasarea liniei despărțitoare conform liniei de grănițuire stabilită prin sentința civilă nr. 3201/2002 adică pe lățimea încăperii, să se dispună ridicarea unui perete despărțitor al celor două spații ce vor fi create prin partaj iar în caz de refuz să fie obligată să îl construiască iar pârâții să fie obligația la plata cotei de ½ din cost, să fie obligați pârâții să permită deversarea în haznaua acestora a apelor și dejecțiilor ce se vor evacua cu plata corespunzătoare, să fie obligați pârâții să readucă în situația inițială conductele și instalațiile din baia în litigiu și să fie obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că este proprietara unui imobil situat în orașul Băicoi, ., iar pârâții sunt coproprietarii imobilului alăturat și a precizat că apartamentele lor sunt situate într-o casă în care există o singură cameră cu destinația de baie asupra căreia au drepturi indivize.
Reclamanta a arătat că în ultima perioadă și fără să fie întrebată pârâții au adus modificări în baie, au obturat țevile de alimentare cu apă și gaze din baie, au dus la fier vechi ceea ce reprezenta mobilierul sanitar, cada, cazanul de baie și caloriferul și au renovat fără acceptul său baia respectivă.
În drept reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 102 din Legea 71/2011, art. 728 și următoarele din codul civil, art. 670,671, art. 621, 665, 634 și 652 din Legea 287/2009, art. 274, art. 773 și următoarele din codul de procedură civilă.
În dovedirea acțiunii reclamanta a depus la dosar contractul de vânzare cumpărare nr._/1994 (f.10), declarația aut. sub nr. 1168/1994 (f.9), sentința civilă nr. 3201/2002 a Judecătoriei Câmpina (f.13) și a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu și expertiză construcții.
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâții au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și au arătat că au dobândit prin contractul de vânzare cumpărare aut. sub nr. 9943/2003 un imobil care se învecinează cu cel al reclamantei dar este prevăzut cu o singură baie ce urma să fie folosită în indiviziune forțată întrucât camera respectivă nu poate fi împărțită în două spații ce ar putea fi folosite ca băi distincte.
Pârâții au precizat că la data cumpărării imobilului, baia se afla într-o stare avansată de degradare, necesitând reparații capitale, conductele de alimentare cu apă fiind ruginite și fisurate, astfel încât prin infiltrarea apei în pereți s-a ajuns treptat șa desprinderea tencuielii de cărămidă, apariția igrasiei atât în baie cât și în pereții interiori ai locuințelor iar obiectele sanitare erau foarte deteriorate.
Pârâții au arătat că reclamanta a fost de acord cu lucrările de renovare a băii dar a spus că nu are cum să contribuie la cheltuielile ocazionate de repararea băii și înlocuirea obiectelor sanitare.
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea lor de a readuce în situația anterioară conductele și instalațiile din baia în litigiu pârâții au arătat că acest lucru nu mai este posibil întrucât baia a fost renovată în totalitate, s-a turnat șapă de ciment și tencuită s-a montat gresie și acțiunea a fost introdusă după ce toate lucrările au fost terminate.
În drept, pârâții nu au indicat dispozițiile legale pe care își întemeiază cererea.
În dovedirea susținerilor lor, pârâții nu au indicat dispozițiile legale pe care își întemeiază cererea.
În dovedirea susținerilor lor pârâții au solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu, martori și expertiză construcții.
Pârâții și-au completat întâmpinarea și au invocat excepția inadmisibilității partajului conform dispozițiilor art. 671 din codul civil referitor la împărțirea părților comune ale clădirilor și au solicitat ca în baza art. 646 din codul civil, care se referă la cazurile de coproprietate forțată coroborat cu art. 648 din codul civil, să se constate că spațiul având destinația de cameră de baie reprezintă un caz de coproprietate forțată (f.48).
Reclamanta a solicitat prin cererea depusă la dosar să se dispună unirea excepției inadmisibilității cu fondul, fiind necesară administrarea de probatorii pentru a se dovedi că încăperea de baie nu a fost și nu este în coproprietate forțată iar spațiul este suficient pentru a fi împărțită (f.54).
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, martori și expertiză construcții.
A fost luat interogatoriul reclamantei (f.73) și interogatoriul pârâților (f.72,82).
La cererea reclamantei a fost audiată martora A. G. (f.88) iar la cererea pârâților au fost audiați martorii Z. V. R. și M. I. (f.89-90).
A fost efectuată o expertiză construcții de către expert B. I., care a identificat camera de baie și a întocmit două variante de împărțire a acesteia (f.98), expertiză ce a fost completată în raport de obiecțiunile formulate de reclamantă (f.155).
Examinând actele și lucrările dosarului instanța constată în fapt următoarele:
Prin contractul de vânzare cumpărare nr._ din 14.11.1994, reclamanta a dobândit în proprietate locuința situată în orașul Băicoi, ., . 2 camere de locuit precum și cota de 41,07% din suprafața de folosință comună a imobilului precum și bucătărie, cămară, baie, debara, verandă, uscătorie și boxă (f.10), iar prin declarația aut. sub nr. 1168/1994, reclamanta și P. E. S. au fost de acord ca baia să fie folosită în continuare în indiviziune (f.9).
Conform contractului de vânzare cumpărare aut. sub nr. 9943/24.10.2003, pârâții au dobândit în proprietate terenul în suprafață de 566,70 m2. și construcția aflată pe teren compusă din două camere, bucătărie, baie și hol având suprafața utilă de 70,30 m2 (f.25).
Din actele de proprietate deținute de părți rezultă că acestea dețin un drept de coproprietate de ½ asupra încăperii având destinația de baie.
Martora A. G. audiată la cererea reclamantei a declarat că încăperea de baie este folosită de ambele părți, având două uși de acces și a apreciat că reclamanta ar fi fost împiedicată să folosească baia pentru faptul că pârâții după ce foloseau baia nu deschideau zăvorul de la ușă pentru a avea acces și reclamanta.
Martora a precizat că pe teren există o hazna făcută de reclamantă dar nu este folosită și a fost făcută pentru apele menajere iar de la reclamantă știe că aceasta nu a fost consultată de pârâți în legătură cu efectuarea lucrărilor (f.88).
Martora Z. V. R. audiată la cererea pârâților a declarat că imobilul este prevăzut cu o singură baie și între părți nu au fost discuții iar lucrările de renovare au început la sfârșitul verii și știe de la pârâtă că reclamanta a fost de acord cu aceste lucrări.
Martora a precizat că atât cada cât și WC-ul au fost montate în același . este folosită deoarece nu există scurgere pe stradă (f.89).
Martorul M. I. audiat la cererea pârâților a declarat că a văzut-o pe reclamantă în interiorul băii în perioada în care se făceau lucrările și de la pârâți știe că reclamanta a fost întrebată despre aceste lucrări iar obiectele sanitare au fost montate pe același amplasament.
Martorul a arătat că se impunea a fi efectuate lucrările de renovare deoarece existau scurgeri de la bazinul de apă iar cada era veche și ruginită și smalțul sărit (f.90).
La interogatoriu reclamanta a recunoscut că obiectele sanitare și cabina de duș sunt noi și a arătat că haznaua a fost construită în anul 1995 (f.73 pct. 13,22).
Pârâtul a arătat la interogatoriul formulat de reclamantă că în urma construirii zidului despărțitor, spațiul cu care ar rămâne fiecare parte ar fi de 80 cm pe 4 m și o înălțime de 3 m, spațiu ce este impropriu pentru a fi folosit ca baie (f.82 pct. 3).
Prin raportul de expertiză construcții efectuat de expertul B. I. s-a reținut că se poate realiza ieșirea din indiviziune prin construirea unui perete despărțitor în două variante, longitudinal sau transversal și pot fi create două spații cu destinația de baie, funcționale, dar condiționate să se refacă instalațiile de la zero, pentru fiecare spațiu în parte, cu conducte de legătură, coloane de scurgere și colectare conduse în haznaua fiecărei părți.
De asemenea, expertul a reținut că este recomandată varianta B respectiv peretele transversal întrucât această variantă permite amplasarea obiectelor sanitare mai eficient și costuri mai mici pentru reamenajare.
Cu privire la disp. art. 728 din codul civil, potrivit cărora nimeni nu poate rămâne în indiviziune se referă la proprietatea comună pe cote părți temporară situație în care coproprietarii sunt liberi să sisteze oricând starea de coproprietate.
Prin excepție de la această regulă în cazul proprietății comune pe cote părți forțate starea de indiviziune se menține independent de voința părților întrucât obiectul coproprietății forțate îl constituie un bun sau anumite bunuri care prin natura lor nu pot fi împărțite, ele fiind folosite permanent de mai mulți coproprietari cum ar fi cazul coproprietății forțate asupra părților comune din clădirile cu mai multe apartamente.
Pentru a se dispune ieșirea din indiviziune conform art. 728 din codul civil este necesar ca părțile să fie coproprietare ale bunului în litigiu dar cota parte a fiecărei părți să nu fie materializată asupra unei porțiuni din bunul respectiv.
Din contractul de vânzare nr._/1994 rezultă că reclamanta a dobândit în proprietate locuința compusă din 2 camere și dependințe respectiv baia (f.10), iar pârâții au dobândit prin contractul de vânzare cumpătare aut. sub nr. 9943/2003, construcția aflată pe terenul de 566,70 mp compusă din 2 camere și dependințe respectiv și baia (f.25) iar din schița de plan aferentă rezultă c suprafața încăperii de baie este de 8 mp(f.27).
Rezultând astfel că ambele părți dețin un drept de coproprietate asupra încăperii cu destinația de baie iar prin raportul de expertiză construcții efectuat în cauză s-a stabilit că această încăpere poate fi împărțită și create două spații ce pot fi utilizate cu destinație de baie și în consecință instanța apreciază că în cauză nu există o coproprietate forțată asupra acestei încăperi iar în urma împărțirii acesteia în două spații se asigură accesul ambelor părți la încăperea cu destinație de baie.
Potrivit art. 671 din Noul Cod Civil, partajul este inadmisibil în cazurile prevăzute de secțiunea a 3-a referitoare la coproprietatea forțată și secțiunea a 4-a referitoare la proprietatea comună în devălmășie, iar cazurile de coproprietate forțată sunt prevăzute de art. 646 respectiv bunurile prevăzute de art. 649, art. 660, 687 și art. 1141 precum și alte bunuri comune necesare sau utile pentru folosirea a două imobile vecine situate pe linia de hotar sau bunurile comune afectate utilizării a două sau mai multor fonduri respectiv centrală termică sau alte instalații care deservesc două sau mai multe clădiri sau un drum comun.
Dispozițiile art. 660 din noul cod civil, instituie prezumția de coproprietate asupra despărțiturilor comune iar disp. art. 648 alin. 1 din noul cod civil, reglementează coproprietatea asupra părților comune din clădirile cu mai multe etaje sau apartamente, fiind enumerate părțile comune conform art. 649 din noul cod civil, respectiv terenul pe care se află clădirea, fundația, curtea interioară, structura de rezistență, pereții, acoperiș, terase, scări și casa scărilor, holuri, pivnițe, centrale termice instalații și alte bunuri care potrivit legii sau voinței părților sunt în folosința comună, situații în care nu se regăsește încăperea de baie asupra căreia părțile au un drept de coproprietate.
Față de cele reținute instanța urmează să respingă ca neîntemeiată excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâți.
Potrivit disp. art. 66 alin. 2 din Legea nr. 71/2011, pentru punerea în aplicare a noului cod civil, dispozițiile art. 669-686 din noul cod civil privitoare la partaj sunt aplicabile și partajului judiciar atunci când cererea de chemare în judecată a fost introdusă după . noului cod civil, astfel că acțiunea formulată de reclamantă a fost introdusă la data de 16.11.2012.
Având în vedere probele administrate în cauză, instanța urmează ca în baza art. 669, 670 din noul codul civil să admită în parte acțiunea și să dispună ieșirea din indiviziune a părților conform variantei B din raportul de expertiză construcții efectuat de expert B. I. (f.98, culoare verde) prin edificarea unui perete despărțitor transversal iar costul acestuia de 971 lei urmând să fie suportat de ambele părți în cote egale, iar în caz de refuz din partea pârâților abilitează reclamanta să edifice acest perete iar cota de ½ din contravaloarea acestuia să fie suportată de pârâți.
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâților să permită deversarea în haznaua acestora a apelor și dejecțiilor ce se vor evacua, instanța urmează să respingă ca neîntemeiat acest capăt de cerere având în vedere că reclamanta deține o hazna pe terenul său care poate fi utilizată iar prin raportul de expertiză construcții s-a reținut că în ambele variante trebuie să se refacă instalațiile de la zero pentru fiecare spațiu cu conducte și coloană de scurgere și colectare în haznaua fiecărei părți, fiind condiții de branșare la haznaua reclamantei.
Instanța urmează să respingă ca neîntemeiat capătul de cerere privind readucerea în situația anterioară a conductelor și instalațiilor din baia în litigiu având în vedere concluziile raportului de expertiză construcții prin care s-a reținut că traseele conductelor au fost păstrate, numai alimentarea cu apă rece s-a făcut de la pârâți, întrucât alimentarea inițială s-a corodat și nu mai putea fi branșată în același punct.
În baza art. 274 din codul de procedură civilă, urmează a obliga pârâții să plătească reclamantei suma de 989,77 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru pentru capetele de cerere privind ieșirea din indiviziune și costul peretelui despărțitor, onorariu expert și avocat și copiere acte conform chitanței nr. 1327 din 05.06.2013.
În baza art. 77 1 alin. 6 din Legea nr. 571/2003, după rămânerea irevocabilă a hotărârii un exemplar al acesteia și o copie a expertizei construcții efectuată de expert B. I. se va comunica Primăriei orașului Băicoi, jud. Prahova.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția inadmisibilității capătului de cerere privind ieșirea din indiviziune invocată de pârâți.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta L. E. domiciliată în orașul Băicoi, ., jud. Prahova împotriva pârâților B. E. G. și B. L. M. domiciliați în orașul Băicoi, ., jud. Prahova și în consecință:
Dispune ieșirea din indiviziune a reclamantei și pârâților asupra încăperii cu destinația de baie conform variantei B din raportul de expertiză construcții efectuat de expert B. I. prin ridicarea unui perete despărțitor transversal a celor două spații iar costul acestuia de 971 lei va fi suportat de ambele părți în cote egale, iar în caz de refuz din partea pârâților abilitează reclamanta să edifice peretele despărțitor transversal cu obligarea pârâților la plata cotei de ½ din costul acestuia, respectiv suma de 485,5 lei.
Respinge capetele de cerere privind obligarea pârâților să permită deversarea în haznaua acestora a apelor și dejecțiilor și obligarea pârâților să readucă în situația anterioară a conductelor și instalațiilor reclamantei în baia în litigiu.
Obligă pârâții să plătească reclamantei suma de 989,77 lei cheltuieli de judecată.
După rămânerea irevocabilă a hotărârii un exemplar al acesteia și o copie a expertizei construcții efectuată de expert B. I. se va comunica Primăriei orașului Băicoi, jud. Prahova.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 06.11.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
C. M.
Red. CM
6 ex./12.11.2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1755/2013. Judecătoria CÂMPINA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3155/2013.... → |
|---|
