Cerere de ajutor public judiciar. Sentința nr. 532/2013. Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC
| Comentarii |
|
Sentința nr. 532/2013 pronunțată de Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC la data de 07-05-2013 în dosarul nr. 263/206/2013
Dosar nr._ Prestație tabulară
- constatare edificare -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPULUNG MOLDOVENESC
JUDEȚUL SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 532
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA_ 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE I. M. G.
GREFIER G. N.
La ordine pronunțarea asupra acțiunii civile având ca obiect „prestație tabulară – constatare edificare” formulată de reclamantul Ș. V. în contradictoriu cu pârâții B. V. și Ș. C. G..
Procedura este legal îndeplinită.
Verificând actele și lucrările dosarului, se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților în fond au avut loc în ședința publică din 29 aprilie 2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta și din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea a fost amânată pentru azi, 07 mai 2013.
Deliberând,
JUDECĂTORIA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 04.02.2013 reclamantul Ș. V. i-a chemat în judecată pe pârâții Ș. C. G. și B. V., solicitând ca prin hotărârea ce o va pronunța instanța să constate că prin construire a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului casa, compus din parter și etaj, existent pe . 2185 Moldovița, să se dispună înscrierea dreptului de proprietate astfel dobândit în cartea funciară pe numele reclamantului.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că în cadrul dosarului_ al acestei instanțe, a avut calitatea de pârât fată de care a existat solicitarea reclamantei, de pe atunci Ș. V. ( în prezent fiind vorba despre pârâta B. V.), solicitare valabilă și pentru ceilalți pârâți chemați în judecată Sestun C. G. fiul lui Sestun A. soția reclamantului, de a se constata nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 386 la data de 15 aprilie 2008 de BNP A. M. S. L., din mun. Câmpulung Moldovenesc., să se dispună radierea dreptului de proprietate dobândit de reclamant prin acel contract ( drept codevălmaș de Ș. A. soția sa), din cartea funciară n r.2185 Moldovița, cât privește imobilul casă indicat în petitele din prezentul dosar, urmând ca în final să se dispună cuprinderea bunului în masa bunurilor de împărțit pe care le avea fostul soț Ș. C. G. în partajul acestui imobil. A mai arătat reclamantul că potrivit sentinței civile nr-712 .pronunțată în acest dosar la data de 13 mai 2010 a fost respins fără a se arăta în ce modalitate în mod explicit capătul de cerere privind constatarea nulității contractului, menționat luându-se act de renunțarea la judecată a reclamantei cu privire la includerea în masa de partajat a terenului de 638 m.p. identic cu . aceeași carte funciară 2185 Moldovița pe care se află amplasat imobilul casă, în discuție fără a mai exista dispoziții cu privire la capătul de cerere privind radierea dreptului de proprietate codevălmaș al reclamantului și al soției sale Ș. A., din cartea funciară menționată la pag 6 a sentinței, în considerente fiind consemnat doar ca urmare a respingerii capătului de cerere privind radierea dreptului de proprietate. Sigur ca fiind de așa manieră dispozițiile instanței de fond, cu privire la chestiunile prealabile partajului, casă, nu a intrat in masa bunurilor de partajat a reclamantei și a pârâtului Ș. C. G. și nu a fost supusă lotizării.
A mai arătat reclamantul că împotriva acestei soluții, au declarat apel, atât reclamanta din acel dosar Ș. V., dar și pârâtul Ș. C. G.. Reclamantul cât și soția acestuia fiind mulțumiți cu soluția de respingere a capelelor de cerere ce ii interesau strict în condițiile în care reclamanta renunțase la judecata cu privire la terenul pe care se afla imobilul casă.
Potrivit deciziei nr.95 pronunțată la data de 28 martie 2011 a Tribunalului Suceava, apelul formulat de către Șestrun C. G., a fost respins ca nefundat, dar a fost admis apelul lui Șesatun V., ocazie cu care, soluția de fond a fost schimbată în parte, prin includerea in mama de împărțit a unui imobil dispunându-se și cu privire la modificarea sultelor, fiind menținute celelalte dispoziții de fond, care nu au fost contrare acelor dispoziții modificate. Astfel se înțelege că dispoziția instanței de fond, cu privire la capetele de cerere referitoare la constatare nulitate contract și radiere tabulară, au rămas soluționate în maniera dispusă la fond, pentru că sentința fusese schimbată doar cu privire la alte aspecte, soluția vizând aceste capete de cerere, nefiind în contradicție cu modificarea dispusă.
Împotriva deciziei menționate, numita Ș. V. a formulat recurs, iar soluția Curții de Apel Suceava respectiv Decizia nr., 1283/10 noiembrie 2011 a fost de admitere a recursului și de a casa parțial decizia și de a trimite cauza Tribunalului Suceava, în vederea rejudecării apelului declarat de reclamantă motivul constituindu-l stabilirea regimului juridic al imobilului casă.
Tribunalul Suceava a reinvestit, cu judecarea apelului formulat de reclamantă, a admis apelul acesteia, a schimbat în parte soluția de fond, în sensul includerii în masa de partajat a aceluiași imobil, care de altfel fusese inclus și prin decizia nr. 95/2011 a aceleiași instanțe, dar și a imobilului casă schimbând sulta din sarcina pârâtului Sestun C. G., stabilind totodată faptul că se mențin celelalte dispoziții ale sentinței, care nu sunt contrare decizie pronunțate. A mai arătat că în urma respingerii recursului declarat de către pârâtul Sestun C. G. au rămas irevocabile.
Există două interpretări care pot fi date anume în măsura în care capetele de cerere privind constatarea nulității și radierea tabulară, au fost respinse, soluția cu privire la acestea se menține potrivit ultimei decizii a tribunalului, pentru că instanța nu a schimbat soluția și cu privire la acestea, în mod expres arătând că se mențin celelalte dispoziții care nu sunt contrare, iar pe de altă parte existând dispoziția includerii bunului imobil casă în mama de partajat, această dispoziție este contrară soluției de respingere a capetelor de cerere în discuție, ceea ce înseamnă că în mod implicit se admit capetele de cerere prealabile partajului, în sensul că se impune a se reține atât nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare a cărui beneficiar sunt, se dispune și radierea dreptului de proprietate înscris pe numele reclamantului dar și a soției a cestuia.
Aceste deficiențe nu au fost rezolvate de Curtea de Apel Suceava prin ultima decizie pronunțată, astfel că rămânând irevocabile dispozițiile deciziei 107/22 mai 2012 a Tribunalului Suceava, există autoritate de lucru judecat, cu privire la existența în prezent a dreptului de proprietate al reclamantului asupra imobilului casă, fiindu-i desființat atât titlul în baza căruia la dobândit, dar și operațiune de înscriere în cartea funciară ceea ce l-a îndreptățit să formuleze prezenta acțiuni mai ales că în mod real dreptul de proprietate asupra acestui imobil nu l-a dobândit în baza contractului de vânzare cumpărare desființat implicit, ci prin construire așa cum a arătat în primul capăt ce cerere din a acțiune.
Cu privire la modul de dobândire a dreptului de proprietate asupra imobilului casă reclamantul a arătat că invocă în prezenta cauză arătând că la momentul căsătoriei pârâtului Ș. C. G., cu numita B. V. la data de 25 septembrie 1994 pe terenul dobândit de către Ș. C. G. de la C. I., fratele moștenitor a lui B. Eufriosina, există o casă bătrânească, cu un nivel pe care personal a demolat-o, iar in locul ei, cu materialele și manoperă proprie, a edificat un alt imobil, respectiv casă, cu parter și etaj, edificată cât timp pârâtul Ș. C. G. și B. V. au fost plecați după nuntă în G., la întoarcerea lor în țară imobilul fusese ridicat parterul și etajul, iar pârâții nu au făcut decât să efectueze îmbunătățiri la acest imobil, interior și fațadă.
La data de 05.04.2013 pârâta B. V. a de pus la dosar întâmpinare, prin care a arătat că reclamantul nu poate invoca prin acțiunea o situație de fapt și de drept contrară celei stabilite prin DC nr.107 din 22 mai 2012, definitivă și irevocabilă prin DC 2272a Curții de Apel Suceava, intrată în puterea lucrului judecat și nu poate pretinde ca imobilul casă compus din parter și etaj existent pe . din CF 2185 Moldovița l-a dobândit prin construire, este proprietatea exclusivă atâta timp cât prin decizie s-a constatat că imobilul respectiv nu a fost edificat de pârâți din prezenta cauză, în timpul căsătoriei în baza autorizației de construire 3/12.1007, având calitate de bun comun, fiind inclus imobilul în mod corect în mama partajabilă și atribuit pârâtului acesta fiind obligat la sultă.
Mai mult decât atât de la promovarea acțiunii și până la judecarea acesteia a arătat că este vorba de un imobil nou construit de părți în timpul căsătoriei în baza autorizației de construire din 12.11.1997 lucre care a fost recunoscut atât de reclamant cât și de pârâtul Sestun C. G., fostul soț și fiul reclamantului.
Probele solicitate atât reclamant cât și de primul pârât în dosarul de fond vizau unicul scop, acela de a dovedi că imobilul bun comun a fost edificat de pârâtul Ș. G. C. anterior căsătorit cu pârâta având calitatea de bun propriu al acestuia. A mai arătat că atât întâmpinarea formulată de fostul ei soț cât și întâmpinarea formulată de reclamant au avut o singură susținere și anume că imobilul a fost edificat de Ș. G. înainte de căsătorie și că autorizația de construire a fost obținută ulterior cu singurul scop de a se putea intabula.
Cum natura juridică a fost stabilită definitiv și irevocabil prin decizia amintită mai sus, ca fiind bun comun la pârâtei secund pârâta și al pârâtului Șestiun G. se impune admiterea excepției și având în vedere că este vorba de o excepție pe fond solicită respingerea acțiunii, in temeiul puterii lucrului judecat.
Principiul puterii de lucru judecat împiedică dintre două hotărâri judecătorești, în sensul că drepturile recunoscute printr-o hotărâre definitivă să nu fie contrazise printr-o hotărâre ulterioară dată printr-un alt proces. Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii a arătat că acțiunea de constatare drept de proprietate formulată de reclamant este inadmisibilă cu atât mia mult cu cât în dosarul în care s-a stabilit natura juridică a bunului (dosar_ *), reclamantul a avut calitatea de pârât și niciodată nu au fost făcute susțineri și nici apărări prin care să încerce să dovedească că el ar fi constructorul imobilului din litigiu sau proprietarul acestuia așa cum a solicitat in prezenta acțiune.
Ori atâta timp cât reclamantul avea deschisă calea unei acțiuni în realizare, dacă se pretindea titularul unui drept real având chiar posibilitatea de a formula cerere reconvențională în cadrul dosarului de partaj bunuri comune unde avea calitatea de pârât așa cum s-a arăta, astfel că nu poate în cadrul unei acțiuni în constatare să solicite dobândirea unui drept real de proprietate prin construcție fiind inadmisibilă potrivit art. 111 teza III C.pr civilă Maia mult decât atât pentru admisibilitatea unei asemenea acțiuni una din condițiile impuse de lege se referea la posesia imobilului, ceea ce nu este cazul în acțiunea de față imobilul fiind din posesia prim pârâtului, solicitând respingerea acțiunii atât pe excepții cât și pe fond.
Analizând cu prioritate excepția puterii de lucru judecat invocată de către pârâtă prin întâmpinare, instanța constată că aceasta este fondată urmând a o admite ca atare.
Prin acțiunea înregistrată la data de 3 octombrie 2008 ce a făcut obiectul dosarului nr._ pe olul Judecătoriei C-lung. Mold. atașat la prezentul dosar, reclamanta Ș. V., i-a chemat în judecată pe pârâții Ș. C. G., Ș. V. și Ș. A., solicitând ca prin hotărârea ce o va pronunța, instanța să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare, cu rezerva uzufructului viager, încheiat între pârâți și autentificat sub nr. 387/2000 de BNP S. Luminiță A. M.; să se dispună radierea de la cartea funciară a înscrierii dreptului de proprietate pentru pârâții Ș. V. și Ș. A., cu privire la casa de locuit, anexele gospodărești și cu privire la suprafața de 638 mp teren, identică cu parc. nr. 1617 și 516/25 din CF 2185 a . și partajarea bunurilor comune.
Acest dosar a parcurs mai multe cicluri procesuale, fiind soluționat irevocabil prin Decizia nr. 107/22.05.2012 a Tribunalului Suceava.
În cadrul acestei decizii, s-a analizat printre altele și caracterul construcției casă de locuit cu regim P+1, care a fost stabilită ca fiind bun comun al foștilor soți Ș. C. G. și Bercianu (fostă Ș.) V. și, ca atare a fost inclus în masa bunurilor de partajat, atribuit lui Ș. G. cu obligarea acestuia la plata unei sulte.
Relevant în speța de față este și faptul că pe tot parcursul dosarului_ reclamantul din cauza de față, Ș. V., care a fost parte în dosarul_, nu a invocat niciodată faptul că această construcție ar fi edificată de către el și prin urmare ar fi proprietatea sa. Toate susținerile din cadrul dosarului_ vis a vis de această construcție au fost doar cu privire la faptul că ar fi fost proprietatea exclusivă a lui Ș. C. G., edificată de el, anterior căsătoriei cu Bercianu V..
Cum Ș. V. a fost parte în dosarul_, Decizia nr. 107/22.05.2012 a Tribunalului Suceava îi este opozabilă.
Autoritatea de lucru judecat cunoaște două manifestări procesuale, aceea de excepție procesuală (conform art. 1201 C.civ. si art. 166 C.proc.civ.) și aceea de prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legatură cu raporturile juridice dintre părți (conform art. 1200 pct. 4, art. 1202 alin. (2) C.civ.).
Atât în literatura de specialitate cât și în practica judecătorească se reține că dacă în manifestarea sa de excepție procesuală, autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prevazută de art. 1201 C.civ. (obiect, părți, cauză), nu tot astfel se întâmplă atunci când acest efect important al hotărârii se manifestă pozitiv, demonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit.
Puterea de lucru judecat este inclusă de lege în categoria prezumțiilor legale, potrivit art. 1200 pct. 4 cu referire la art. 1202 alin. (2) C.civ., ceea ce înseamnă că puterea de lucru judecat prezumă că hotărârea judecătorească irevocabilă corespunde adevărului și nu se poate într-o altă acțiune să se pretindă stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat prin hotărârii judecătorești anterior.
Această reglementare în forma prezumției vine să asigure nevoia de ordine si stabilitate juridică și nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevazut de art. 6 din CEDO, deoarece dreptul de acces la justiție nu este unul absolut, el poate cunoaște limitări, decurgând din aplicarea altor principii (cauza L. contra României).
Prin urmare, chiar dacă nu ne aflăm în prezența triplei identități prev. de art. 1201 cod civil pentru a fi dată autoritatea de lucru judecat (întrucât dosarul nr._ a avut ca obiect partaj bunuri comune), instanța reține Decizia nr. 107/22.05.2012 a Tribunalului Suceava ca mijloc de probă prin care s-a stabilit în mod definitiv și irevocabil că, construcțiile ce fac obiectul prezentului dosar au fost bun comun al soților Ș. C. G. și Bercianu (fostă Ș.) V., că în urma acestei hotărâri irevocabile, construcția P+1 situată pe . 2185 Moldovița a fost atribuită pârâtului Ș. C. G., care a fost obligat să achite sulta corespunzătoare pârâtei din prezentul dosar, Bercianu V..
Nu este posibil ca prin promovarea unei noi acțiuni, cu schimbarea calității părților, să se ajungă în situația ca pârâtul Ș. C. G. să fie de acord cu constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra construcției P+1 situată pe . 2185 Moldovița, de către tatăl său, Ș. V., în scopul vădit de a se sustrage de la plata sultei stabilite irevocabil prin Decizia nr. 107/22.05.2012 a Tribunalului Suceava.
Având în vedere cele arătate mai sus, instanța va admite excepția invocată și va respinge în consecință, acțiunea ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția puterii de lucru judecat, invocată de pârâta B. V. și respinge acțiunea în consecință, acțiune formulată de reclamantul Ș. V. domiciliat în . în contradictoriu cu pârâții B. V. domiciliată în .. 331, jud. Suceava și Ș. C. G. domiciliat în ..
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 07.05.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. IMG
Tehnored. G.N.
Ex. 5/10.06.2013
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 135/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 283/2013.... → |
|---|
