Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 1426/2013. Judecătoria CÂMPINA

Sentința nr. 1426/2013 pronunțată de Judecătoria CÂMPINA la data de 16-05-2013 în dosarul nr. 4684/204/2012

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA

Câmpina, ., nr. 14, jud. Prahova

Operator de date cu caracter personal nr. 7527

Prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1426/2013

Ședința publică de la 16 Mai 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE L. I. D.

Grefier I. D.

Pe rol judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamantul B. A., pârâta B. G. A., autoritatea tutelară P. M. CÂMPINA si autoritatea tutelară P. ORAȘULUI B., având ca obiect stabilire program vizitare minor.

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 16 lei, conform chitanțelor fiscale . nr._ (19)/13.09.2012 și . nr._ (63)/06.12.2012 și timbru judiciar de 0,3 lei; cererea reconvențională a fost legal timbrată cu suma de 10 lei, conform chitanței fiscale . nr._ (2)/24.01.2013 și timbru judiciar de 0,3 lei.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamantul asistat de av. B. C., pârâta asistată de av. Chiriacopol V. și martorul reclamantului D. I., lipsind autoritățile tutelare.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care.

Instanța prezintă martorului D. I. declarația dată în data de 18.04.2013, care confirmă cele consemnate și semnează.

Instanța, nemaifiind alte cereri și probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Av. B. C. pentru reclamant admiterea acțiunii, stabilirea unui program de vizitare a minorului în prima și a treia săptămână din lună, de sâmbătă ora 10 până duminică orele 18, cu luarea acestuia în domiciliul său, o săptămână în vacanța de iarnă, două săptămâni în vacanța de vară, a doua zi de P. și a doua zi de C. și în anii pari cu ocazia aniversării vârstei, urmând ca autoritatea părintească să fie exercitată în comun. Solicită respingerea cererii reconvenționale. Arată că reclamantul a fost nevoit să promoveze prezenta cerere, întrucât pârâta i-a îngrădit dreptul de a păstra legăturile firești cu minorul de când acesta s-a recăsătorit; din declarațiile martorilor rezultă că reclamantul nu este o fire violentă, nu consumă băuturi alcoolice; este primit rar de către reclamantă să-și vadă copilul și numai în prezența acesteia, ori reclamantul nu poate păstra legături firești cu minorul în timpul vizitelor în domiciliul mamei; reclamantul are și drepturi, nu numai obligații față de copil; în ceea ce privește pensia de întreținere, apreciază că nu se impune majorarea acesteia, întrucât nu au intervenit modificări în salarizare și, ori de câte ori pârâta a avut nevoie de bani, reclamantul i-a dat; nu s-a făcut dovada că minorul este bolnav, așa cum susține pârâta; în ceea ce privește afirmațiile minorului audiat în camera de consiliu, în sensul că reclamantul ar fi exercitat acte de violență asupra sa, solicită cenzurarea acestora, având în vedere vârsta fragedă a minorului și împrejurarea că nu rezultă din actele dosarului acest aspect. Nu solicită cheltuieli de judecată. Depune concluzii scrise.

Av. Chiriacopol V. pentru pârâtă arată că nu se opune ca minorul să aibă legături personale cu tatăl său, însă nu este de acord cu modalitatea solicitată de reclamant. Arată că minorul ar trebui să se împrietenească treptat cu tatăl său și solicită ca reclamantul să-l ia pe minor în prima și a treia sâmbătă din lună, de la ora 10,00 până la ora 16,00, întrucât minorul este foarte mic și timorat; este de acord ca reclamantul să-și viziteze copilul în a doua zi de P. și de C., iar în anii pari, de ziua de naștere a copilului. Mai arată că minorul nu va dori să meargă în domiciliul tatălui reclamant, urmând să se obișnuiască treptat cu prezența tatălui. Solicită admiterea în parte a acțiunii, conform celor menționate în întâmpinare. În ceea ce privește autoritatea părintească, solicită exercitarea acesteia exclusiv de către pârâtă și majorarea pensie de întreținere. Solicită cheltuieli de judecată; depune chitanța de achitare a onorariului de avocat.

Av. B. C. pentru reclamant având cuvântul în replică precizează că nu se impune ca minorul să se obișnuiască treptat cu prezența tatălui, întrucât acesta a crescut alături de tată până la vârsta de 3 ani și jumătate. Revine și solicită cheltuieli de judecată; depune chitanțele de achitare a onorariului de avocat.

INSTANȚA

Asupra cauzei civile de față,

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina sub nr._ /13.09.2012 reclamantul B. A. a chemat în judecată pârâta B. G. A., pentru ca prin hotararea ce se va pronunța să se dispună stabilirea unui program de vizitare și de menținere a legăturilor firești cu minorul B. T. N. ns. la 31.12.2006, astfel: în prima și a treia săptămână din lună de sâmbăta orele 10 până duminica orele 18, cu luarea acestuia în domiciliul său, o săptămână în vacanța de iarnă, două săptămâni în vacanța de vară, a doua zi de P. și a doua zi de C. și anii pari cu ocazia aniversării vârstei.

In motivarea acțiunii reclamantul a arătat că prin sentința civilă nr. 1790/10.05. 2010 pronunțată de Judecătoria Câmpina, definitivă și irevocabilă prin neapelare s-a declarat desfăcută căsătoria dintre parti încheiată la data de 24.08.2002, minorul B. T. N. ns. la data de 31.12.2006 fiind încredințat spre creștere și educare mamei, iar el obligat la plata unei pensii lunare de întreținere în favoarea acestuia în cotă de 25% din venitul net lunar realizat.

S-a mai menționat de reclamant că de la data rămânerii definitive a hotărârii pârâta i-a îngrădit dreptul de vizitarea a minorului refuzând să-i permită menținerea legăturilor firești, în cei doi ani de zile de la despartirea in fapt vizitandu-si copilul de circa 12 ori, in anul 2011 permitandu-i-se minorului sa petreaca doua nopti la domiciliul sau, iar în vara anul 2012 a putut să-l ia la mare doar 5 zile, ceea ce este foarte puțin pentru un părinte care dorește să se implice în creșterea și educația fiului său.

A mai precizat reclamantul că parata ii conditioneaza vizitarea minorului de plata unor sume de bani peste contributia lunara obligatorie, iar discutiile telefonice cu minorul decurg sub directa supraveghere a mamei, care ii limiteaza timpul la cateva minute.

Reclamantul a precizat ca el contribuie efectiv material și financiar la cheltuielile de întreținere, educație și îngrijire a copilului, aducându-i alimente, îmbrăcăminte și toate cele necesare traiului, manifestând interes și disponibilitate pentru toate problemele lui.

In drept, a invocat disp. art.401 NCC.

In dovedirea actiunii a depus la dosar, in copie, sentința civilă nr.1790/10.05.2010 pronunțată de Judecătoria Câmpina si adeverinta nr. 18/11.09.2012 (f.4,6).

Prin intampinarea formulata la data de 06.12.2012 (f.24-27), pârâta a solicitat admiterea în parte a actiunii reclamantului, în sensul stabilirii programului de vizitare, astfel: în prima și a treia săptămână din lună, sâmbăta între orele 10-16 în domiciliul acesteia, a doua zi de Paste și C. si în anii pari, cu ocazia zilei de naștere.

In motivarea acesteia, parata a aratat ca minorul nu a parasit domiciliul in care locuieste de cand s-a nascut, are grave probleme de sanatate de natura digestiva, avand un regim strict si o alimentatie speciala, grave probleme de acomodare, acesta devenind violent dupa s-a aflat in preajma reclamantului care era impreuna cu actuala sotie, este elev in clasa pregatitoare, avand de efectuat la fiecare sfarsit de saptamana lectii.

De asemenea, a invederat ca reclamantul nu are experienta necesara ingrijirii unui copil in varsta de 6 ani, dovada stand faptul ca atunci cand au fost plecati la mare i-a dat copilului alimente interzise: coca cola, sosuri, mancare prajita care i-au produs grave probleme de sanatate si este o fire violenta verbal si fizic, consumand alcool si tigari, iar datorita profesiei este deseori plecat in delegatii indelungate.

In drept, a invocat disp. art. 115 si urm. Cod proc. civ.

Prin cererea formulata la data de 10.12.2012 (f.29-30), reclamantul si-a completat acțiunea solicitand ca instanta sa dispuna si exercitarea autorității părintești asupra minorului de catre ambii părinți.

In drept, a invocat disp. art. 397, 403, 483, 484 si 503 NCC.

Prin intampinarea formulata data de 23.01.2013 parata a invocat exceptia inadmisibilitatii cererii completatoare a actiunii, motivat de imprejurarea ca situataia minorului in raport de parinti a fost stabilita prin sentinta civila nr. 1790/2010.

Pe cale reconventionala a solicitat ca instanta sa dispuna ca exercitarea autorității părintești cu privire la minor să-i aparțină exclusiv si majorarea pensiei de întreținere la care a fost obligat reclamantul.

In drept cererea a fost întemeiată pe disp. art. 398, 529 si 531 NCC si 115 si urm. Cod proc. civ.

Reclamantul a formulat intampinare la cererea reconvențională (f.43-44), solicitând respingerea ca neîntemeiată a acesteia.

Prin incheierea de sedinta din 21.02.2013, instanta a respins exceptia inadmisibilitatii invocate de parata reclamanta, constatand că, potrivit disp. art. 403 NCC, în cazul schimbării împrejurărilor dispuse printr-o hotărâre judecătorească cu privire la situația minorilor se pot modifica măsurile referitoare la drepturile și îndatoririle părinților față de copii.

In cauza au fost administrate probele cu inscrisuri, interogatoriu (f.55-64) si testimoniala cu martorii Gârbăcică M. A., D. I., B. E. C. si B. L. (f.166-173, 191), efectuate anchetele psihosociale la domiciliile partilor (f.13-14, 20-21), iar minorul a fost ascultat in camera de consiliu (f.178).

Examinand actele si lucrarile dosarului, instanta retine in fapt:

Prin sentinta civila nr. 1790/10.05.2010, pronuntata de Judecatoria Campina in dosarul nr._, ramasa definitiva si irevocabila prin neapelare, s-a declarat desfăcută căsătoria partilor, încheiată la data de 24 august 2002, minorul B. T. N. născut la 31.12.2006 fiind incredințat spre creștere și educare mamei, iar reclamantul obligat să plătească in favoarea acestuia o pensie lunară de întreținere în cotă procentuală de 25% din venitul net lunar realizat.

Din cuprinsul referatului de ancheta psiho-sociala efectuat de Autoritatea tutelară din cadrul Primăriei or. B. (f.20-21) rezulta ca reclamantul este recasatorit din data de 30.06.2012, locuind . construit in anul 2009, aparținând sotiei acestuia, B. D. O., decomandat pe doua nivele, parter si etaj, compus din 5 camere, sufragerie, bucatarie si 3 bai, la etaj fiind amenajata si personalizata cu mobilier adecvat o camera pentru minor.

De asemenea, locuinta beneficiaza de o curte spatioasa, frumos amenajata, cu flori si verdeata si zone pentru recreere si relaxare.

In urma discutiilor purtate cu reclamantul, reprezentantii autoritatii tutelare au precizat ca acesta prezinta garantiile morale si materiale pentru a se ocupa de minor, atunci cand vine in vizita la domiciliul sau.

Din declaratia martorului Gârbăcică M. A., vecin cu locuinta paratei, instanta retine ca anterior divortului, relatia dintre reclamant si minor era foarte apropiata, cei doi iesind la plimbare zilnic.

Totodata constata ca ulterior desfacerii casatoriei partilor, minorul a ramas atasat de reclamant si se bucura atunci cand acesta il vizita, incercand sa pastreze secret acest fapt fata de parata, pentru a nu o supara.

De asemenea, atat din declaratia acestuia, cat si a martorului D. I., instanta mai retine ca reclamantul a raspuns solicitarilor paratei cu privire la copil ori de cate ori i s-a cerut, fiind preocupat de situatia acestuia, si nu este cunoscut ca o persoana avand probleme cu alcoolul.

Din depozitiile martorilor B. E. C. si B. L. instanta retine ca atunci cand minorul se afla in domiciliul sau, impreuna cu mama si bunica materna, acesta este reticent fata de reclamant si sotia actuala a acestuia, declarand ca ii este teama de tatal sau, nedorind sa vorbeasca la telefon cu acesta si spunand ca doreste sa il viziteze numai daca vine si parata.

Pe de alta parte martora B. E. C. a precizat ca nu stie ca reclamantul sa aiba vreun viciu, declarand totodata ca minorul tine la tatal sau si se bucura sa il vada, iar martorul B. L., a declarat ca relatia dintre reclamant si minor este normala, iar copilul are un comportament adecvat varstei lui.

Niciunul dintre martorii audiati nu a confirmat sustinerile paratei referitoare la consumul de alcool in exces de catre reclamant sau comportamentul violent fizic si verbal al acestuia.

Din coroborarea declaratiilor testimoniale cu raspunsurile partilor la interogatoriu, precum si fisa de caracterizare a copilului realizata de psiholog P. N. L. (f.174), instanta retine ca minorul, desi atasat de ambii parinti este influentat de relatia conflictuala dintre acestia si refuzul paratei de a o accepta in viata fiului sau pe actuala sotie a reclamantului.

In acest sens instanta are in vedere raspunsurile paratei la intrebarile nr. 9 si 11 ale interogatoriului (f.56), in sensul ca nu i se pare normal ca minorul sa plece impreuna cu reclamantul si actuala sotie a acestuia, intrucat copilul are o mama, actuala sotie a reclamantului neavand niciun drept sa ia legatura cu minorul, respectiv de a-l vizita la scoala pentru a proba o pereche de ghete.

Aceasta atitudine exagerata a paratei si dragostea pe care i-o poarta minorul mamei il determina, atunci cand se afla in preajma ei, sa refuze contactul cu reclamantul sau sa vorbeasca despre acesta, numai pentru a o face fericita, fapt care totodata conduce la interiorizarea copilului.

Pentru o dezvoltare echilibrata psihica si emotionala, copilul are nevoie sa pastreze contactul deopotriva atat cu mama, cat si cu tatal. In acest sens, exercitarea autoritatii parintesti in comun ce presupune indeplinirea deopotriva a ansamblului drepturilor și îndatoririlor care au drept scop promovarea și protejarea bunăstării copilului constand in îngrijire, protecție și educație, menținerea relațiilor personale, administrarea proprietății și reprezentare legală, are ca si consecinta directa respectarea drepturilor copilului si consolidarea pozitiei legale a părintilor, spre deosebire de exercitarea autoritatii exclusiv de unul dintre ei care conduce în mare măsură la excluderea din viata minorului a celuilalt părinte.

Copilul are dreptul de a avea doi părinți pe care trebuie să fie lăsat să îi iubească fără frică sau fără a se simți vinovat față de celălalt părinte, de a nu fi expus la discuțiile în contradictoriu purtate de acestia, respectiv de a nu fi pus să aleagă care dintre cei doi părinți are dreptate, de a nu fi expus la comentarii sau comportamente negative din partea unui părinte cu privire la celălalt, de a fi protejat de atitudini care il desconsideră pe celălalt părinte, precum si de a nu fi obligat să povestească despre activitățile pe care le desfășoară cu celălalt părinte, respectiv de a fi obligat să spioneze pe celălalt părinte sau nouă familiei a acestuia.

Referitor la pozitia exprimata de minor cu ocazia ascultarii, in sensul ca nu doreste sa-l viziteze pe reclamant la domiciliul acestuia si pe care parata si-a intemeiat apararile, instanta constata ca minorul transmite ostilitatea pe care mama o resimte fata de fostul soț, si care, deși poate intemeiata din punctul ei de vedere, nu este de natura sa îl descalifice pe acesta din urma ca părinte, fiind lipsită de justificare din punctul de vedere al copilului.

Instabilitatea afectiva și emotionala a minorului in varsta de 6 ani, pe fondul unei imaturitati psihice și a lipsei experienței de viata îl priveaza pe acesta de posibilitatea de a sesiza care este adevăratul sau interes și de a discerne între bine și rau. Aceasta este si ratiunea în considerarea căreia legiuitorul, pentru a-l proteja pe minor, a instituit prezumția lipsei de discernământ pana la varsta de 14 ani.

Sub acest aspect, a recunoaște copilului un drept de veto la valorificarea drepturilor atribuite de lege părintelui prin afirmatii de tipul “copilul nu va dori sa mearga in domiciliul tatalui reclamant” echivaleaza cu nesocotirea dreptului celuilalt parinte de a pastra o relatie fireasca cu minorul si cu incalcarea dreptului copilului de a dezvolta în mod independent o relație de calitate cu fiecare dintre cei doi parinti, in mediul de viata al fiecaruia dintre acestia.

Prin urmare, cata vreme ambii părinți au aceleași drepturi și obligații față de copilul lor minor este in interesul superior al acestuia să lase resentimentele deoparte și să stabilească o cale de comunicare adecvata.

Conform art. 401 alin. 1 si art. 403 din noul cod civil părintele separat de copilul lui are dreptul de a avea legături personale cu acesta, iar in cazul schimbării împrejurărilor, instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinți sau a unui alt membru de familie, a copilului, a instituției de ocrotire, a instituției publice specializate pentru protecția copilului sau a procurorului.

Astfel, din probele administrate instanta retine ca nu exista niciun motiv care sa conduca la restrictionarea drepturilor reclamantului, din declaratiile de martor rezultand ca tatal este un parinte responsabil, iar eventualele recomandari medicale si sarcini scolare ale minorului vor putea fi respectate deopotriva si la domiciliul acestuia din B..

Si in ceea ce priveste cererea de majorare a pensiei de intretinere stabilita in sarcina paratului prin sentinta civila nr. 1790/10.05.2010, in conditiile in care a fost acordata sub forma de cota procentuala din maximul plafonului prevazut de lege, se constata ca cererea reconventionala este neintemeiata, modalitatea de executare a acestei obligatii de bunavoie sau prin executare silita fiind lasata la aprecierea partilor si nevand nicio legatura cu cuantumul stabilit.

Pe cale de consecinta, în temeiul dispozitiilor legale sus mentionate, instanta va admite actiunea reclamantului si respinge cererea reconventionala, urmand a stabili ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata in comun si incuviinta cererea reclamantului de a pastra legaturile personale cu minorul la domiciliul sau, astfel: in prima si a treia saptamana din luna, de sambata ora 10.00 pana duminica ora 18.00, o saptamana in vacanta de iarna, doua saptamani in vacanta de vara, a doua zi de Paste, a doua zi de C. si in anii pari de ziua de nastere a minorului.

Vazand disp. art. 274 Cod proc. civ., va obliga parata ca parte cazuta in pretentii la plata cheltuielilor de judecata catre reclamant in sumade 912,3 lei, reprezentand taxa judiciara de timbru, timbru judiciar si onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea formulată de reclamantul B. A., domiciliat în B., .. 5, jud. Prahova, împotriva pârâtei B. G. A., domiciliată în mun. Câmpina, . I. nr. 52B, ., ., în contradictoriu cu Autoritatea tutelară - P. M. Câmpina, cu sediul in Campina, ., jud. Prahova și Autoritatea tutelară - P. Orasului B., cu sediul in B., ., jud. Prahova.

Respinge cererea reconventionala, ca neintemeiata.

Obliga parata sa permita reclamantului dreptul de a avea legaturi personale cu minorul T. N., ns. la 31.12.2006, astfel: in prima si a treia saptamana din luna, de sambata ora 10.00 pana duminica ora 18.00, o saptamana in vacanta de iarna, doua saptamani in vacanta de vara, a doua zi de Paste, a doua zi de C. si, in anii pari, de ziua de nastere a minorului, la domiciliul reclamantului.

Respinge cererea de exercitare a autoritatii parintesti exclusiv de parata, urmand ca aceasta sa fie exercitata in comun de ambii parinti.

Respinge cererea de majorare a pensiei de intretinere stabilite prin sentinta civila nr. 1790/10.05.2010 a Judecatoriei Campina, ca neintemeiata.

Obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 912,3 lei, cheltuieli de judecata.

Cu apel in termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 16.05.2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

L. I. D.

Red. LID/SL

6 ex/07.06.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 1426/2013. Judecătoria CÂMPINA