Pretenţii. Sentința nr. 153/2013. Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC
| Comentarii |
|
Sentința nr. 153/2013 pronunțată de Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC la data de 05-02-2013 în dosarul nr. 2014/206/2012
Dosar nr._ pretenții
ROMANIA
JUDECĂTORIA CÂMPULUNG MOLDOVENESC
JUDEȚUL SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 153
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 05 FEBRUARIE 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTEMARIA M.
GREFIER K. C.
La ordine judecarea cauzei civile având ca obiect „pretenții” formulată de reclamantul S. N., în contradictoriu cu pârâtul R. C. T..
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă reclamantul și pârâtul personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Pârâtul arată că nu a restituit reclamantului suma de 2.500 lei datorată cu titlu de împrumut.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul la fond.
Reclamantul solicită admiterea acțiunii și obligarea pârâtului la restituirea suma de 2.500 lei cu titlu de împrumut potrivit chitanței din data de 21.02.2012, cu cheltuieli de judecată în sumă de 786 lei reprezentând taxă timbru datorată în cauză.
INSTANȚA
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță la 30 octombrie 2012 reclamantul S. N. a chemat în judecată pe pârâtul R. C. T. solicitând ca acesta să fie obligat să-i restituie suma de 2500 euro și să-i plătească cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că la 21 februarie 2012 a împrumutat pârâtului 2500 euro, încheind o chitanță în care s-a consemnat împrumutul și pârâtul și-a asumat obligația de a restitui această sumă în termen de o lună de zile de la data când reclamantul îi va solicita restituirea. A precizat că la 30 iulie 2012 l-a anunțat pe pârât că are nevoie de restituirea sumei împrumutate, urmând ca la 30 august, respectiv în termenul de o lună creanța să fie scadentă, că la insistențele pârâtului i-a mai prelungit termenul până la 30 septembrie 2012, dar nici până în momentul înregistrării acestei acțiuni, 30 octombrie 2012, pârâtul nu i-a restituit suma împrumutată.
În drept reclamantul a invocat prevederile art.2156 și 2158 cod civil Nou.
Prezent în instanță pârâtul a recunoscut susținerile din acțiunea reclamantului în sensul că a împrumutat cei 2500 euro de la S. N., că trebuia să-i restituie până în august-septembrie 2012 așa cum s-a specificat în acțiune, și că nu a restituit nici o parte din acest împrumut, recunoscând datoria în integralitatea ei.
S-au depus la dosar: chitanța din 21 februarie 2012 în care se consemnează că pârâtul împrumută de la reclamant 2500 euro, că data restituirii va fi convenită împreună conform solicitării împrumutătorului care va fi formulată cu o lună înainte de scadență, o corespondență trimisă de reclamant pârâtului la 23 octombrie 2012 din cuprinsul căreia rezultă că părțile au convenit de comun acord ca până la 30 septembrie 2012 să fie restituiți cei 2500 euro, că termenul a expirat și obligația nu a fost respectată de către pârât, reclamantul punându-l în întârziere pe pârât și înștiințându-l că îl va acționa în instanță.
A fost audiat la propunerea reclamantului martorul M. G., care a arătat că în februarie 2012 la solicitarea reclamantului S. N. i-a împrumutat acestuia 2500 euro pe care la rândul său S. urma să-i împrumute pârâtului R. C. T. și că întrucât pârâtul nu i-a restituit reclamantului cei 2500 euro nici el nu și-a primit banii de la reclamant.
Instanța, analizând susținerile părților și probatoriul administrat constată următoarele:
Așa cum recunoaște pârâtul și susține reclamantul în acțiune, pârâtul a împrumutat de la reclamant 2500 euro pe care potrivit înțelegerii părților urma să-i restituie la solicitarea reclamantului în termen de 30 de zile de la data solicitării. În concret reclamantul a solicitat restituirea împrumutului la 30 iulie 2012 așa încât scadența pentru această restituire era 30 august 2012, iar ulterior de comun acord au mai prelungit termenul de scadență până la 30 septembrie 2012, însă nici în prezent pârâtul nu a restituit reclamantului suma de 2500 euro, situația fiind necontestată sub nici un aspect de către pârât.
Potrivit documentelor dosarului și susținerilor părților raportul juridic între reclamant și pârât a luat naștere la 21 februarie 2012 sub imperiul Codului civil Nou.
Conform art.2158 Cod Civil Nou împrumutul de consumație este contractul prin care împrumutătorul remite împrumutatului o sumă de bani sau alte bunuri fungibile și consumptibile prin natura lor, iar împrumutatul se obligă să restituie după o anumită perioadă de timp aceeași sumă de bani sau bunuri de aceeași cantitate și calitate.
Potrivit art.2164 Cod Civil Nou în lipsa unei stipulații contrare, împrumutatul este ținut să restituie aceeași cantitate și calitate de bunuri pe care a primit-o, oricare ar fi creșterea sau scăderea prețului acestora și în cazul în care împrumutul poartă asupra unei sume de bani, împrumutatul este ținut să înapoieze suma nominală primită, oricare ar fi variația valorii acesteia (dacă părțile nu au convenit altfel).
Din probatoriul administrat și susținerile părților rezultă că suma împrumutată este certă – 2500 euro, fără dobânzi, data scadenței conform convenției părților fiind 30 septembrie 2012 și împrumutul nu a fost restituit.
Prin urmare,în raport de prevederile art.2155 și 2164 Cod Civil Nou se impune admiterea acțiunii și obligarea pârâtului R. C. T. la restituirea către reclamant a sumei de 2500 euro.
Conform art.274 cod procedură civilă pârâtul va fi obligat să plătească reclamantului cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 791 lei justificată cu plata taxei de timbru conform chitanței de la fila 12 dosar și timbrelor judiciare de la fila 3 verso, achitate de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea civilă având ca obiect „pretenții” formulată de reclamantul S. N., domiciliat în municipiul Câmpulung Moldovenesc, ..6, județul Suceava, în contradictoriu cu pârâtul R. C. T., domiciliat în municipiul Câmpulung Moldovenesc, ..11, județul Suceava și în consecință:
Obligă pe pârâtul R. C. T. să plătească reclamantului S. N. suma de 2500 euro.
Obligă pe pârâtul R. C. T. să plătească aceluiași reclamant suma de 791 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică la 5 februarie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.M.M
Tehnodact.KC/A.M.
Ex.4
5.03.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1221/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 199/2013.... → |
|---|
