Pretenţii. Sentința nr. 2180/2013. Judecătoria CÂMPINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2180/2013 pronunțată de Judecătoria CÂMPINA la data de 25-09-2013 în dosarul nr. 6532/204/2012
ROMÂNIA
J. C., JUDEȚUL PRAHOVA
C., ., nr. 14, jud. Prahova
Operator de date cu caracter personal nr. 7527
Prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
SECTIA CIVILA
SENTINȚA CIVILA Nr. 2180
Ședința publică de la 25 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C.
Grefier L. M. B.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant C. M. și pe pârâții Ș. M. A., și S. R. PRIN M. FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect pretenții.
Prezența și dezbaterile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 18 septembrie 2013, consemnate în aceea încheiere de ședință ce face parte integrantă din prezenta sentință și când instanța pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea pentru azi, 25 septembrie 2013, când a pronunțat următoarea sentință:
JUDECATA:
Asupra cauzei civile de față
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._, reclamanta C. M. a chemat în judecată civilă pe pârâții Ș. M. A., M. Justiției ca angajator, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei Ș. M. A. la plata sumei de un miliard de lei reprezentând daune morale privind prejudiciile morale cauzate cu știință și premeditare.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că pârâta Ș. M. A. și-a format cu anticipație o opinie asupra soluției pe care trebuie să o pronunțe în cauzele sale, încălcând cu știință prevederile legale.
Reclamanta a precizat că prin soluționarea dosarelor nr._ ,_, dosarul nr._ și dosarul_ s-au încălcat dispozițiile legale iar prin gravele erori judiciare i-au cauzat prejudicii mari, materiale și morale, prin atingerea gravă adusă personalității, onoarei, demnității, prestigiului său și dreptul la despăgubire se consideră că se bazează pe efectul asupra persoanei sale, a înțelegerii faptului că speranța de viață îi este redusă fiind privată de un mod de viață normal.
Prin aceeași acțiune reclamanta a arătat că pentru a fi constatate erorile judiciare voite se impune atașarea dosarelor menționate și fiind soluționate de pârâtă ca urmare a unei atitudini discriminatorii față de ea, iar prin erorile judiciare comise de pârâtă cu știință în dosarele arătate i-au cauzat prejudiciu moral complex ca o consecință a privării de actele sale de identitate, personală, socială și profesională, de bunurile proprietatea sa și cu știință a fost condamnată să trăiască în sărăcie cruntă, fără posibilitățile întreținerii pentru un trai decent.
În drept reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 998, 999, art. 1000 din codul civil, art. 11, 20, 21 și 52 din Constituția României, art. 16 și 13 din CEDO.
În dovedirea acțiunii reclamanta a solicitat atașarea dosarelor menționate.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul M. Justiției a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și a arătat că pentru a avea calitatea de parte în proces, aceasta trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului și respectiv al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății.
Pârâtul a precizat că reclamanta se consideră prejudiciată de erorile judiciare comise de pârâtă în calitate de judecător în dosarele soluționate de aceasta, astfel că, în ceea ce privește aceste erori M. Justiției nu poate avea nici o răspundere întrucât între minister și magistrați nu există nici un fel de raport juridic.
În drept, pârâtul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 115 din codul de procedură civilă, art. 124 alin. 3 din Constituția României, HG nr. 652/2009, Legea 304/2004, Legea 303/2004 (f.13).
Direcția Generală a Finanțelor Publice Prahova în numele Ministerului Finanțelor Publice, în baza mandatului nr._/2012 a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive întrucât prin acțiunea formulată reclamanta nu și-a precizat în temeiul cărui act normativ solicită introducerea sa în cauză, iar o condiție esențială pentru exercitarea acțiunii civile este calitatea procesuală care se determină în raport de litigiul dedus judecății.
Pârâtul a precizat că poate avea calitate procesuală pasivă numai în anumite situații și în raport cu dispozițiile legale în materie, raportat la obiectul cererii, a solicitat admiterea excepției și respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă (f.19).
Reclamanta a formulat un răspuns la întâmpinările depuse de pârâți prin care a solicitat respingerea lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâți și a arătat că Ministerul Finanțelor Publice participă direct la exercitarea puterii publice și la îndeplinirea unor funcții ce au ca obiect interesele generale ale statului, iar M. Justiției are personalitate juridică, exercitată prin atribuțiile față de pârâți, judecători, procurori astfel că nu se justifică excepția lipsei calității procesuale pasive față de dispozițiile art. 52 alin. 3 din Constituție, art. 13 din CEDO și art. 66 din Legea 304/2004 republicată.
Reclamanta a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive și menținerea în cauză a Ministerului Justiției întrucât există un raport de subordonare cu pârâta care a soluționat dosarele_ ,_ ,_ ,_ (f.33-34).
În cauză a fost încuviințată proba cu înscrisuri.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța constată că prin acțiunea în pretenții reclamanta a solicitat obligarea pârâtei Ș. M. A. la plata sumei de un miliard de lei, reprezentând daune morale privind prejudiciile morale cauzate cu știință și premeditare ca urmare a soluționării dosarelor_ ,_ ,_ ,_, în care s-au încălcat dispozițiile legale, iar prin gravele erori judiciare i-au fost cauzate prejudicii mari, materiale și morale prin atingerea gravă adusă personalității, onoarei, demnității și prestigiului său.
Potrivit art. 1000 alin. 3 din codul civil din 1864, invocat ca temei de drept al acțiunii, răspunderea comitentului pentru fapta prepusului se angajează în situația în care în persoana prepusului sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, prevăzută de art. 998, 999 din codul civil, condiții referitoare la existența prejudiciului, a faptei ilicite a prepusului, existența raportului de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, existența vinovăției prepusului în comiterea faptelor ilicite.
Dispozițiile art. 1357 alin. 1 din noul cod civil prevăd condițiile răspunderii pentru fapta proprie respectiv cauzarea unui prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție precum și obligația reparării prejudiciului cauzat.
Instanța reține că potrivit art. 96 alin. 1 din Legea 303/2004, modificată și completată, S. răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate de magistrați ca urmare a săvârșirii unor erori judiciare, iar persoana vătămată se poate adresa cu acțiunea în despăgubiri numai împotriva Statului reprezentat prin M. Finanțelor.
Totodată, răspunderea statului nu înlătură răspunderea magistraților care și-au îndeplinit funcția cu rea credință sau prin gravă neglijență, dar această răspundere poate fi antrenată, potrivit art. 96 alin. 7 din Legea 303/2004, modificată și completată, numai după ce prejudiciul a fost constatat și apoi acoperit de stat în întregime, în baza unei hotărâri anterioare irevocabile și ulterior statul se poate îndrepta cu acțiune în regres împotriva magistratului care cu rea credință sau din gravă neglijență a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.
Instanța reține că în prezenta cauză nu sunt îndeplinite condițiile esențiale pentru exercitarea acțiunii în despăgubiri și anume stabilirea în prealabil printr-o hotărâre definitivă și/sau irevocabilă a răspunderii penale sau disciplinare după caz a judecătorului pentru o faptă săvârșită în cursul judecății procesului respectiv și această faptă să fi fost determinantă pentru săvârșirea erorii judiciare invocate potrivit art. 96 alin. 4 din Legea 303/2004, modificată și completată, astfel că instanța nu poate constata în prezenta cauză erorile judiciare comise de pârâtă cu știință ce i-au cauzat reclamantei prejudiciu moral complex prin atașarea dosarelor menționate.
În consecință, instanța urmează să respingă acțiunea ca neîntemeiată având în vedere că reclamanta nu a dovedit săvârșirea unei fapte în cursul judecății dosarelor arătate și stabilirea în prealabil a răspunderii penale sau disciplinare a pârâtei printr-o hotărâre definitivă, faptă ce ar fi fost determinantă pentru săvârșirea erorii judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta C. M. domiciliată în orașul Băicoi, ., jud. Prahova împotriva pârâților Ș. M. A. cu domiciliul ales la J. C., . nr. 14, jud. Prahova și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în mun. București, ., sector 5 ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 25.09.2013
PREȘEDINTE GREFIER
C. M. B. L. M.
Red. CM
5 ex./03.10.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2663/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 279/2013.... → |
|---|
