Obligaţie de a face. Sentința nr. 2520/2015. Judecătoria CÂMPINA

Sentința nr. 2520/2015 pronunțată de Judecătoria CÂMPINA la data de 17-06-2015 în dosarul nr. 2520/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA

Câmpina, ., nr. 14, jud. Prahova

Operator de date cu caracter personal nr. 7527

Prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001

Dosar nr._

SECTIA CIVILA

SENTINȚA CIVILA Nr. 2520/2015

Ședința publică de la 17 Iunie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. C.

Grefier L. B.

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant B. V. și pe pârâții S. R. DE TELEVIZIUNE-TVR 2, M. M. LA TVR 2, M. P. LA TVR 2, R. S., având ca obiect obligație de a face pretenții-daune morale și materiale.

Prezența părților și dezbaterile orale ale acestora au avut loc în ședința publică din data de 10 iunie 2015, consemnate în aceea încheiere de ședință ce face parte integrantă din prezenta sentință și când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru azi, 17 iunie 2015, când a pronunțat următoarea sentință:

JUDECATA:

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ reclamantul B. V. a chemat în judecată civilă pe pârâții S. R. de Televiziune –TVR 2, M. M., M. P., R. S. pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună:

- anularea conținutului probatoriu al filmului serial “D-ale lui M.” prezentat de TVR 2 în toate etapele sale în perioada 07-25.09.2014 cu privire la expertiza tehnică de specialitate agricultură efectuată în dosarul nr._ * al Judecătoriei Câmpina;

- constatarea prejudiciului moral și material în sumă de 132.000 lei în solidar prin prezentarea sa drept falsificator de acte și al situației reale la locul de expertizare;

- constatarea folosirii mijloacelor actoricești în denigrarea publică a persoanei sale de către actorul M. P. și anularea acestora prin realizarea unei fotografii în care acesta să fie pus într-o poziție inferioară față de corpul său și într-o postură de învins pe cheltuiala pârâtului;

- realizarea unui film serial de reabilitare de aceeași durată dar cu frecvență de prezentare dublă atât la TV cât și pe Internet, pe cheltuiala pârâților și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că la data de 13.11.2013 a fost numit să efectueze expertiza de specialitate agricultură în dosarul nr._ * al Judecătoriei Câmpina având ca obiect tulburarea de posesie.

Reclamantul a precizat că după două zile de lucru, 28 și 29.03.2014 a fost înjurat, îmbrâncit și jignit de avocatul R. M. și din acest motiv a fost nevoit să se retragă iar la data de 14.04.2014 a apărut o echipă a canalului TVR 2 pe care nu a acceptat-o și în pofida protestelor sale nu a părăsit locul expertizei și nu a putut să o respingă deoarece a invocat interesul public.

Reclamantul a precizat că participarea echipei TVR 2 la expertiză a fost un act abuziv, ilegal, o imixtiune în justiție, o presiune exercitată asupra sa, dar în realitate echipa TVR 2 a urmărit în mod mafiot să se substituie actului de expertiză judiciară, să creeze o nouă variantă a acesteia și necunoscând aspecte de ordin tehnic, echipa și-a permis să nege faptul că cioata nu se află pe locul său natural, să mușamalizeze problema falsificării probelor și a lungimii rădăcinii pivotante.

A precizat reclamantul că prezentarea fugară și rapidă a schemei sale le-a permis autorilor să ocolească adevărul, să interpreteze abuziv și superficial tema cu o insuficientă și precară gândire.

Reclamantul a arătat că filmul interpretează incorect măsurătorile la rădăcina pivotantă ca fiind de 1,20 m în loc de 0,65 m, prezintă tendențios secționările III și IV și în aceiași manieră este prezentată poziția inferioară falsă a rădăcinilor nucului, toate cu scopul de a contracara concluziile expertizei oficiale în interesul mafiot al inculpatelor.

Afirmațiile prezentatorului TVR 2 a arătat reclamantul pot afecta soluția și pe ascultătorii neavizați, reprezintă un grav derapaj de la deontologia profesională și este neîndoielnic că a fost profund lezat atât ca expert în materie adecvat vârstei, perioadei lungi de profesie dar și profesional și în această situație a considerat că se justifică reparația pecuniară dar și cea morală așa cum a fost solicitată.

În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 1347 și următoarele din codul de procedură civilă.

În dovedirea acțiunii reclamantul a solicitat probe cu înscrisuri, martori și prezentarea filmului realizat în serial de TVR 2.

Reclamantul a depus la dosar cererile adresate instanței în dosarul_ (f.14-19), raportul de expertiză agricultură (f.20), precizările la raportul de expertiză (f.34), nota de evaluare (f.59-60).

Prin rezoluția din 20.11.2014 instanța a dispus comunicarea către pârâți a cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor atașate cu mențiunea că au obligația de a depune întâmpinare în termen de 25 de zile de la comunicare sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și a invoca excepții în afara celor de ordine publică.

Pârâtul R. S. a formulat întâmpinare prin care a solicitat în temeiul art. 413 pct. 2 din codul de procedură civilă suspendarea judecății cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului penal nr. 2149/P/2014, având ca obiect plângerea penală formulată ca urmare a săvârșirii infracțiunilor de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 273 cod penal și fals intelectual prevăzut de art. 321 cod penal de către expertul tehnic B. V. și C. A. dar și a dosarului penal nr._ * al Judecătoriei Câmpina ce are ca obiect tulburarea de posesie.

Pe fondul cauzei pârâtul a precizat că din cuprinsul raportului de expertiză dar și din imaginile filmate pe tot parcursul derulării lucrării de expertizare a rădăcinii de nuc se poate stabili cu certitudine că prezentarea situației de fapt făcută în cadrul celor trei emisiuni prezentate de TVR 2 reflectă realitatea și nu reprezintă un film mafiot, reclamantul prin cadrele filmate și difuzate în emisiune explică în temeni științifici întreaga modalitate de translatare a cioatei de nuc prin amputarea rădăcinilor și prinderea acestora în cleme radiculare.

Cu privire la obligarea în solidar a sumei de 127.983 lei reprezentând daune morale prin lezarea demnității, onoarei, îmbrâncelii, înjurăturii, contestarea pregătirii profesionale, pârâtul a solicitat respingerea acestui capăt de cerere și dovada în acest sens sunt evenimentele petrecute pe parcursul zilelor de desfășurare a expertizei.

Pârâtul a precizat că este necesară îndeplinirea cumulativă a celor patru condiții respectiv existența unui prejudiciu, comiterea unei fapte ilicite, stabilirea legăturii de cauzalitate și vinovăția făptuitorului.

În drept, pârâtul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 205 și următoarele din codul de procedură civilă, art. 413 pct. 2 și din codul de procedură civilă art. 14, 15 din codul civil.

În dovedirea susținerilor sale pârâtul a solicitat probe cu înscrisuri, interogatoriu, înregistrări video și audio.

Pârâtul a depus la dosar raportul de expertiză întocmit în dosarul nr. 2149/P/2014 (f.99), raportul de expertiză întocmit de expert M. S. (f.108), expertiza efectuată de expert V. A. (f.118), procesul verbal întocmit de reclamant la data de 10.06.2014 (f.125), cererea formulată de reclamant la data de 03.09.2014 (f.140), încheierea din ședința publică din data de 05.11.2013 (f.174).

Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâta S. R. de Televiziune a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca urmare a admiterii excepțiilor, iar în cazul respingerii excepțiilor a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, nefiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale și de asemenea nefiind îndeplinite nici condițiile răspunderii comitentului pentru fapta prepusului prezentată de art. 1000 alin. 3 din codul civil.

Pârâta a precizat că sunt inadmisibile capetele de cerere nr. 3 și 4 din acțiune față de prevederile art. 8 și 14 din Legea 41/1994 modificată și republicată, astfel că cererea de chemare în judecată cu privire la cele trei capete de cerere constituie de fapt o formă de presiune pe care reclamantul o exercită asupra conținutului programelor TV.

Cu privire la capătul 1 din acțiune pârâta a arătat că este inadmisibil întrucât nu este de competența instanței să se pronunțe asupra probelor eventual folosite în alte dosare, inclusiv în dosarul nr._ * indicat de reclamant.

În ceea ce privește pe pârâții M. M. și M. P. pârâta a arătat că nu au calitate procesuală pasivă întrucât aceștia au interpretat un text scris ce le-a fost încredințat de realizatorii emisiunii, cei doi actori neavând vreo calitate de autori ai acestui text.

Pe fondul cauzei pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată față de lipsa principalului element constitutiv al răspunderii civile delictuale și anume inexistența unei fapte ilicite prin aceea că realizatorii săi nu au încălcat și nici nu se reclamă că ar fi încălcat vreo prevedere legală ori deontologia profesională a jurnaliștilor și nici nu a adus atingere drepturilor ori intereselor legitime ale reclamantului.

De asemenea, pârâta a precizat că reclamantul nu a suferit nici un prejudiciu de imagine din cauza emisiunii în discuție, neexistând astfel un alt element constitutiv care condiționează antrenarea răspunderii civile delictuale respectiv raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul reclamat.

În drept, pârâta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 205 și următoarele din codul de procedură civilă, Legea 41/1994 și art. 1394 din codul civil, codul de reglementare a conținutului audiovizual.

În dovedirea susținerilor sale pârâta a solicitat proba cu înscrisuri, interogatorii, înregistrarea celor trei episoade ale emisiunii (f.226).

Reclamantul a formulat un răspuns la întâmpinare prin care a arătat că acțiunea formulată este legală și temeinică, iar cu privire la capetele nr. 3 și 4 din cerere a apreciat că în raport de art. 8 și 14 din Legea 41/1994 trebuie să fie admisibile pentru că ele nu sunt ingerințe ci modalități de reparare a daunelor prin denigrarea persoanei sale.

Reclamantul a arătat că în realitate echipa TVR 2 nu a respectat opinia sa imperativă de a nu participa la expertiza tehnică și a căutat să se implice, invocând ce soliții tehnice trebuie folosite.

Cu privire la capătul de cerere nr. 1 reclamantul a arătat că acțiunea sa este admisibilă pentru că filmul a fost făcut cu scopul de a fi folosit la inculparea sa în dosarul nr._ și echipa TVR 2 a participat la obstrucționarea efectuării expertizei împreună cu inculpații R. S., R. C., avocatul R. M. și experta consilieră V. A..

Reclamantul a precizat că nu a contestat măsurile luate de instanță în dosarul nr._ * ci numai imixtiunea TVR 2 în actul de justiție cu tot complexul de denigrări practicate de cei doi pârâți.

Reclamantul a arătat că filmul ,,D-ale lui M.” conține afirmații de natură să influențeze direct sau indirect, soluționarea tulburării de posesie și pune sub semnul întrebării pregătirea și calitatea expertului, afectând demnitatea și calitatea sa în fața telespectatorului.

Reclamantul a arătat că există răspundere delictuală și sunt întrunite cele trei condiții: prejudiciul moral, fapta ilicită și raportul de cauzalitate între prejudiciu și fapta ilicită.

În cauză au fost încuviințate și administrate probe cu înscrisuri, interogatoriu, martori.

Examinând actele și lucrările dosarului instanța constată în fapt următoarele:

Potrivit art. 14 alin. 5 din Legea nr. 41/1994, difuzarea unor informații prin care se lezează drepturile sau interesele legitime ale unei persoane fizice sau juridice îi dă dreptul acesteia să ceară redacției de specialitate rectificarea lor, care trebuie să aibă loc în termen de 48 de ore de la solicitarea persoanei fizice sau juridice interesate, iar în caz de refuz persoana care s consideră vătămată poate cere directorului general al societății în cel mult 6 zile de la expirarea termenului de 48 de ore acordarea dreptului la replică care va fi difuzat în cadrul aceleași emisiuni și la aceeași oră în termen de 48 de la solicitarea persoanei în cauză.

De asemenea, disp. art. 14 alin. 9 din același act normativ prevăd că nedifuzarea rectificării și neacordarea dreptului la replică pot face obiectul sesizării instanțelor judecătorești.

Prin acțiunea formulată reclamantul a susținut că filmul realizat este mafiot și nu i s-a permis să se apere de aceste invective, dar reclamantul avea posibilitatea de a solicita rectificarea informațiilor transmise sau acordarea dreptului la replică potrivit dispozițiilor legale menționate mai sus.

Potrivit art. 8 din Legea nr. 41/1994, autonomia și independența editorială a serviciilor publice de radiodifiziune și de televiziune sunt garantate prin lege iar prerogativele acestora sunt ocrotite de orice ingerințe ale autorităților publice precum și de influențele oricăror partide, formațiuni social politice, sindicate, organisme comerciale și economice sau grupuri de interese.

În raport de aceste dispoziții legale invocate de către pârâta TVR-2 instanța urmează să respingă ca neîntemeiată excepția inadmisibilității capetelor de cerere 1,3 și 4 din acțiunea reclamantului având în vedere aceste privesc temeinicia sau netemeinicia fondului cauzei ce este întemeiată pe dispozițiile legale privind răspunderea civilă delictuală.

Reclamantul în calitate de expert judiciar în specialitatea agricultură a întocmit raportul de expertiză în dosarul nr._ * al Judecătoriei Câmpina iar obiectivele expertizei fiind stabilite de către instanță, respectiv constatarea dacă buturuga de nuc se află pe locul său natural și dacă are rădăcini și dacă rădăcinile naturale ale acesteia se află în altă parte și pe proprietatea cui se află trunchiul de nuc, respectiv rădăcinile acestuia.

Din conținutul raportului de expertiză rezultă că reclamantul a convocat părțile la data de 30.01.2014 dar din cauza gerului și stratului gros de zăpadă nu s-a efectuat lucrarea și părțile au fost convocate pentru ziua de 28.03.2014 când au fost evidențiate cele 4 rădăcini principale de schelet prin decopertarea solului.

Reclamntul a precizat că părțile și experții consilieri au fost invitați să se prezinte la efectuarea expertizei în zilele de 11.04.2014 și 14.04.2014, iar la propunerea părților a început lucrarea pe data de 14.04.2014, la orele 13-1310 și au fost vizitați de o echipă a televiziunii și în pofida protestelor sale nu a putut să o respingă datorită faptului că lucrarea ar fi de interes public și a invocat în fața reporterului necesitatea asigurării unui climat de intimitate al expertizei tehnice, fără imixtiuni (f.22).

Prin același raport de expertiză s-a reținut de către reclamant că în ziua de 09.05.2014 expertiza s-a desfășurat fără incidente și parțial în prezența televiziunii (f.23).

Prin același raport de expertiză reclamantul a reținut comportamentul abuziv al avocatei R. M. și a inculpaților R. S. și R. C., fără a menționa în cuprinsul acestuia împrejurări cu privire la denigrarea publică a reclamantului de către actorul M. P. sau prezentarea sa drept falsificator de acte și al situației reale de la locul de expertizare (f.26-27).

Cu privire la comportamentul abuziv al inculpatului R. S., reclamantul a reținut că acest comportament se datorează faptului că a fost invitat de pârâtul R. la domiciliul său înainte de primirea actului de la instanță, prin învinuirea sa de mituire, incompetență și impostură fără cel mai mic temei și participarea la recuzarea sa cu un procedeu mafiot (f.26).

Prin precizările efectuate de reclamant la raportul de expertizare din data de 02.09.2014, reclamantul a arătat că expertul consilier V. A. a participat la 6 zile pentru efectuarea expertizei și în aceste zile au intrat și filmările neautorizate (f.41).

Totodată, reclamantul a precizat că expertul consilier V. A. consideră inutilă prelungirea investigațiilor (f.44), reclamantul arătând că părțile și experții consilieri au fost invitați pentru efectuarea expertizei tehnice în datele de 8, 9 și 14.07. 2014 dar în realitate inculpații, experta consilieră V. A. și avocat R. M. au obstrucționat lucrarea de expertiză tehnică în mod mafiot, nemulțumiți că a dat un verdict nefavorabil dânșilor (f.46) și în scopul înlăturării sale din cauză (f.50).

Dispozițiile art. 174 din codul de procedură penală prevăd incompatibilitatea expertului iar dispozițiile art. 66 și 68 referitoare la abținere, recuzare și procedura de soluționare a abținerii sau recuzării se aplică în mod corespunzător.

De asemenea, dispozițiile art. 181 din codul de procedură penală prevăd posibilitatea efectuării unei noi expertize atunci când concluziile raportului de expertiză sunt neclare sau contradictorii.

Față de dispozițiile legale menționate mai sus nu se poate reține existența unei fapte ilicite săvârșită de către pârâți și care constă în recuzarea reclamantului având în vedere că dispozițiile legale prevăd posibilitatea formulării unor cereri de recuzare împotriva expertului desemnat.

Audiat la cererea reclamantului, martorul M. C. a declarat că a participat în perioada lunilor aprilie - mai 2014, timp de 3 zile în curtea pârâtului R. la cererea numitului T. pentru a lucra la descoperirea rădăcinilor unei tulpini de nuc, iar în zilele în care a lucrat pe teren nu a fost prezent pârâtul R., dar într-o singură seară a venit când pleca martorul dar pârâtul R. nu a fost prezent când a lucrat la teren.

Martorul a precizat că nu a auzit să fi existat amenințări sau injurii cât a participat la săpături.

Martorul a arătat că a lucrat vreo două zile și a treia zi au fost anunțați de fiica pârâtului R., fiind de față și polițistul că dânșii pleacă de acasă dar nu era prezent și pârâtul R..

Martorul a arătat că pârâtul R. nu i-a dat voie reclamantului să intre pe teren fără consiliera lui, iar reclamantul nu a putut să finalizeze lucrarea întrucât consilierul ales de R. s-a opus la ceea ce voia reclamantul să facă.

De asemenea, martorul a precizat că s-a afirmat de către fiica pârâtului R. că reclamantul este părtinitor și corupt, că fiica pârâtului R. i-a smuls ciorna procesului verbal și fiica pârâtului R. i-ar fi reproșat reclamantului că a fost senil (f.426-427).

Martora M. R. a declarat că la primele două termene pentru efectuarea expertizei au fost prezenți și muncitorii care au venit să sape respectiv V. I. și M. C. iar în data de 15.04.2014 a fost prezent și pârâtul R. S. care a spus despre expert că este senil și că are găuri în cap și este incompetent și corupt și a fost îmbrâncit de pârâtul R. S. și în această zi nu s-au efectuat filmări.

Martora a precizat că în data de 08.11.2014 pârâtul R. S. l-a înjurat pe reclamant că este incompetent și că are găuri în cap, că nu este capabil că este corupt și erau prezenți reclamantul expertul C., consiliera familiei R., un polițist, V. I. și M. C..

Aceste susțineri ale martorei M. R. sunt contrazise de declarația martorului M. C. care a arătat că în zilele în care a lucrat la teren nu a fost prezent pârâtul R., doar într-o singură seară a venit când pleca martorul.

Martora M. R. a declarat că reclamantul a fost înjurat și amenințat de către R. M., că aceasta a fost foarte agresivă, a vorbit urât și l-a amenințat pe reclamant, în data de 08.11.2014, R. M. i-a adresat injurii reclamantului l-a lovit cu pumnii în piept, l-a dat jos și a căzut cu capul aproape de o bordură de beton de la prispa făcută recent și lipită de casa familiei R. și în acest timp R. M. i-a adresat injurii și vroia să-l lovească din nou pe reclamant.

Martora a recunoscut în fotografia prezentată pe R. M. în incidentul din 15.04.2014 când i-a adresat injurii reclamantului, fiind lovit de R. M., care i-a pus viața în pericol.

Această declarație a martorei nu prezintă relevanță sub aspectul jignirilor, amenințărilor sau loviturilor sau a punerii vieții reclamantului în pericol întrucât în cauza de față fiica pârâtului R., respectiv R. M. nu are calitatea de pârâtă.

La interogatoriul formulat de către pârâtul R. S., reclamantul a arătat că pârâtul R. S. a fost prezent în data de 15.04.2014 când a contestat calitatea lui de expert, că este impostor și mituit iar din 15.04.2014 au participat doi agenți care au întocmit un proces verbal incorect fără consultarea sa în legătură cu conținutul acestuia, dar nu s-au repetat actele de violență împotriva sa așa cum a fost în data de 15.04.2014 când inculpatul R. S. și avocata dar mai ales avocata l-a înjurat, insultat condiții pe care le-a considerat mafiote (f.371, pct. 8-9).

Din adresa nr._ din 16.05.2014 întocmită de Poliția orașului Băicoi, rezultă că, în data de 15.04.2014 în jurul orelor 1730 numita M. R. a sesizat prin sistemul de urgență 112 și a solicitat intervenția poliției deoarece R. M. a scuipat-o și aceasta la lovit pe fratele său, T. P. și cu această ocazie s-a întocmit un proces verbal (f.170).

Din procesul verbal întocmit la data de 15.04.2014 rezultă că, în urma deplasării la fața locului a fost găsită apelanta M. R. care a declarat în scris faptul că a fost scuipată de către numita R. M. care i-a adresat expresii jignitoare și că îi este teamă pentru integritatea fizică a fratelui său care putea fi pusă în pericol de către R. M..

De asemenea, s-a reținut că apelanta și fratele său le-au solicitat să-i asigure protecție fratelui său cât și expertului întrucât aceștia urmează să fie agresați fizic (f.171).

Având în vedere conținutul adresei și a procesului verbal din 15.04.2014 întocmit de Poliția orașului Băicoi în care se face referire la faptele petrecute în data de 15.04.2014 cu referire la fiica pârâtului, R. M. fără a se menționa că pârâtul R. S. a adresat cuvinte jignitoare reclamantului, astfel cum arată martora M. R. în declarația dată la instanță (f.447), se apreciază ca fiind subiective aceste susțineri ale martorei, în raport cu declarația martorului M. C. care a fost prezent la săpături în data de 15.04.2014(martora declarând că în primele două termene ale expertizei fiind prezenți muncitorii V. I. și M. C.), acest martor susținând că pârâtul R. S. nu a fost prezent la săpături, și, de asemenea, fiind subiectivă în raport de împrejurarea că este sora numitului T. P., parte în dosarul penal ce are ca obiect plângerea penală privind tulburarea de posesie formulată împotriva familiei R. și fiind vecin al familiei R..

Potrivit art. 1357 din codul civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție este obligat să îl repare și autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă iar din aceste dispoziții legale se desprind condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, existența faptei ilicite, cauzarea unui prejudiciu, chiar și nepatrimonial, legătura de cauzalitate dintre acestea precum și existența vinovăției autorului faptului ilicit.

Existența faptei ilicite poate fi reținută în cazul în care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparținând unei persoane.

Sub aspectul existenței faptei ilicite săvârșită de către pârâtul R. S., instanța reține că reclamantul nu a făcut dovada existenței acesteia, în raport de declarațiile martorilor audiați în cauză respectiv martorul M. C. a arătat că în zilele în care a fost la teren nu a fost prezent și pârâtul R., doar într-o seară a venit când pleca martorul și nu a fost de față când a lucrat la teren (f.426), iar în ceea ce privește incidentele din 15.04.2014, la care a făcut referire martora M. R. acestea nu au fost confirmate, potrivit procesului verbal din 15.04.2014 întocmit de Poliția orașului Băicoi incidentele s-au referit la fiica pârâtului, R. M..

În ceea ce privește declarația martorei M. R. referitoare la faptul că în data de 08.11.2014 pârâtul R. S. a fost prezent și i-a adresat injurii reclamantului (f.447), instanța reține că prin încheierea din 05.11.2014 s-a dispus de către instanță desemnarea experților O. I. și G. I. pentru efectuarea expertizei agricole (f.175), astfel că reclamantul nu trebuia să efectueze raportul de expertiză în data de 08.11.2014.

În consecință, în raport cu probele administrate în cauză, instanța urmează să respingă acțiunea ca neîntemeiată față de pârâtul R. S. având în vedere că în cauză nu s-a făcut dovada existenței faptei ilicite săvârșită de acesta.

Prin acțiune reclamantul a arătat că în data de 14.04.2014 a apărut o echipă a canalului TVR-2 pe care nu a acceptat-o în pofida pretențiilor sale, nu a părăsit locul expertizei și nu a putut să o respingă pentru că a invocat interesul public.

Martorul M. C. a declarat că a doua oară când a fost pe teren a venit televiziunea respectiv 2 persoane, pârâtul M. și încă o persoană care filma și a văzut că reclamantul le-a spus să-l lase să-și facă expertiza, dar nu își amintește dacă reclamantul le-a spus celor cale filmau să plece de pe teren și că nu au voie să participe la expertiză.

Martorul a precizat că pârâtul M. îi punea întrebări reclamantului dar acesta îi răspundea cu reticență, însă se vedea că nu îi convenea și a tras această concluzie din faptul că reclamantul se contrazicea cu M. deoarece întrebările erau puse mai cu tâlc.

Martorul a precizat că nu crede că pârâtul M. l-a luat în râs pe reclamant dar întrebările puse de M. erau cu tâlc și orientate spre o altă concepție cu privire la situația de acolo (f.426).

Martora M. R. a declarat că echipa TVR a venit pe teren în data de 14.04.2014 și reclamantul l-a rugat pe pârât să-l lase să-și facă lucrarea deoarece este un dosar penal dar reclamantul nu le-a interzis să filmeze pe teren.

Martora a precizat că reclamantul i-a spus pârâtului să filmeze rădăcinile tăiate, dar pârâtul M. a continuat să filmeze ca și cum era un apărător al familiei R. și a văzut că pârâtul îl contrazicea pe reclamant în sensul că nu este adevărat că această cioată de nuc ar fi fost mutată având nevoie de o macara și îi distrăgea atenția și nu îl lăsa să fie atent la săpături (f.447).

În episodul I al înregistrării emisiunii realizată de echipa TVR, la minutul 1607 reclamatul arată că are nevoie de liniște și ulterior pârâtul M. arată că nu este o decizie ușoară, iar la minutul 1907 reclamantul spune că este o lucrare de expertiză horticolă, să stabilească locul unde sunt capetele rădăcinilor de schelet și pe urmă se apreciază că a putut fi mutată, ulterior reclamantul arată că se va săpa împrejurul rădăcinii, dacă există un pivot.

Din înregistrarea emisiunii episodul nr. 1 nu rezultă că reclamantul a protestat la sosirea echipei TVR pe teren, astfel la minutul 2053 reclamantul arată că este o decizie cât se poate de dificilă, ulterior reclamantul îi explică pârâtului M. pregătirea profesională și vârsta pe care o are.

De asemenea, reclamantul îi explică pârâtului M. cu ocazia efectuării filmărilor că ,,nu trebuie să ne pripim, trebuie să analizăm cât se poate de corect toate datele ce se obțin din decopertarea restului pământului, de deasupra rădăcinii, dar secretul se află sub pământ ” (min. 2901)

În episodul 2 al emisiunii (min. 5440) reclamantul îi explică pârâtului M. despre efectuarea expertizei, ,,că trebuie scobit, înlăturat pământul din partea inferioară să vedem dacă există rădăcina pivotantă și care dacă este secționată înseamnă că este un semn rău iar concluzia ar fi că rădăcina ar fi putut fi mutată”, concluzie cu care reclamantul a fost de acord (min. 5508), ulterior la minutul 5549 reclamantul arată că nu se grăbește să tragă nici o concluzie și va rezolva obiectivul 2 stabilit de instanță și trebuie făcută o corectă, completă, imparțială investigare (min. 5616-5656).

În comentariul emisiunii se arată că probele nu au fost suficiente pentru expert și acesta a continuat săpăturile deși există o rețea ramificată a rădăcinii (min. 01.03.55) și că expertul principal nu vrea să vadă realitatea pe care și un copil o poate înțelege (01.08.28).

În episodul III al emisiunii, reclamantul îi arată pârâtului M. rădăcina pivotantă inferioară și reține că s-a lucrat în lipsa sa dar pivotanta din partea inferioară este prezentă dar trebuie continuată săpătura (01.49.48-01.50.13) și reclamantul continuă să prezinte rădăcinile amputate (01.51.06).

Prin cererea formulată reclamantul a susținut că participarea echipei TVR la expertiză a fost un act abuziv, ilegal, o imixtiune în justiție, o presiune exercitată asupra sa și în realitate echipa TVR a urmărit în mod mafiot să se substituie actului de expertiză judiciară, să creeze o nouă variantă a acestuia, să o zădărnicească pe cea oficială în mod deliberat.

Analizând aceste susțineri în raport de conținutul înregistrării emisiunii se constată că reclamantul nu s-a opus ca echipa TVR-2 să efectueze filmări pe parcursul desfășurării săpăturilor, i-a explicat pârâtului M. modul de efectuare a expertizei (respectiv se va săpa împrejurul rădăcinii), a prezentat pregătirea sa profesională, precum și rădăcinile amputate, astfel că nu se poate reține că filmul interpretează incorect măsurătorile la rădăcina pivotantă și atrage atenția asupra soluției ce trebuie dată la dosar prin invocarea celor trei sentințe definitive și irevocabile.

Potrivit art. 73 din codul civil, orice persoană are dreptul la propria imagine și în exercitarea acestui drept, ea poate să interzică ori să împiedice reproducerea în orice mod a înfățișării sale fizice ori a vocii sale sau după caz utilizarea unei asemenea reproduceri.

De asemenea, art. 76 din codul civil, prevede că atunci când însuși cel care oferă o informație sau un material, le pune la dispoziția unei persoane fizice sau juridice despre care are cunoștință că își desfășoară activitatea în domeniul informării publicului, consimțământul pentru utilizarea acestora este prezumat, nefiind necesar un acord scris.

Dispozițiile art. 30 alin. 1 din Constituția României stipulează că libertatea de exprimare a gândurilor și opiniilor sau a credințelor și libertatea credințelor de orice fel, prin viu grai, prin scris, imagine, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare sunt inviolabile iar art. 30 alin. 6 prevede că libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la imagine.

Libertatea de exprimare, astfel cum este văzută și de CEDO, în cauza Lingens contra Austriei, este una dintre valorile esențiale într-o societate democratică și sub rezerva paragrafului 2 al articolului 10 aceasta acoperă nu numai informațiile și ideile primite favorabil sau cu indiferență ori considerate inofensive, dar și pe acelea care ofensează sau șochează, dar libertatea de exprimare nu poate leza valori ocrotite de lege cum ar fi demnitatea, onoarea, dreptul la propria imagine.

Dispozițiile art. 1349 din codul civil prevăd că orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere prin acțiunile sau inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

De asemenea, trebuie avute în vedere și obligațiile pe care le au ziariștii, obligații prevăzute atât în codul deontologic al ziaristului cât și jurisprudența CEDO, astfel potrivit codului deontologic al ziaristului aceștia sunt obligați să relateze adevărul în informațiile pe care le prezintă, să nu distorsioneze informația, să nu facă acuzații nefondate, să nu calomnieze.

Din conținutul emisiunii înregistrate nu rezultă că reclamantul a fost prezentat ,,ca un falsificator de acte” sau că echipa de la TVR a intervenit în actul de justiție iar afirmațiile prezentatorului ar fi afectat soluția și pe ascultătorii neavizați.

În jurisprudența CEDO s-a reținut că libertatea jurnalistică cuprinde și recurgerea la o anumită doză de exagerare, chiar de provocare, iar modalitatea de exprimare a pârâtului M. în cadrul emisiunii nu este insultătoare și se poate aprecia că se încadrează în limitele dozei de exagerare și provocare permise de art. 10 CEDO.

Referitor la folosirea mijloacelor actoricești în denigrarea publică a reclamantului de către actorul M. P., instanța reține că emisiunea realizată este încadrată în specia literară a pamfletului care se definește ca fiind o specie literară cu caracter satiric, ironic, în versuri sau în proză în care se critică anumite tare morale, concepții, aspecte negative ale realității sociale și este menită să blameze persoane, idei, opere într-un mod direct, iar procedeele caracteristice pamfletului sunt hiperbola, ironia, caricatura.

Față de cele arătate anterior, instanța reține că prin realizarea emisiunii pârâții M. M. și M. P. nu au depășit sfera caracterului informativ care prezintă interes pentru opinia publică, nu aduc atingere demnității, onoarei reclamantului sau pregătirii profesionale și nu au fost încălcate drepturile constituționale ale reclamantului, astfel cum acestea sunt garantate de art. 30 alin. 6 din Constituție precum și de art. 1 din Cartea Drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, astfel că instanța reține că nu a fost dovedită existența faptei ilicite săvârșită de pârâți.

Totodată, instanța reține că, potrivit art. 76 din codul civil, reclamantul nu s-a opus în nici un fel realizării emisiunii de către echipa TVR-2, acesta afirmând doar că are nevoie de liniște, oferind explicații pârâtului M. M. pe tot parcursul desfășurării expertizei, precizând modul de efectuare a raportului de expertiză (prin înlăturarea pământului din partea inferioară pentru a vedea rădăcina pivotantă, prezentarea rădăcinilor amputate), astfel că nu se poate reține existența faptei ilicite săvârșită de către pârâți.

În ceea ce privește capătul de cerere privind anularea în totalitate a conținutului probator filmului serial ,,D-ale lui M.“ cu toate etapele sale în ce privește expertiza tehnică de specialitate desfășurată în dosarul nr._ * al Judecătoriei Câmpina, instanța urmează să îl respingă ca neîntemeiat, având în vedere că în dosarul menționat mai sus, instanța nu a dispus realizarea unui film cu ocazia efectuării expertizei, astfel că acesta nu cuprinde un conținut probator și nu reprezintă un mijloc de probă pentru soluționarea cauzei, având doar un caracter informativ pentru opinia publică.

Având în vedere cele reținute mai sus, instanța constată, față de prevederile art. 1357 din codul civil, că prin probele administrate în cauză, reclamantul nu a dovedit condițiile cumulative ale răspunderii civile delictuale, astfel că instanța urmează să respingă acțiunea ca neîntemeiată.

În baza art. 453 din codul de procedură civilă urmează a obliga reclamantul să plătească pârâtului R. S. și M. M. suma de 3550,54 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat și cheltuieli de transport mai puțin bonul din data de 16.12.2014 întrucât nu a fost un termen de judecată la această dată și nici o cerere din partea avocatului depusă la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge acțiunea formulată de reclamantul B. V., CNP_, domiciliat în mun. Ploiești, ., ., ., jud. Prahova împotriva pârâților S. R. de Televiziune –TVR 2 cu sediul în mun. București, Calea Dorobanților nr. 191, sector 1, M. M. citat la sediul TVR -2 în mun. București, Calea Dorobanților nr. 191, sector 1, M. P. citat la sediul TVR -2 în mun. București, Calea Dorobanților nr. 191, sector 1 și R. S., CNP_, domiciliat în orașul Băicoi, ., jud. Prahova ca neîntemeiată.

Obligă reclamantul să plătească pârâtului R. S. și M. M. suma de 3550,54 lei cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Apelul se depune la Judecătoria Câmpina.

Pronunțată în ședință publică, azi 17.06.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

M. C. L. B.

Pt. grefier L. B.,

aflată în concediul legal

de odihnă, semnează

grefier șef,

Nițeanu A. M.

Red. CM

7ex./02.07.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 2520/2015. Judecătoria CÂMPINA