Plângere contravenţională. Sentința nr. 1015/2014. Judecătoria CÂMPINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1015/2014 pronunțată de Judecătoria CÂMPINA la data de 21-03-2014 în dosarul nr. 6100/204/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA
Câmpina, ., nr. 14, jud. Prahova
Operator de date cu caracter personal nr. 7527
Prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
JUDECĂTORIA CÂMPINA
SECTIA CIVILA
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1015/2014
Ședința publică de la 21 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE ANDREIA-CLAUDIA-ALICE TOMESCU
Grefier M. M. M.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe petentul V. F. S. și pe intimata POLIȚIA L. BĂICOI, având ca obiect plângere contraventionala PV . NR._/24.10.2013.
Acțiunea a fost timbrată cu suma de 20 lei reprezentând taxa judiciară de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul personal, martorul R. M., lipsind intimata și martorul A. V..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se audiază sub prestare de jurământ martorul R. M., declarația dată fiind consemnată în ședință publică și atașată la dosar.
Instanța față de poziția martorului prezent apreciază că nu mai este necesară audierea celui de-al doilea martor.
Petentul V. F. S., învederează instanței că, nu mai are alte cereri de formulat în prezenta cauză.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 244 Cod procedura civilă, instanța constată încheiată cercetarea judecătoreasca, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pe fond.
Petentul V. F. S., având cuvântul solicită admiterea plângerii contravenționale, anularea procesului verbal contestat ca fiind nelegal și netemeinic, întrucât nu a săvârșit fapta și nu a știut de ea până la primirea procesului verbal.
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina la data de 11.11.2013 sub numărul_ petentul V. F. S. a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 24.10.2013 de către apl. P. A. din cadrul intimatei POLIȚIA L. BĂICOI, ca nelegal și netemeinic.
În motivarea cererii petentul a învederat că procesul-verbal i-a fost comunicat prin poștă la data de 30.10.2013 fiind sancționat pentru că a adresat injurii agentului constatator la data de 24.10.2013 cu amendă contravențională în cuantum de 1000 lei, act sancționator netemeinic întrucât nu a comis fapta reținută în sarcina sa. Mai mult, procesul-verbal a fost întocmit în lipsa sa, nu a avut cunoștință de acesta până la momentul înmânării de către factorul poștal, aspecte ce nu au fost precizate în cuprinsul actului de sancționare, răpindu-i-se dreptul de a face mențiuni. Totodată a mai subliniat petentul că eventualii martori pe care intimata îi poate prezenta sunt pro causa, fiind angajați ai Serviciului Gospodăresc Local Băicoi, putând să-și piardă locul de muncă sau beneficiul ajutorului social.
A mai învederat petentul că procesul-verbal de sancționare a fost întocmit în scop de răzbunare și de intimidare, urmare a relațiilor încordate pe care le are cu reprezentanții autorităților locale, datorită modului în care aceștia înțeleg să răspundă petițiilor pe care le formulează. În sprijinul acestei susțineri petentul a expus pe larg modul în care a fost sancționat printr-un alt proces-verbal, în temeiul art. 3 pct. 25 din Legea 61/1991, în data de 21.10.2013, urmare a plângerii formulate de numitul Z. P.. Astfel și în acest caz intimata a procedat la o soluționare abuzivă, părtinitoare și netemeinică a sesizării primite, nefiind ascultate toate părțile implicate, procedându-se la sancționarea sa doar în temeiul declarației unui singur martor și a susținerilor autorului sesizării, martorii invocați în respectivul proces-verbal fiind tot angajați ai Primăriei orașului Băicoi. Petentul a învederat că aceasta este modalitatea obișnuită de soluționare a petițiilor de către autoritățile locale, întemeindu-și deciziile discreționar, răspunsurile furnizate petiționarilor fiind golite de conținut.
În drept au fost invocate disp. O.G. nr. 2/2001 și ale Legii nr. 155/2010.
În susținerea plângerii au fost atașate: adresa nr. 0482/29.10.2013 emisă de Primăria orașului Băicoi – Poliția L. (f. 13), petiții adresate intimatei și înregistrate sub nr. 0353/31.07.2013, 0329/30.07.2013, 0320/22.07.2013, completarea petiției nr. 0329/30.07.2013 depusă în data de 31.07.2013 (f. 14-24), proces-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 24.10.2013 (f. 25).
Prin rezoluția din data de 13.11.2013, în temeiul art. 201 alin. 1 C.pr.civ., instanța a dispus comunicarea plângerii și a înscrisurilor atașate către intimată în vederea depunerii întâmpinării.
Intimata a formulat întâmpinare depusă la data de 03.12.2013 (f. 33-36) prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal contestat ca temeinic și legal.
În motivarea cererii intimata a subliniat că în data de 24.10.2013 petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 1000 lei conform art. 3 pct. 1 din Legea nr. 61/1991R, pentru injurii adresate agentului constatator și instituției pe care o reprezintă.
În fapt, la data anterior menționată, în jurul orei 13:05 la sediul Poliției Locale Băicoi s-a prezentat petentul pentru a depune petiția înregistrată cu nr. 0482/24.10.2013, moment la care în sediul instituției se aflau agenții de poliție P. A. și Malaescu G.. După înregistrarea petiției de către agentul P. A., petentul a început, pe un ton ridicat, să-i reproșeze acestuia sancționarea sa pe nedrept în data de 21.10.2013 pentru producerea de zgomote, amenințându-l că-l va da în judecată pentru abuz în serviciu. Cu toate că agentul de poliție a adus la cunoștință petentului că împotriva procesului-verbal respectiv se poate formula contestație în termen de 15 zile de la primirea sa, acesta a început a început să profereze injurii, după care a părăsit sediul instituției. La acel moment agentul de poliție a ieșit după petent și l-a invitat în sediul poliției, dar acesta, continuând să înjure, s-a urcat în mașina sa și a părăsit zona, acesta fiind motivul pentru care procesul-verbal contestat a fost întocmit în lipsa contravenientului. La data și ora respectivă la . Poliției Locale Băicoi se afla o echipă de muncitori de la Serviciul Gospodăresc al Primăriei Băicoi ce efectuau lucrări de întreținere care s-au arătat foarte indignați de injuriile aduse de către petent agentului de poliție locală, cât și instituției Poliția L., aceștia confirmând ulterior aceste aspecte prin declarație scrisă.
Faptele astfel descrise se încadrează în disp. art. 3 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată, fiind sancționate potrivit art. 4 lit. b din același act normativ, drept pentru care sancțiunea aplicată este corectă și legală.
Referitor la modul de comunicare a procesului-verbal contestat, intimata a învederat că aceasta s-a realizat conform disp. art. 26 alin. 3 și art. 27 din O.G. nr. 2/2001, în termen legal, prin poștă, cu aviz de primire.
Intimata a respins situația de fapt și susținerile formulate de partea adversă referitoare la modalitatea de soluționare a petițiilor adresate instituțiilor locale, învederând ca incidentul a avut loc pe data de 24.10.2013 și nu pe data de 22.10.2013 cum încercă să sugereze petentul, iar ulterior întocmirii procesului-verbal, comunicat prin poștă, agentul constatator și petentul nu au mai avut niciun contact. De altfel petiția înregistrată sub nr. 0482 la data la care i-a fost întocmit procesul-verbal contestat a generat răspunsul cu același număr din data de 29.10.2013 anexat de petent cererii de chemare în judecată.
În drept au fost invocate disp. O.G. nr. 2/2001 și ale Legii nr. 61/1991 republicată.
În susținerea cererii au fost atașate: raportul agentului constatator (f. 37), raport agent poliție locală C. L. (f. 38), raport apl. S. B. (f. 39), raport agent poliție locală M. G. (f. 40), declarații martori (f. 41-43), petiția nr. 0482/24.10.2013 (f. 44).
Prin rezoluția din data de 05.12.2013, în temeiul art. 201 alin. 2 C.pr.civ., instanța a dispus comunicarea întâmpinării și a înscrisurilor atașate petentului în vederea formulării răspunsului la întâmpinare.
Petentul a depus răspuns la întâmpinare la data de 23.12.2013 (f. 51-63) prin care a învederat că înțelege să-și mențină solicitările formulate prin cererea introductivă de instanță privind anularea procesului-verbal contestat ca netemeinic și nelegal.
În motivarea cererii petentul a învederat că s-a deplasat în data de 24.10.2013 la sediul Poliției Locale Băicoi să depună o petiție, dar petiția de care partea adversă face vorbire, respectiv nr. 0482 este datată 23.10.2013, chiar dacă sunt efectuate corecturi atât cu privire la ziua înregistrării cât și cu privire la an. Totodată, prin întâmpinarea depusă se susține că ar fi adresat injurii agentului poliției locale și instituției, pe când în procesul-verbal contestat se reține că ar fi proferat injurii la adresa agentului de poliție locală doar, în mod curios, același agent de poliție care a întocmit actul de sancționare, fiind evident că acest lucru a fost realizat în scop de răzbunare.
Petentul a respins susținerile părții adverse legate de faptul că nu s-ar mai fi întâlnit cu agentul constatator de atunci, ca nefondate, aceeași persoană înregistrându-i petiția din data de 01.11.2013 și făcând partea din echipajul ce s-a deplasat anterior la domiciliul său, însoțit de agent C., pentru a verifica o sesizare.
Sub aspect probator petentul a învederat că se opune audierii în cauză a martorilor propuși de către intimată, față de disp. art. 315 alin. 1 pct. 1 și pct. 3 C.pr.civ., fiind argumentată pe larg situația acestora de subordonați ai părții adverse. Totodată a solicitat înlăturarea rapoartelor celorlalți agenți de poliție locală fiind documente fără număr de înregistrare, nedatate, doar certificate pentru conformitate cu originalul, putând fi produse oricând, pentru ca în final să le califice ca false. De asemenea a învederat că nu se poate ca un agent de poliție să slujească drept martor altui agent de poliție. În același sens au fost analizate declarațiile martorilor atașate întâmpinării, cele consemnate fiind analizate în amănunt și apreciate drept pro causa, dictate în mod evident de către agentul constatator, contradictorii față de cele reținute prin procesul-verbal contestat. Totodată s-a arătat că dintre cei patru martori doar numita R. M. a fost menționată în procesul-verbal, fiind evidentă încercarea de fabricare a dovezilor de către agentul constatator. Aceste înscrisuri au fost criticare și sub aspect format, neavând niciun număr de înregistrare, trimitere la vreun număr de dosar sau raport, aspect ce adâncește convingerea petentului privind frauda intimatei.
Ca circumstanță personală petentul a învederat că are un comportament ireproșabil în societate, fiind de neconceput să adrese injurii agenților de poliție în chiar incinta sediului Poliției Locale Băicoi, singurul proces-verbal de contravenție întocmit pentru o abatere similară fiind fabricat tot în scop de răzbunare de către agentul R. V., proces-verbal anulat ulterior de instanță.
În drept au fost invocate disp. art. 189, art. 294 alin 1-3, art. 304, art. 306, art. 307, art. 315 alin. 1 pct. 1 și 3, art. 318, art. 324 și art. 325 C.pr.civ..
La cerere petentul a anexat petiția înregistrată sub nr. 0482/23.10.2013 (f. 64).
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și proba testimonială, fiind audiat martorul R. M. (f. 71).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține:
Prin procesul verbal . nr._ încheiat la data de 24.10.2013 de către Poliția L. Băicoi, petentul V. F. S. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 1000 lei, reținându-se că la data respectivă a adresat injurii și cuvinte jignitoare la adresa agentului de poliție locală P. A., în timp ce părăsea sediul Poliției, fiind auzit de angajații SGL Băicoi.
S-a reținut că fapta constituie contravenție potrivit art.3 pct.1 din Legea nr.61/1991 și sancționată de art.1 alin.1 lit.b din același act normativ.
Analizând procesul verbal contestat prin prisma condițiilor de legalitate prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art.17 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța constată că nu au fost încălcate la încheierea procesului verbal astfel de dispoziții legale.
În ceea ce privește motivul de nulitate invocat de petent cu privire la faptul că procesul verbal a fost încheiat în lipsa sa și fără a avea cunoștință de încheierea acestuia instanța apreciază că acesta este neîntemeiat. Încheierea procesului verbal de contravenție în lipsa petentului nu atrage nulitatea procesului verbal iar lipsa posibilității acestuia de a face obiecțiuni ar putea atrage nulitatea relativă a actului sancționator, petentul trebuind să facă dovada că i s-a cauzat în acest mod o vătămare care nu ar putea fi reparată decât prin anularea procesului verbal. Or, petentul nu a făcut dovada acestei vătămări. Mai mult, legea îi recunoaste dreptul la acces la instanță, drept pe care și l-a și exercitat, având astfel posibilitatea să învedereze instanței care erau acele obiecțiuni esențiale pe care le-ar fi formulat la întocmirea procesului verbal și care ar justifica, în opinia sa, anularea procesului.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal de contravenție instanța reține că situația de fapt reținută de către agentul constatator este confirmată de declarația martorului audiat în cauză care a declarat că petentul i-a adresat expresii jignitoare agentului de poliție locală P. A..Deși susținerile petentului au fost de înlăturare a declarației martorului deoarece aceasta este angajată a autorităților locale și nu este imparțială, instanța nu le poate reține, rezultând că martora este angajată a Serviciului de Gospodărie L. Băicoi care este o instituție distinctă de Poliția L..
Instanța reține totodată că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului, anume ca acuzația contravențională materializată în procesul verbal de contravenție să fie susținută de mijloacele de probă pe baza cărora a fost formulată.
În cauză instanța constată că intimata a făcut dovada existenței contravenției prin declarația martorei și în egală măsură petentul nu a făcut nici un fel de dovezi cu privire la o situație contrară celei reținute. Susținerile sale sunt în mare parte referitoare la alte procese verbale și presupuse conflicte ale acestuia cu autoritățile locale, fără înrâurire asupra legalității procesului verbal contestat.
Pentru aceste motive instanța va respinge plângerea contravențională formulată ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul V. F. S., domiciliat în Băicoi, ., județul Prahova, având CNP_ în contradictoriu cu intimata POLIȚIA L. BĂICOI, cu sediul în Băicoi, ., județul Prahova, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel,ce se depune la Judecătoria Câmpina, în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 21.03.2014.
Președinte, Grefier,
A. C. A. T. M. M. M.
Red.ACAT/MMM/ȘAM
4 ex. 23.04.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2946/2014.... | Pretenţii. Sentința nr. 2527/2014. Judecătoria CÂMPINA → |
|---|
