Anulare act. Sentința nr. 1225/2015. Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1225/2015 pronunțată de Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC la data de 27-10-2015 în dosarul nr. 1225/2015
Dosar nr._ Anulare act
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPULUNG MOLDOVENESC
JUDEȚUL SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1225
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 27 OCTOMBRIE 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. A. P.
GREFIER M. M.
La ordine judecarea acțiunii civile având ca obiect „anulare act”, formulată de reclamanții R. I. și R. Ginuța în contradictoriu cu pârâta T. E..
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Verificând actele și lucrările dosarului, se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților în fond au avut loc în ședința publică din data de 12 octombrie 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta și când instanța pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise și hotărârea de revendicare definitivă, pronunțarea a fost amânată pentru astăzi, 27octombrie 2015.
JUDECĂTORIA
Constantă că prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Gura Humorului la data de 13.11.2013, reclamanții R. I. și R. Ginuța au chemat în judecată pe pârâta T. E., solicitând ca prin hotărârea ce o va pronunța instanța să dispună anulara planului de situație nr. 7838/13.08.1994 întocmit de inginer C. și a planului de situație nr.3107/22.04.1995 și a anexei nr.1 ce este parte integrantă a planului 3107/22.04.1995 întocmite de inginer P. M. și folosite de către pârâtă pentru a obține sentința civilă nr.3025/18.09.1995 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc modificată prin Decizia nr. 881/20.09.1996 a Tribunalului Suceava.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că sunt proprietari în baza contractului de schimb autentificat sub numărul 840/30.03.2004 de Biroul Notarului Public P. Atanasoaei încheiat cu vânzătoarea D. L. și că potrivit acestui contact au dobândit în deplină proprietate și liber de sarcini suprafața de 320 m.p. teren împreună cu o casă de locuit și un beci, identice cu parcelele nr. 1012/3, clădire și beci de 139 m.p., 1012/1 de 181 m.p. toate din CF_ Gura Humorului, (CF vechi 2950 Gura Humorului ), iar D. L., dobândise același imobil de la primii proprietari, respectiv familia Ghiuța Ș..
Au mai arătat reclamanții că în aceeași curte cu ei locuiește pârâta care deține o casă de locuit și terenul aferent de 100 m.p. și că pârâta este întabulată pe .. 1012/5 de 100 m.p. din CF_ Gura Humorului (CF vechi 3022 Gura Humorului ).
Au mai susținut reclamanții că prin sentința civilă nr. 3025/18.09.1995 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc și Decizia nr.881 /20.09.1996 pronunțată de Tribunalul Suceava, proprietarul G. Ș. a fost obligat să recunoască pârâtei Tatatau E., un drept de servitute de trecere pe tot timpul anului peste terenul, proprietatea acestuia (actual proprietatea reclamanților), conform planului de situație întocmit de inginer P. la data de 3 aprilie 1995, respectiv la data de 22.04.1995 între limitele A-B-C-D-E-F, numai pe întreaga parcelă nr. 1012/6 nu și pe . care este identică, conform aceluiași plan de situație cu terenul de sub magazia proprietatea lui Ghița Ș..
De asemenea s-a arătat că prin sentința civilă nr. 3025/1995, s-a mai stabilit și un drept de superficie pentru 21 m.p. teren identic cu ./8 pe care se află o magazie despre care pârâta a afirmat că este a sa, deși în realitate a fost construită de Ghiuța Ș. și că așa cum rezultă din considerentele aceste sentințe se observă că, permanent Ghiuța Ș., s-a apărat arătând că acea magazie de 21 m.p., este proprietatea sa și se află situată pe terenul proprietatea sa de 320 m.p..
Referitor la pârâtă se arată că aceasta a cumpărat 100 m.p. teren, pe care se aflau amplasate o casă care se continua cu un grajd care avea o suprafață de 19,27 m.p. toate situație pe . încât magazia pentru care s-a solicitat un drept de superficie nu se află în continuarea casei pârâtei, ci la depărtare de casa acesteia fiind construită de Ghiuța Ș. pe terenul său și având o altă suprafață, eroare care a fost realizată deliberat în planul de situație întocmit de inginer P..
Au mai arătat reclamanții că după ce au devenit proprietarii imobilelor deținute anterior de D. L. și de familia Ghiuța Ș., preluând și sarcinile servituții și superficiei stabilite prin sentințele menționate mai sus, au ajuns să se judece permanent cu pârâta, cu fiul și nora acesteia care locuiesc împreună, existând mai multe dosare civile și numeroase plângeri penale unde ei au avut câștig de cauză, susținând că și în prezent sunt reclamanți în dosarul_ * (casat cu rejudecare), care are ca obiect revendicare teren ocupat de pârâtă dosar în care au fost executate mai multe expertize tocmai pentru a se putea verifica cum a fost obținut de pârâtă dreptul de servitute și superficie și care este terenul afectat de aceste sarcini. Reclamanții au susținut că din aceste expertize (expertiza T. P. și O. M.), rezultă fără dubii că planul de situație întocmit în anul 1995 de inginer P. M. nu corespunde realității, fiind întocmit într-un mod superficial așa cum afirmă expertul O. M.. Totodată s-a susținut că planul de situație întocmit în anul 1994 de tehnician C., a fost realizat fără o documentare prealabilă și conține erori tehnice și juridice care a făcut ca acesta să nu poată fi folosit pentru înscrieri în cartea funciară.
Au mai arătat reclamanții că așa cum se reține din expertizele invocate, cele două planuri de situație a căror anulare o solicită, conțin grave erori modificând numărul parcelelor deja existente și întabulate pentru antecesorul lor Ghiuța Ș., fiind inventate parcele noi, ca de exemplu ./6, 1012/7, 1012/8, experta O. M. notând că nu poate face suprapunerea planului întocmit de P. cu planul rezultat în urma măsurătorii actuale, datorită modului superficial în care a fost întocmit planul și că ./6 nu există în cartea funciară fiind de fapt parte a parcelei nr. 1012/1 din CF nr. 2950.
De asemenea s-a mai susținut de către reclamanți că așa cum rezultă din planurile de situație întocmite în anul 1975 și anul 1992 ambele pentru Ghiuța Ș., încă de la început au existat două parcele, respectiv 1012/1 și 1012/3 care au aparținut lui Ghița Ș. și că niciodată nu au existat parcelele nr. 1012/6 sau 1012/7, 1012/8 că acestea au fost inventate de cei doi tehnicieni C. și P., însă nu au putut fi trecute niciodată în cartea funciară întrucât în carte erau deja trecute parcelele 1012/1 și 1012/3, motiv pentru care se impune anularea acestor planuri de situație, care nu corespund situației existente în teren și în cartea funciară.
Alăturat acțiunii au fost depuse planuri de situație extras de carte funciară pentru CF_ Gura Humorului, încheierea nr. 2738 din 30 octombrie 1992, copia sentinței civile nr. 3025 din data de 18 octombrie 1995 pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, copia sentinței civile nr.1097 pronunțată la data de 25 noiembrie2005 de Judecătoria Gura Humorului,contract de schimb autentificat sub numărul 840 din 30 martie 2004 de BNP P. Atanasoaie, copia sentinței civile nr. 881 din 20 septembrie 1996 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul 6946/1995, extrase de carte funciară. Încheierea din 30.11.2011 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului în dosarul_, copia sentinței civile nr. 1699 din 09.12.2011 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului.
Pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a arătat că este proprietară în baza contractului de vânzare cumpărare încheiat cu oficiul juridic pentru vânzări Suceava, înregistrat sub numărul 836 din data de 3 august 1976, aceasta afirmând că lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a cauzei, arătând că nu ea a întocmit planurile de situație, că modificările care s-au făcut din . parcelele 1012/7, 1012/8 și 1012/6 s-au realizat datorită neaplicării corecte a Legii 18/1991, în curtea sa și a reclamantului, astfel încât se consideră victimă a acestei situații, deoarece la solicitarea sa de a se intabula cu . titlul de proprietate nu i s-a aprobat.
Reclamantul R. I. a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a arătat că pârâta recunoaște să s-au făcut erori cu ocazia întocmirii planurilor de situație și că la solicitarea ei de a se întabula cu . i s-a aprobat rezultând că ar fi trebuit să se noteze . și nu 1012/7 „care nu a fost așa greu de modificat cum afirmă pârâta”.
În urma admiterii cererilor de abținere formulat de toți judecătorii din cadrul Judecătoriei Gura Humorului, prin Încheierea nr. 274/27 mai 2015 a Judecătoriei Gura Humorului a fost stabilită competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, dosarul ajungând pe olul acestei instanțe la data de 11.06.2015.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța, reține următoarele:
În cauză reclamanții au investit instanța cu o acțiune prin care solicitau să se dispună anularea planurilor de situație nr. 7838/13.08.1994 întocmit de inginer C. și a planului de situație nr.3107/22.04.1995 cu anexa nr.1 ce este parte integrantă a planului 3107/22.04.1995 întocmite de inginer P. M. și folosite de către pârâtă pentru a obține sentința civilă nr.3025/18.09.1995 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc modificată prin Decizia nr. 881/20.09.1996 a Tribunalului Suceava, indicând la solicitarea instanței, ca temei de drept al cererii, art. 22,35-38 din legea 7/1996.
Ulterior, reclamanții au solicitat introducerea în cauză a numitului P. M., persoană care a întocmit planul de situație, formulând o precizare a acțiunii în baza art. 308 Cod procedură civilă (art. 184 vechiul Cod de procedură civilă) privind cercetarea falsului pe cale incidentală, pârâții opunându-se la modificarea cererii de chemare în judecată, motiv pentru care prin Încheierea din 07 septembrie 2015, instanța a constatat că potrivit art. art. 204 alin. 3 Cod procedură civilă modificarea cererii de chemare în judecată peste termen nu poate avea loc decât cu acordul expres al tuturor părților și dată fiind poziția exprimată de reprezentanta pârâtei care nu este de acord cu modificarea pretențiilor peste termenul legal, a constatat că reclamanții sunt decăzuți din dreptul de a-și modifica cererea, instanța urmând a se pronunța în limitele în care a fost investită.
Instanța reține că în baza contractului de schimb autentificat sub nr.840 din 30 aprilie 2004 de către Biroului Notarului Public P. A. din Gura Humorului, reclamanții R. I. și R. Ginuța, au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 329,5 m.p împreună cu o casă de locuit și beci, situate pe raza orașului Gura Humorului, ..33, județul Suceava, identice cu p.f. nr.1012/3 – cl cu casă – 139 m.p., nr.1012/1 – virană – 181 m.p și nr.1012/5/A – beci – 9,5 m.p din C.F 2950 a ., înscrise în Carte Funciară nr._ a ., de la D. L..
Așa cum rezultă din copia cărții funciare depuse la dosar, proprietarul tabular anterior, D. L. a dobândit imobilele în baza contractului de vânzare cumpărare nr. 2248/27 iulie 2002 de la Ghiuța Ș. care la rândul său a dobândit dreptul de proprietate asupra acestui imobil în baza titlului de proprietate nr. 605 din 24.07.1995, prin care i s-a constituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de teren de 320 m2, identic cu . în suprafață de 139 m2 și . în suprafață de 181 m2 (fiind întabulat în baza adeverinței de constituire a dreptului de proprietate nr. 1662/1992).
Prin titlul de proprietate nr. 444/1994 s-a constituit în favoarea pârâtei T. E. dreptul de proprietate pentru suprafața de 137 m.p., identică cu . – construcții de 100 m.p. și . clădire de 37 m.p..
Prin sentința civilă nr. 3025 din data de 18 septembrie 1995 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc rămasă definitivă și irevocabilă prin Deciziile 881/20 septembrie 1996 a Tribunalului Suceava și nr. 209 din data de 11 martie 1997 a Curții de Apel Suceava (fila 27, 33 dosar_ ), s-a admis acțiunea civilă pentru stabilire servitute și superficie promovată de T. E. în contradictoriu cu autorul reclamanților, G. Ș. și s-a obligat pârâtul să recunoască reclamantei un drept de superficie asupra suprafeței de 21 mp teren, identică cu ./8 pe care este amplasată o magazie (. configurația din planul de situație întocmit la 22 aprilie 1994 de către expert P. M.) și s-a obligat pârâtul să recunoască reclamantei un drept de servitute de trecere, pe tot timpul anului cu piciorul și atelajele de orice natură peste terenul proprietatea acestuia, identificat în planul de situație întocmit de inginer P. M. la 03 aprilie 1995 între reperele A-B-C-D-E-F.
Prin urmare, contrar susținerilor reclamantei și chiar dacă în contractul de schimb încheiat de aceasta cu D. L. se menționează că imobilele sunt libere de sarcini, dreptul de servitute și superficie este un drept real asupra lucrului altuia, el are un caracter perpetuu și durează câ timp există imobilele.
De asemnea susținerile reclamanților cum că în permanență, așa cum rezultă chiar din considerentele acestor hotărâri, G. Ș. s-a apărat arătând că acea magazie de 21 m.p. este proprietatea sa și se află pe terenul său, nu au relevanță juridică cât timp pârâta T. E. a avut câștig de cauză în cadrul acelor dosare, hotărârile judecătorești beneficiind de puterea de lucru judecat.
În prezentul dosar, reclamanții solicită anularea planurilor de situație ce au fost folosite la obținerea hotărârilor judecătorești menționate mai sus, invocând rapoarte de expertiză efectuate în dosarul_ *.
Instanța reține totodată că reclamanții au chemat-o în judecată pe pârâtă pentru revendicare, acțiune ce a format obiectul dosarului nr._ *, în care s-a pronunțat Sentința civilă nr. 60/23 ianuarie 2014 a Judecătoriei Gura Humorului prin care s-a admis în parte acțiunea, astfel cum a fost precizată, pârâții au fost obligați să le lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 3,61 m2, identic cu parte din p.f. nr.1012/1 - 181 m2 din CF nr._ a corn. cad. Gura Humorului (provenită din conversia C.F nr. 2950 a corn.cad.Gura Humorului), situat pe raza orașului Gura Humorului, ..33, reprezentând suprafața de teren ocupată de construcția identificată cu denumirea „C5 - țarc pârâți", în Anexa 3 a suplimentului raportului de expertiză depus la dosar și întocmit de către expertul A.M O., precum și în raportul de expertiză, având lățimea de 1,72 m și lungimea de 2,10 m, că pârâții au fost obligați să-și ridice construcția identificată cu denumirea „C5 - țarc pârâți", hotărâre rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia nr. 1030/13 mai 2014 a Tribunalului Suceava.
Cu ocazia dosarului de revendicare au fost analizate pe larg actele de proprietate ale părților și ale autorilor de la care provin, inclusiv constituirea dreptului de superficie al pârâtei T. E. în baza Sentinței civile nr. 3025/1995 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc ce a avut la bază planurile de situație a căror anulare se solicită în prezentul dosar, fiind respins solicitarea acestora referitoare la suprafața de 21 mp teren pentru care s-a constituit dreptul de superficie pârâtei T. E. prin sentința civilă nr. 3025 din data de 18 septembrie 1995 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, cu motivarea că pârâta este titulara unui drept real, de superficie, care este dezmembrământ al dreptului de proprietate și care îi justifică posesia asupra acestei suprafețe de teren împotriva reclamanților, astfel încât în mod corect acțiunea în revendicare imobiliară a reclamanților pentru această suprafață de teren a fost respinsă, dat fiind dreptul recunoscut pârâtei, în calitate de superficiar, de a folosi terenul proprietatea altuia, pe care a construit, a plantat sau a efectuat o anumită construcție, plantație sau lucrare proprietatea sa.
Unul din efectele hotărârii judecătorești o reprezintă puterea de lucru judecat care întotdeauna a cunoscut două manifestări procesuale, aceea de excepție procesuală (conform art. 1201 C.civ. si art. 166 C.proc.civ. de la 1865) în prezent art. 432 C. pr. Civ. și aceea de prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legatură cu raporturile juridice dintre părți (conform art. 1200 pct. 4, art. 1202 alin. (2) C.civ de la 1865) în prezent art. 431 al 2 C. pr. Civ.
Atât în literatura de specialitate cât și în practica judecătorească se reține că dacă în manifestarea sa de excepție procesuală, autoritatea de lucru judecat presupune tripla identitate de elemente prevazută de art. 432 C. Pr. Civ. (obiect, părți, cauză), nu tot astfel se întâmplă atunci când acest efect important al hotărârii se manifestă pozitiv, demonstrând modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit.
Conform art. 431 alin. 2 C. Pr. Civ. oricare dintre părți poate opune lucru alterior judecate într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.
Acest text reglementează prezumția legală de lucru judecat care înseamnă că hotărârea judecătorească irevocabilă corespunde adevărului și nu se poate într-o altă acțiune să se pretindă stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat prin hotărâri judecătorești anterior.
În acest caz nu este necesară tripla identitate de părți, obiect și cauză, ci este suficient ca în judecata anterioară să fie adusă în discuție o chestiune litigioasă care să aibă legătură cu ceea ce s-a soluționat anterior, astfel încât aceasta să nu mai poată fi contrazisă, situație care constituie o premiză demonstrată de la care trebuie să se pornească și care nu poate fi ignorată.
Această reglementare în forma prezumției vine să asigure nevoia de ordine si stabilitate juridică și nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevazut de art. 6 din CEDO, deoarece dreptul de acces la justiție nu este unul absolut, el poate cunoaște limitări, decurgând din aplicarea altor principii (cauza L. contra României).
Prin urmare, instanța va reține aceste hotărâri judecătorești invocate mai sus ca mijloc de probă prin care s-a stabilit în mod definitiv și irevocabil situația parcelelor din planurile de situație a căror anulare se cere.
Din analiza rapoartelor de expertiză efectuate în dosarul de revendicare și invocate drept probe în prezentul dosar pentru anularea planurilor de situație, instanța reține că nu există nici un motiv de nulitate a acestora.
Motivul principal pentru care reclamanta solicită anularea planurilor de situație ar fi acela că ele fac referiri la parcelele 1012/6, 1012/7, 1012/8, care ar fi fost inventate de cei doi tehnicieni și că de la început nu au existat decât două parcele, respectiv 1012/1 și 1012/3.
Reclamanta pornește de la o premisă greșită legată de tehnica vizând divizarea și comasarea parcelelor și atribuirea de noi numere de parcelă, care se realizează la întocmirea unui plan de situație, operațiuni care sunt necesare pentru a se evidenția modificările care se impun.
Astfel, atât planul de situație întocmit de ing. P. M. cât și cel întocmit de ing. C. I. reflectă la rubrica intitulată ,,stare veche”, situația existentă în acel moment în cartea funciară, respectiv numărul parcelelor înscrise în cartea funciară și suprafața, după care la rubrica ,,starea nouă” evidențiază parcelele ce se vor forma ca urmare a operațiunilor ce se impun a se efectua și care întotdeauna sunt descrise în nota existentă pe planul de situație.
Întotdeauna în cazul unor vânzări, moșteniri, stabilire de servituții, de superficie, când nu se transmite sau grevează întreg terenul, se impune divizarea parcelelor inițiale și acordarea unor noi numere de parcelă pentru a putea ca prin noile operațiuni de carte funciară să se evidențieze aceste aspecte.
Astfel, în planul de situație întocmit de ing. P. M. la data de 22 aprilie 1995 acesta arată în notă că ./1 virană din C.F. 2950 se divide în . și .>, iar .. 1012/8 virană în suprafață de 21 m.p. reprezintă terenul pe care este amplasată magazia de lemne a numitei T. E. pentru care se solicită un drept de superficie, motiv pentru care la ,,starea nouă” apare și această parcelă 1012/8.
Prin urmare, sunt reale susținerile reclamanților că . exista în cartea funciară, fiind creată de către inginer cu ocazia întocmirii planului, însă acest aspect nu atrage nulitatea planului de situație, fiind necesar ca expertul să divizeze o parcelă existentă de 181 m.p. și să atribuie un nou număr de parcelă doar pentru terenul de 21 m.p., pe care se află amplasată construcția, rămânând . 160 mp.
Aceeași este situația și în cazul planului de situație întocmit de ing. C. I. cu referire la . care expertul o divizează din . mențiunea în notă că . din C.F. 2950 Gura Humorului s-a divizat în 1012/1, 1012/6 și 1012/7, operațiunea de împărțire a parcelei mari fiind necesară pentru a se delimita și a se acorda număr nou de parcelă celei aferente dreptului de trecere.
Chiar și experta O. M. în raportul de expertiză invocat de reclamanți, în răspunsul la obiectivul nr. 2 și 3 face această referire, consemnând că . fost formată, conform planului de anexă întocmit de ing. P. și reprezintă terenul pe care se află magazia de lemne deținut de pârâtă în suprafață de 21 m.p. și că . se identifică cu parte din parcelele 1012/1.
Faptul că această hotărâre judecătorească de servitute și superficie nu a fost întabulată în cartea funciară, face ca operațiunile făcute în baza acestor planuri de situație să nu fie operate în cartea funciară, aspect care însă nu atrage nulitatea acestora, acestea fiind motivele pentru care experta concluzionează că . 1012/8 nu sunt înscrise în cartea funciară.
Afirmația expertei că planul de situație din 1995 a fost întocmit într-un mod superficial nu este suficient pentru a dispune anularea acestuia, cât timp experta, pe baza acestuia a identificat terenul grevat de superficie, servitute.
În consecință, nu există motive care să impună anularea planurilor de situație, care au stat la baza unor hotărâri judecătorești, motiv pentru care instanța urmează să respingă, ca nefondată.
În baza art. 452 Cod proc. civilă, partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor cel mai târziu la data încheierii dezbaterilor asupra fondului cauzei, însă dovada privind onorariul de avocat al pârâtei a fost depusă ulterior, motiv pentru care instanța va respinge cererea pârâtei privind plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea având ca obiect „anulare act” formulată de reclamanții R. I., C.N.P._ și R. Ginuța, C.N.P._ ambii domiciliați în orașul Gura Humorului, .. 33, județul Suceava în contradictoriu cu pârâta T. E., C.N.P._, domiciliată în orașul Gura Humorului, .. 33, județul Suceava, ca nefondată.
În baza art. 452 Cod procedură civilă respinge cererea privind plata cheltuielilor de judecată formulată de pârâtă.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc.
Pronunțată în ședința publică din 27 octombrie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red:P.A.A.
Tehnored:M.M./
Ex. 5/26 noiembrie 2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 141/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1223/2015.... → |
|---|
