Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 2641/2015. Judecătoria CÂMPINA
Comentarii |
|
Sentința nr. 2641/2015 pronunțată de Judecătoria CÂMPINA la data de 24-06-2015 în dosarul nr. 2641/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA
Câmpina, ., nr. 14, jud. Prahova
Operator de date cu caracter personal nr. 7527
Prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
SECTIA CIVILA
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2641/2015
Ședința publică de la 24 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: M.-L. E.
Grefier: A. E. V.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe reclamantă D. A. și pe pârâți Ș. V., Ș. L. A., H. (Ș.)V. R. A., având ca obiect constatare nulitate act juridic.
Dezbaterile și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 17.06.2015, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, care fac parte integrantă din prezenta, când instanța pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru azi 24.06.2015, hotărând astfel:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ reclamanta D. A. a chemat în judecată pe pârâții Ș. V., Ș. L. A., H. (Ș.)V. R. A., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să declare inopozabile actele juridice încheiate de paratul S. I.V., in frauda drepturilor sale, privind înstrăinarea a doua apartamente, iar în subsidiar constatarea nulității absolute a contractului de vânzare -cumpărare, autentificat la BNP.M. I., cu nr.1126 / 25.03.2010, intervenit intre parații S. I. V. -vânzător (tatăl) si H. (S.) V.R. - A., (fiica) cumpărător și constatarea nulității absolute a contractului de donație, autentificat la BNP. M. I., cu nr.2695 / 06.07.2009, intervenit intre parații S. I.V. (tatăl), S. C.L. -A. ( MAMA) părinți donatori si donatara H. (S.) V.R.-A. –fiica, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată .
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că la data de 28.12.2007 a convenit cu pârâtul S. I.V. să cumpere apartamentul proprietatea acestuia, obținut de pârât în urma contractului de schimb autentificat la BNP S. sub nr.170 / 15.ian.2007, cu suma de 48.000 euro, din care aceasta i-a plătit un avans de 25.000 euro, conform antecontractului de vânzare - cumpărare sub semnătura privata, restul urmând a fi plătit la pefectarea actului de vânzare - cumpărare in forma autentica, in termenul de 6 luni.
A mai arătat reclamanta că l-a acționat în judecată pe pârât pentru constatarea dreptului său de proprietate, după ce l-a notificat prin intermediul B.E.J.R. C., însă deși Judecătoria Câmpina i-a dat câștig de cauză în dosarul nr._ în ceea ce privește dreptul reclamantei de a primi de la pârât dublul avansului achitat, în decizia Tribunalului Prahova confirmată de Curtea de Apel Ploiești s-a stabilit boar obligarea pârâtului de a restitui reclamantei avansul achitat, pe care aceasta nu îl poate recupera, întrucât acesta a urmărit să devină insolvabil prin încheierea celor două contracte .
Totodată vânzarea cumpărarea apartamentului pentru care se încheiase promisiunea de vânzare cu reclamanta, a avut loc în timpul litigiului purtat cu reclamanta pentru validarea acestui antecontract, fiind încheiată în scop ilicit, din dorința de a deveni insolvabil .
Reclamanta a învederat că pârâta cumpărătoare H. a avut cunoștință de litigiu, fiind prezentă atât la întocmirea antecontractului cât și pe parcursul procesului, ca membru al familiei și totodată a ajutat-o să ducă în boxa blocului unde se afla acest apartament o parte din bunurile sale personale .
În drept acțiunea a fost întemeiată pe disp. art disp.art.1562, respectiv 1247,1249 si 1254 Noul Cod Civil, iar în dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâților și depozițiile a 2 martori .
Anexat acțiunii reclamanta a depus în copie la dosar: contractul de vânzare -cumpărare, autentificat la BNP.M. I., sub nr.1126 / 25.03.2010 și contractul de donație, autentificat la BNP. M. I., cu nr.2695 / 06.07.2009 (f.6-11) .
Prin încheiere camerei de consiliu din data de 12.08.2014 (f.15) a fost admisă cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamantă, dispunându-se scutirea acesteia de plata taxei de timbru în cuantum de 4910 lei .
Pârâții Ș. V., Ș. L. A., H. (Ș.)V. R. A. au formulat întâmpinare prin care a solicitat clarificarea obiectului acțiunii, întrucât reclamanta nu precizează în acțiunea introductivă care sunt cauzele de nulitate pe care înțelege să le invoce cu privire la cele două contracte, încălcând astfel dispozițiile art 194 alin 4 Cod pr civ, solicitând a se face aplicarea dispozițiilor art.200 alin 3 C. și anularea în parte a cererii introductive în privința petitului având ca obiect constatarea nulității celor două contracte .
În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect revocarea celor două contracte, pârâții au invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, fondată pe disp. art 1562 cod civil .
S-a arătat că potrivit dispozițiilor art. 1.564 C.civ. dreptul la acțiune in acțiunea revocatorie se prescrie in termen de 1 an de la data la care creditorul a cunoscut sau trebuia sa cunoască prejudiciul ce rezulta din actul atacat, iar reclamanta insasi învederează ca a avut cunoștința de încheierea celor doua contracte inca de la momentul încheierii fiecăruia dintre acestea .
Mai mult, reclamanta insasi a face vorbire despre alte 3 acțiuni in instanța promovate anterior la Judecătoria Campina respectiv:dosarul nr._ - acțiune promovata la data de 29.05.2009 având ca obiect instituirea unui sechestru asigurător asupra bunurilor subsemnatului, acțiune respinsa la data de 01.07.2009; este evident ca, la data promovării acțiunii, reclamanta avea cunoștința despre prejudiciu, in sensul in care aceasta noțiune este avuta in vedere de dispozițiile art. 1.562 C. civ ; dosarul nr._ - acțiune promovata la data de 07.06.2010 având ca obiect constatare nulitate act juridic (probabil unul dintre actele contestate in prezenta cauza; judecata in cauza a fost suspendata la data de 31.05.2011 si s-a perimat la data de 21.11.2012 și dosarul nr._ - acțiune promovata la data de 17.01.2012 având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vanzare-cumparare contestat si in prezenta cauza, cerere care s-a perimat din culpa reclamantei la data de 28.06.2013.
Prin urmare, pârâții au învederat că se prezuma ca la data promovării fiecăreia dintre cele 3 acțiuni sus-mentionate, reclamanta avea deja cunoștința despre pretinsul prejudiciu produs prin incheierea actelor a căror revocare se solicita. Or, de la data promovării fiecărei acțiuni dintre cele menționate mai sus si pana la momentul promovării prezentei cereri de chemare in judecata a trecut mai mult de 1 an, motiv pentru care devin incidente dispozițiile art. 1.564 C.civ, iar dreptul la acțiunea revocatorie este prescris.
In ce privește fondul petitului având ca obiect acțiune revocatorie/pauliana, pârâții au arătat că nu sunt îndeplinite cerințele necesare pentru admiterea acțiunii.
Astfel, creanța de care se prevalează creditoarea nu este anterioară actelor juridice a căror revocare se solicită, întrucât întrucât dreptul de creanța al reclamantei s-a născut cel mai devreme la data de 29.02.2012 cand a fost pronunțata sentința civila nr. 790/29.02.2012 in dosarul nr._ aflat pe rolul Judecătoriei Campina,hotărâre cu efect constituitv de drepturi prin care s-a recunoscut un drept de creanța in patrimoniul reclamantei, iar ambele contracte cu privire la care se solicita revocarea sunt anterioare datei la care s-a născut dreptul de creanța de care se prevalează reclamanta.
În al doilea rând reclamanta nu a inteles sa demonstreze
sau sa dovedească in vreun fel ca debitorul sau direct, S. V.,
s-ar afla in stare de insolvabilitate, aceasta limitându-se la a face o . consideratiuni generice cu privire la lipsa bunurilor din patrimoniul acestui parat fara a depune vreo dovada in acest sens.
În al treilea rând nu este îndeplinită condiția complicității la fraudă a terțului dobânditor, în spetă a pârâtei H. R. A. ce are calitatea de cumpărător in contractul de vanzare-cumparare nr. 1126/2010.
Totodată pârâții au arătat că nu este dovedită nici intenția de frauda a vânzătorului S. V., respectiv a donatorilor S. V. si S. L.-A., cat timp la data incheierii celor doua contracte nu exista vreun drept de creanța cert in patrimoniul reclamantei fata de debitorul S. V. știut fiind faptul ca orice litigiu, asa cum era cel ce a format obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Campina, are șanse de castig sau pierdere.
În cuprinsul aceleiași întâmpinări s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S. L.-A., întrucât aceasta nu are calitatea de debitoare a reclamantei, în condițiile în care nu s-a aflat niciodată în vreun raport juridic cu aceasta .
În combaterea acțiunii pârâtii au solicitat administrarea probelor cu înscrisuri, interogatoriu și proba testimonială .
Reclamanta a depus răspuns la întâmpinare (f.36-37) prin care a arătat că este benficiara unei hotărâri definitive și irevocabile potrivit căreia pârâtul Ș. V. îi datorează suma de 25 000 euro .
Referitor la excepția prescripției dreptului material la acțiunea revocatorie, reclamanta a arătat că dosarul nr.2483/_ ce a avut ca obiect constatare drept de proprietate, iar în subsidiar restituirea prețului încasat, s-a finalizat la Curtea de Apel Ploiești la data de 25.06.2014, moment de la care se calculează termenul de prescripție de 3 ani .
La termenul din data de 21.01.2014 reclamanta a depus la dosar o precizare a obiectului acțiunii (f.73-74) prin care a arătat că își întemeiază acțiunea pe disp. art 974-975 din Codul civil 1864, reluând situația de fapt expusă în cuprinsul cererii inițiale .
Au fost depuse la dosar de către pârâți în copie conformă cu originalul: încheierea din data de 26.04.2014 pronunțată în dosarul nr._ , deciztia civilă nr.659/29.11.2012 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr._ , sentința civilă nr.790/29.02.2012 pronunțată de Judecătoria Câmpina în dosarul nr._ , decizia civilă nr.1621/05.06.2013 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosarul nr._ (f.46-64), decizia civilă nr.1731/24.06.2014 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosarul nr._ (f.75-106), decizia civilă nr.559/15.11.2013 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr._ (f.137-156) .
Prin încheierea din data de 12.03.2015 (f.182) instanța respins ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului material la acțiune având ca obiect revocarea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1126/25.03.2010 și a contractului de donație aut. sub nr. 2695/06.07.2009, cu motivarea ce face parte integrantă din aceasta .
Prin încheierea din data de 15.04.2015 a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Ș. L. A. cu motivarea ce face parte integrantă din aceasta .
Au fost încuviințate la solicitarea reclamantei și pârâților probele cu înscrisuri, interogatorii și depozițiile a câte doi martori .
S-au luat interogatoriile reclamantei și pârâților S. V. și Ș. L. A. (f.216-224 ) .
Au fost audiați la solicitarea reclamantei martorii D. G. (f.226) și M. M. (f.227), iar la solicitarea pârâților martorii D. A. (f.225) și Dunitrache A. D. (f.228) .
În cadrul probei cu înscrisuri pârâții au depus în copie la dosar: facturi fiscale, chitanțe, contracte de asistență juridică, , somație nr.24/ 04.03.2010, sentința civilă nr.1968/19.05.2009, încheierea din data de 19.12.2008 pronunțată de Judecătoria Câmpina, proces verbal de cheltuieli de executare, încheierea nr.2693/ 23.02.2009 emisă de OCPI –BCPI Campina (f.230-244) . iar reclamanta a depus un set de acte medicale (f.266-275) .
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin înscrisul sub semnătură privată încheiat la data de 28.12.2007 pârâtul Ș. V. în calitate de promitent vânzător s-a obligat să vândă reclamantei D. A. apartamentul proprietatea sa, situat în mun. Câmpina, .. . de 48.000 euro, din care reclamanta a achitat la data întocmirii înscrisului suma de 25.000 euro, urmând ca aceasta să achite diferența de preț de 23.000 euro la data de 28.06.2008 când urma să fie încheiat un contract de vânzare-cumpărare în formă autentică, însă la această dată contractul nu a fost încheiat .
În această situație reclamanta l-a acționat în judecată pe pârâtul Ș. V., solicitând în cadrul dosarului nr._ constatarea valabilității convenției încheiate cu pârâtul și pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic, iar în subsidiar, obligarea pârâtului la plata sumei de 50.000 euro reprezentând dublul avansului de 25.000 euro plătit la încheierea antecontractului .
Prin sentința civilă nr.790/29.02.2012 pronunțată de Judecătoria Câmpina s-a respins capătul de cerere privind constatarea valabilității convenției și pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare cumpărare, fiind admis capătul de cerere privind obligarea pârâtului să plătească reclamantei suma de 50.000 euro în echivalent lei la data plății reprezentând dublul avansului achitat la data încheierii antecontractului .
Prin decizia civilă nr.659/29.11.2012 Tribunalul Prahova, admițând apelul declarat de pârât, a schimbat sentința Judecătoriei Câmpina, obligând pârâtul să plătească reclamantei suma de 25.000 euro în echivalent lei la data plății, reprezentând avansul achitat la data încheierii antecontractului .
Prin decizia civilă nr.1621/05.06.2013 Curtea de Apel Ploiești a casat decizia mai sus menționată trimițând cauza spre rejudecare Tribunalului Prahova.
Prin decizia civilă nr.659/29.11.2012 Tribunalul Prahova a admis apelul declarat de pârât, a schimbat sentința Judecătoriei Câmpina, obligând pârâtul să plătească reclamantei suma de 25.000 euro în echivalent lei la data plății, reprezentând avansul achitat la data încheierii antecontractului
Prin decizia civilă nr.1731/25.06.2014 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, rămasă irevocabilă la data de 25.06.2014, au fost respinse ca nefondate recursurile declarate de reclamantă și pârât împotriva deciziei civile nr.659/29.11.2012 a Tribunalului Prahova, menținându-se așadar soluția obligării pârâtului să plătească reclamantei suma de 25.000 euro în echivalent lei la data plății .
În acest context, la data de 06.07.009 pârâtul Ș. V. împeună cu soția sa Ș. L. A. donează fiicei acestora, H. (Ș.) R. A., prin contractul autentificat sub nr.2695 /06.07.2009 la BNP I. M.-S. V., dreptul de proprietate asupra apartamentului nr.6 situat în Mun. Câmpina, ...24, ., Jud Prahova .
Ulterior, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1126/25.03.2010 la BNP I. M.-S. V., pârâtul Ș. V. vinde fiicei sale, pârâta H. (Ș.) R. A. apartamentul nr.3, situat în situat în mun. Câmpina, .. . obiectul antecontractului de vânzare cumpărare încheiat la data de 28.12.2007 și asupra căruia se afla în litigiu cu reclamanta, în dosarul nr. nr._ .
Pe parcursul procesului reclamanta și-a precizat acțiunea arătând că solicită doar revocarea celor două contracte pe temeiul art. 974-975 Cod pr civ. de la 1864 .
Analizând legea aplicabilă din punct de vedere al succesiunii în timp a legii civile, se reține că potrivit art 102 alin 1 din Legea nr.71/2011 și disp. art 6 alin 2 și 3 din Noul Cod civ, actul juridic este supus legii în vigoare la data încheierii sale nu numai în privința condițiilor de validitate, ci și pentru alte aspecte ce privesc încheierea actului juridic, pentru cauzele de ineficacitate și pentru încetarea actului juridic.
Altfel spus, nulitatea sau altă cauză de ineficacitate a actului juridic ( de exemplu inopozabilitatea, caducitatea, revocarea, rezoluțiunea etc ) este supusă legii în vigoare la momentul încheierii actului .
Întrucât cele două contracte a căror revocare se solicită de către reclamantă au fost încheiate la data de 06.07.009 și respectiv la data de 25.03.2010, anterior intrării în vigoare a Noului Cod Civil, în speță se vor aplica disp. Codului civil de la 1864 .
Acțiunea revocatorie este acea acțiune prin care creditorul poate cere revocarea (desființarea) pe cale judecătorească a actelor juridice încheiate de debitor în vederea prejudicierii sale. Prejudicierea creditorului se concretizează în faptul că, prin încheierea actelor atacate, debitorul își mărește sau creează o stare de insolvabilitate.
Prin urmare, condițiile de admisibilitate a unei asemenea acțiuni sunt următoarele:
Actul atacat să fi creat creditorului un prejudiciu;
Frauda debitorului ce, în această materie, presupune că debitorul a avut cunoștință de rezultatul păgubitor al actului față de creditor, nefiind necesar ca atitudinea subiectivă a acestuia să îmbrace forma intenției, fiind suficient să fie conștient că prin actul respectiv își creează sau mărește o stare de insolvabilitate;
Creditorul să aibă o creanță certă, lichidă, exigibilă și, în principiu, anterioară actului atacat;
Complicitatea la fraudă a terțului cu care debitorul a încheiat actul cu titlu oneros atacat, condiție ce presupune că terțul cunoaște că prin încheierea respectivului act, debitorul a devenit insolvabil.
În privința contractului de donație autentificat sub nr.2695 /06.07.2009, acesta fiind încheiat anterior contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1126/25.03.2010, nu este îndeplinită condiția esențială a creării prejudiciului creditorului, în sensul că prin încheierea donației pârâtul debitor nu și-a cauzat sau și-a mărit o stare de insolvabilitate, întrucât el mai avea în patrimoniu celalalt apartament, pentru care încheiase cu reclamanta antecontractul de vânzare cumpărare din 28.12.2007 și pe care încă nu îl înstrăinase la data încheierii donației .
Alta este însă situația în cazul încheierii contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1126/25.03.2010, în privința căruia sunt îndeplinite toate condițiile enumerate pentru a se dispune revocarea .
Prin acest contract pârâtul Ș. V. a transmis fiicei sale, pârâta H. (Ș.) R. A., dreptul de proprietate asupra apartamentului nr.3, situat în situat în mun. Câmpina, .. ., apartament ce făcea obiectul antecontractului de vânzare cumpărare încheiat între părți la data de 28.12.2007.
Reclamanta este titulara unui drept de creanță stabilit în sarcina pârâtului Ș. V., prin decizia civilă nr.659/29.11.2012 Tribunalul Prahova, prin care a fost admis apelul declarat de pârât, modificându-se sentința Judecătoriei Câmpina, fiind obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 25.000 euro în echivalent lei la data plății, reprezentând avansul achitat la data încheierii antecontractului . Această decizie a rămas irevocabilă la data de la data de 25.06.2014.
Practic, operațiunea de vânzare-cumpărare a singurului bun imobil deținut în proprietate de pârâtul Ș. V. a intervenit în perioada în care dosarul nr._ ( având ca obiect constatarea valabilității convenției încheiate cu pârâtul la data de 28.12.2007 și pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic, iar în subsidiar, obligarea pârâtului la plata sumei de 50.000 euro reprezentând dublul avansului de 25.000 euro plătit la încheierea antecontractului ) se afla pe rolul Judecătoriei Câmpina .
Trecând la analiza condițiilor de admisibilitate a acțiunii revocatorii promovate de reclamanta D. A., instanța apreciază că este de domeniul evidenței îndeplinirea cerinței prejudicierii creditoarei prin contractul de vânzare-cumpărare atacat, atât timp cât pârâtul-debitor Ș. V. nu deține alte bunuri susceptibile să asigure acoperirea integrală a dreptului de creanță al reclamantei într-un interval de timp rezonabil. Pârâtul a declarat la interogatoriu, în răspunsurile la intrebările 9 și 11 (f.217), că nu deține alte bunuri mobile sau imobile de o valoare cel puțin egală cu valoarea creanței, însă înțelege o achita prin poprire de 1/3 asupra pensiei pe care o va încasa începând cu data de 7 iunie .
Din analiza comparativă a dreptului de creanță al reclamantei în valoare de 25.000 euro cu suma încasată din pensie de pârât, în aplicarea disp. art. 409 Cod procedură civilă, creditoarea ar trebui să aștepte foarte mulți ani pentru a-și satisface creanța, ceea ce echivalează cu imposibilitatea aducerii la îndeplinire a dispozițiilor titlului executoriu.
De asemenea, este de domeniul evidenței împrejurarea că pârâtul vânzător a acționat cu intenția de a-și crea o stare de insolvabilitate cu scopul de a o pune pe reclamantă in situația imposibilității de punere in executare a hotărârii judecătorești prin care acestuia i-a fost admisă acțiunea civilă fiind obligat pârâtul la restituirea avansului achitat în cuantum de 25.000 euro .
Chiar daca niciun text legal nu interzice încheierea de acte translative de proprietate intre rude, instanța apreciază ca întreaga conduita adoptata de vânzător denota intenția sa de a o prejudicia pe reclamantă in modalitatea arătată mai sus.
Sub aspectul complicității la fraudă a terțului dobânditor, instanța reține că aceasta condiție a acțiunii revocatorii este îndeplinită in ipoteza in care terțul cunoaște ca prin încheierea actului atacat debitorul a devenit insolvabil.
In jurisprudență s-a decis, in aplicarea prevederilor art.975 cod civil, ca aceasta condiție trebuie considerata îndeplinita si in cazul in care terțul, deși nu a cunoscut intenția debitorului de a prejudicia interesele creditorului a avut cunoștința, totuși, de faptul că prin actul pe care îl încheie s-a creat sau s-a mărit insolvabilitatea debitorului.
In cauza de față, nu se poate face abstracție de legătura de rudenie existenta intre părțile actului juridic atacat, cumpărătoarea fiind fiica pârâtului debitor, ceea ce conduce la o prezumție simplă a judecătorului, întemeiată pe dispozițiile art. 1203 Cod civil, în sensul că H. (Ș.) R. A. a avut pe deplin cunoștință despre existența antecontractului de vânzare cumpărare încheiat între părți și respectiv de faptul că tatăl său se obligase să înstrăineze apartamentul situat în . . Totodată fiind fiica pârâtului aceasta cunoștea și faptul că prin încheierea contractului de vânzare cumpărare, tatăl său devenea insolvabil .
Sub acest aspect se reține depoziția martorei D. G. (f.226) care a arătat că a văzut-o în casa reclamantei pe pârâta H., ocazie cu care reclamanta a întrebat-o pe pârâtă când are de gând tatăl său să îi predea imobilul, atrăgându-i atenția că locuiește cu chirie, iar pârâta i-a răspuns că va vorbi cu tatăl său.
Faptul că pârâta H. cunoștea despre existența antecontractului, este confirmat și de martorul M. M. (f.227 ) care arată că pârâții erau prezenți în mod frecvent la domiciliul reclamantei, iar reclamanta îi tot spunea pârâtei H. despre faptul că apartamentul pe care tatăl său se obligase să i-l vândă era ocupat de chiriași în condițiile în care trebuia deja să fi intrat în proprietatea sa .
Cu privire la condiția ca reclamanta să aibă o creanță certă, lichidă, exigibilă și, în principiu, anterioară actului atacat, în literatura de specialitate s-a arătat că atunci când debitorul încheie actul fraudulos cu scopul de a prejudicia un creditor viitor, acesta poate ataca actul respectiv chiar dacă este vorba de un act anterior nașterii dreptului său de creanță .
Așadar, chiar dacă litigiul având ca obiect constatarea valabilității antecontractului de vânzare cumpărare și pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să țină loc de act autentic, iar în subsidiar, obligarea pârâtului la plata sumei de 50.000 euro reprezentând dublul avansului de 25.000 euro plătit la încheierea antecontractului, nu era soluționat definitiv la momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare cu pârâta H., condiția este îndeplinită deoarece reclamanta reprezenta un potențial viitor creditor .
Cât privește declarațiile martorilor D. A. (f.225) și D. A. D. (f.228) în sensul că pârâtul Ș. V. avea nevoie de bani în anul 2010 pentru a-și achita niște datorii în cuantum de 10.000 euro, motiv pentru care i-a vândut apartamentul fiicei sale, H. R., instanța le va înlătura ca fiind date pro cauza, având în vedere pe de o parte, relațiile strânse de prietenie dintre aceștia și pârâți, iar pe de altă parte pentru faptul că acestea nu se coroborează cu alte probe depuse în cauză. Înscrisurile depuse de pârâți la f.230-244 se referă la obligații de plată ale pârâtului aferente anului 2012 și doar somația de la f.136 face referire la un titlu executoriu, dar pentru o datorie mult mai mica, în cuantum de 12.638 ,73 lei care însă nu justifică vânzarea unui apartament .
Pentru toate considerentele expuse anterior care conduc la concluzia că sunt îndeplinite condițiile acțiunii revocatorii formulate de reclamantă în ceea ce privește contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1126/25.03.2010 la BNP I. M.-S. V., în temeiul art. 975 cod civil 1864 ,instanța va admite în parte acțiunea și va dispune revocarea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1126/25.03.2010 la BNP I. M.-S. V., intervenit între pârâtul Ș. I.V. și pârâta Ș. V. R. A., în limita creanței stabilite prin decizia civilă nr.659/29.11.2012 a Tribunalului Prahova rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.1621/05.06.2013 a Curții de Apel Ploiești, cu consecința revenirii bunului în patrimoniul vânzătorului.
Reținând că prin încheierea donației pârâtul debitor nu și-a cauzat sau și-a mărit o stare de insolvabilitate, întrucât acesta mai avea în patrimoniu celalalt apartament situat în Câmpina, . încheiase cu reclamanta antecontractul de vânzare cumpărare din 28.12.2007, instanța în temeiul art. 975 cod civil 1864 va respinge cererea privind revocarea contractului de donație autentificat sub nr.2695/06.07.2009 de BNP I. M.-S. V., ca neîntemeiată .
În baza art. 18 din OUG nr.51/2008 instanța va obliga pârâții în solidar să plătească suma de 2105 lei către stat, reprezentând parte din ajutorul public judiciar de care a beneficiat reclamanta pentru capătul de cerere privind revocarea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1126/25.03.2010.
În temeiul art.19 din OUG nr.51/2008, restul cuantumului ajutorului public judiciar, de 2805 lei, rămâne în sarcina statului.
Totodată se va lua act că părțile vor solicita cheltuieli de judecată pe cale separată .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTÂRÂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta D. A. – domiciliată în Câmpina, ., jud. Prahova, în contradictoriu cu pârâții Ș. V. – domiciliat în CÂMPINA, .. 24, ., ., Ș. L. A. – domiciliată în CÂMPINA, .. 24, ., ., județ PRAHOVA, H. (Ș. )V. R. A. – domiciliată în CÂMPINA, .. 24, ., ., județ PRAHOVA.
Dispune revocarea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1126/25.03.2010 la BNP I. M.-S. V., intervenit între pârâtul Ș. I.V. și pârâta Ș. V. R. A., în limita creanței stabilite prin decizia civilă nr.659/29.11.2012 a Tribunalului Prahova rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.1621/05.06.2013 a Curții de Apel Ploiești, cu consecința revenirii bunului în patrimoniul vânzătorului .
Respinge cererea privind revocarea contractului de donație autentificat sub nr.2695/06.07.2009 de BNP I. M.-S. V., ca neîntemeiată .
Obligă pârâții în solidar să plătească suma de 2105 lei către stat, reprezentând parte din ajutorul public judiciar de care a beneficiat reclamanta pentru capătul de cerere privind revocarea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1126/25.03.2010.
Restul cuantumului ajutorului public judiciar, de 2805 lei, rămâne în sarcina statului .
Ia act că părțile vor solicita cheltuieli de judecată pe cale separată .
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare .
Pronunțată în ședință publică la data de 24.06.2015.
Președinte, Grefier,
E. M. L.
Red.6 ex.
EL/06.08.2015
← Fond funciar. Sentința nr. 2408/2015. Judecătoria CÂMPINA | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
---|