Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 779/2015. Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC
| Comentarii |
|
Sentința nr. 779/2015 pronunțată de Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC la data de 03-06-2015 în dosarul nr. 539/206/2015
Dosar nr._ /2014ordonanță președințială
ROMANIA
JUDECĂTORIA CÂMPULUNG MOLDOVENESC
JUDEȚUL SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR.779
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 03 IUNIE 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE G. B.
GREFIER A. B.
Pe rol, judecarea acțiunii civile având ca obiect „ordonanță președințială” introdusă de reclamanta A. Ș. M. L. în contradictoriu cu pârâtul A. Ș. A..
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă reclamanta asistată de avocat H. L., pârâtul asistat de avocat O. D. și martorul S. C..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Sun prestare de jurământ se procedează la audierea martorului prezent, susținerile acestuia fiind consemnate în procesul-verbal aflat la dosar.
Apărătorii părților arată că nu mai au alte probe de solicitat în cauză. Instanța constatând terminată cercetarea judecătorească, acordă cuvântul la fond.
Av. H. L. pentru reclamantă solicită admiterea acțiuni așa cum a fost formulată, dat fiind că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de art.996 din codul de procedură civilă și pe cale de ordonanță președințială să se dispună reintegrarea acesteia și a minorelor în locuința din Municipiul Câmpulung Moldovenesc, ., județul Suceava, unde a locuit in mod statornic, obligarea pârâtului să-i permită accesul în locuință și să-i deschidă .-i deschidă . recupleze imobilul la apă și la energia electrică și la celelalte utilități, cu cheltuieli de judecată conform decontului, precum și pentru avocatul inițial angajat de către reclamantă.
Av.O. D. pentru pârât solicită respingerea cererii întrucât nu sunt îndeplinite nici unul din condițiile prevăzute de art.996 cod procedură civilă, cu atât mai mult cu cât pârâtul nu a alungat-o pe reclamantă din domiciliu, iar în ceea ce privește racordul la utilități, așa cum rezultă și din înscrisule depuse la dosar, în zona respectivă nu este racord la lumină și nici la apă sau canalizare, încât nu poate fi obligat pârâtul la așa ceva.
Solicită cheltuieli de judecată în sumă de 1000 lei.
JUDECĂTORIA
Asupra procesului civil de față, reține următoarele:
Sesizarea instanței.
Prin acțiunea introdusă în fața acestei instanțe și înregistrată la 25 februarie 2015 reclamanta A. Ș. M. L. l-a chemat în judecată pe pârâtul A. Ș. A., pentru ca pe cale de ordonanță președințială să se dispună:
- reintegrarea ei și a celor doi copii minori A. Ș. I. B. și A. Ș. A. în locuința familiei situată pe ..n.;
- să fie obligat pârâtul să înceteze actele abuzive și să permită accesul în curtea imobilului prin desființarea lacătelor de la poartă și
- să permită alimentarea cu apă a imobilului prin redeschiderea robinetului de la conducta de apă.
În motivarea acțiunii sale s-au arătat următoarele:
A fost căsătorită cu pârâtul și a locuit cu cele două minore în imobilul mai sus menționat situat pe ..n., din Municipiul Câmpulung Moldovenesc, însă prin sentința civilă nr.189 din 05 februarie 2015 (dosar_ ) a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc s-a declarat desfăcută căsătoria dintre ei.
Reclamanta a susținut că după pronunțarea acestei sentințe pârâtul a închis robinetul la conducta de apă, a deconectat curentul electric, a schimbat yala la ușă și a blocat poarta de acces cu un lanț, încât le-a făcut imposibil de a mai pătrunde în imobil și practic, prin aceste manopere, le-a izgonit din casă.
Mai mult decât atât s-a susținut că pârâtul a avut un comportament violent atât fizic cât și verbal, iar prin atitudinea sa le-a determinat pe ea și pe minore să plece din imobil.
Cu toate demersurile pe care le-a făcut, pârâtul refuză să le primească în locuință, ba mai mult a afirmat că va face orice numai să le determine să plece de acolo, deși, locuința este edificată în timpul căsătoriei.
În același timp reclamanta a arătat că prin modul în care pârâtul s-a comportat (descris anterior) și ținând seama că ea și minorele nu au condiții bune de locuit la domiciliul părinților ei, le-a adus grave prejudicii, încât, admiterea acțiunii în sensul celor mai sus arătate este justificată.
Motivarea în drept.
Acțiunea a fost întemeiată în drept pe art.996, 998 din codul de procedură civilă.
Au fost anexate în copie: sentința civilă nr.217 din 10 februarie 2015 (dosar_ ), certificatul de grefă din care reiese soluția dată în dosarul_ toate ale Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, declarațiile extrajudiciare date de către D. I. (autentificată sub nr.120 din 29 ianuarie 2015 de către BNP Țaran L.) și respectiv S. I. D. (autentificată sub nr.274 din 25 martie 2015 de BNP Șcraba I. – H.), S. G. (autentificată sub nr.275 din 25 martie 2015 de BNP Șcraba I. – H.) și S. D. (autentificată sub nr.276 din 25 martie 2015 de BNP Șcraba I. – H.), C. I., B. E. I. autentificată sub nr.407 din 23 martie 2015 de către BNP Țaran L., V. D. autentificată sub nr.406 din 23 martie 2015 de către BNP Țaran L., adresa_ din 05 februarie 2015 emisă de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a Județului Suceava, 366 din 16 ianuarie 2015 emisă de . C-lung Mold., ancheta socială nr._ din 10 noiembrie 2014 din dosarul_, certificatul de urbanism 309 din 11 octombrie 2010 emis de Primăria C-lung Mold.,cu planul de amplasament anexat, memoriu tehnic pentru instalațiile electrice, autorizația de construire 140 din 16 noiembrie 2010, proces-verbal de recepție la terminarea lucrărilor_ din 08 august 2011 emise de Primăria C-lung Mold. și facturi privind achiziționarea unor bunuri pentru edificarea construcției cât și sentința civilă 189 din 05 februarie 2015 (dosar_ ) a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.
Poziția procesuală a pârâtului.
Prin întâmpinările depuse la dosar (fila 25 – 26) pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, invocând următoarele aspecte:
- reclamanta împreună cu cele două minore rezultate din căsătoria lor, au locuit o scurtă perioadă de timp într-o anexă proprietatea părinților lui, respectiv: A. Ș. A. (în prezent decedat) și A. Ș. D. situată pe ..n. din Municipiul Câmpulung Moldovenesc, iar după decesul tatălui său mama sa a efectuat lucrări de modernizare a anexei, însă, datorită amplasamentului, aceasta nu beneficiază de utilități la apă, canal și energie electrică, iar instalația termică nu este funcțională;
- în cursul lunii ianuarie 2015 reclamanta luat minorele și a plecat din anexă, iar la data de 05 februarie 2015 și-a luat toate bunurile din acea anexă, fără să-l anunțe, motiv pentru care a și formulat o plângere la P. de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc pentru furt și distrugere și care face obiectul dosarului nr.267/P/2015;
- la plecare reclamanta a întocmit un înscris prin care a menționat câteva din bunurile pe care le-a luat și i-a solicitat fratelui lui – A. Ș. I. să semneze acel înscris;
- reclamanta a solicitat reintegrarea în domiciliu fără să facă dovada că anexa respectivă ar fi bun comun al părților, cu atât mai mult cu cât el – pârâtul susține că aceasta a fost edificată de părinții lui;
- domiciliul conjugal al lor a fost în Municipiul Câmpulung Moldovenesc, ., nr.4 C și care este proprietatea lui;
- în mod eronat reclamanta și-a menționat drept domiciliu Calea Bucovinei, f.n., deși, potrivit cărții de identitate a acesteia domiciliul său este indicat ca fiind . Municipiul Câmpulung Moldovenesc și
- în ceea ce-l privește pe el – pârâtul nu a exercitat nici un act abuziv și nici nu ar fi pus presiune pe reclamantă în scopul de a o determina să plece din acea anexă, nu a blocat accesul la anexă, cu atât mai mult cu cât . național se face pe un teren ce aparține frateului lui în persoana lui A. Ș. I..
Întâmpinările au fost întemeiate în drept pe disp.art.205 – 208 cod procedură civilă.
Au fost anexate în copie: ancheta socială nr._ din 10 noiembrie 2014 din dosarul_, cererea chestionar pentru aviz de amplasament din 06 martie 2015, adresa 733 din 05 martie 2015 a ACET SA Suceava – Agenția Câmpulung Moldovenesc, adresa nr.4390 din 09 martie 2015 a Primăriei Municipiului Câmpulung Moldovenesc, declarațiile extrajudiciare date de D. S. și Motovoleț D. autentificată sub nr.382 din 09 martie 2015 și respectiv 381 din 09 martie 2015 de către BNP Șcraba Luminiță A.-M. și o . planșe fotografice, adresa 8054 din 24 aprilie 2015 emisă de E ON, contractul de comodat pe care l-a încheiat cu mama sa A. Ș. D. autentificat sub nr.601 din 20 aprilie 2015 de către BNP Șcraba Luminiță A.-M. și adresa 8054 din 05 mai 2015 emisă de Primăria Mun.C-lung Mold.
Probe.
La solicitarea reclamantei au fost audiați martorii: C. I. (fila 109) și S. C. (fila 142 dosar), iar la solicitarea pârâtului: M. D. ( fila 110) și D. S. (fila 111).
Situația reținută de instanță.
Părțile au fost căsătorite, iar prin sentința civilă nr.189 din 05 februarie 2015 (dosar_ ) a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, a fost admisă, în parte acțiunea introdusă de reclamantul A.- Ș. A. în contradictoriu cu pârâta A.-Ș. M.-L. și cererea reconvențională formulată de A.-Ș. M.-L. în contradictoriu cu A.- Ș. A., în sensul că:
- a fost declarată desfăcută căsătoria încheiată la data de 21 aprilie 2001 în fața delegatului de stare civilă a Primăriei Municipiului Câmpulung Moldovenesc și înregistrată la nr.35 din vina ambilor soți.
- s-a dispus ca părțile să revină la numele avut anterior căsătoriei.
- în temeiul art.496 alin.2 coroborat cu art.400 din codul civil s-a stabilit la pârâtă în Municipiul Câmpulung Moldovenesc, ., județul Suceava, locuința minorelor: A.-Ș. I.-B. născută la 20 septembrie 2001 și A.-Ș. A.-E. născută la 18 mai 2009.
- s-a dispus ca după divorț, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți – conform art.397 cod civil.
- a fost obligat reclamantul să plătească pensie de întreținere în favoarea minorelor în sumă de câte 150 lei lunar pentru fiecare, începând cu data introducerii acțiunii – 11 februarie 2014 și până la majoratul acestora.
A fost respinsă solicitarea pârâtei privind obligarea reclamantului la plata de despăgubirilor, conform art.388 cod civil.
Totodată, a fost stabilit un program de vizitare a minorelor, după cum urmează:
- în prima și a treia duminică din lună între orele 10,00 – 20,00, la domiciliul pârâtei și
- în perioada 15 – 30 iulie, în vacanța de vară la domiciliul reclamantului, cu obligarea acestuia de a le readuce la domiciliul pârâtei.
Martorul C. I. a relatat că este coleg de muncă cu un frate de-al reclamantei, iar în iarna anului 2014 – 2015 a fost solicitat de către acesta la locuința în care se afla aceasta împreună cu cele două minore și despre care aflase că ar fi fost edificată de foștii soți împreună, pentru a remedia niște defecțiuni la centrala termică.
Cu acea ocazie a constatat că era oprit curentul electric,contorul era sigilat, iar cele doi copii al părților plângeau și era zgribuliți de frig, iar atunci l-a observat pe un bărbat ( despre care a aflat că este fratele pârâtului) și care i-a solicitat reclamantei să-i dea o anumită sumă de bani pentru ca să desigileze contorul și să permită folosirea energiei electrice, iar după ce reclamanta s-a conformat el a procedat în consecință.
Totodată, martorul a arătat că din discuțiile purtate cu fratele și tatăl reclamantei a înțeles că acea casă a fost edificată de părțile din proces în anul 2013 și că reclamanta împreună cu cei doi copii au fost alungați din domiciliu, încât au fost nevoiți să plece la părinții reclamantei, undeva pe deal în Municipiul Câmpulung Moldovenesc, însă acolo nu au condiții satisfăcătoare deoarece nu au baie nici alte utilități.
În același timp martorul a menționat că locuința unde a stat reclamanta cu minorele era alimentată cu curent electric ce provenea de la Stația ALASAN PECO SRL, că beneficia de toate utilitățile necesare.
Tot astfel, martorul a susținut că din spusele fratelui reclamantei a înțeles că aceasta a fost alungată din domiciliu și i s-au închis porțile și că prin modul cum a procedat în sensul că i-a închis apa, i-a întrerupt curentul, pârâtul a determinat-o pe reclamantă să plece de acolo.
Martorul S. C. a susținut că în urmă cu circa 3 – 4 săptămâni a fost trimis de către administratorul societății unde el funcționează în calitate de conducător auto să efectueze un transport de bunuri, pentru reclamantă de la locul numit „H.” pe „Deia”, încât el s-a conformat.
De asemenea, martorul a precizat că nu l-a găsit pe pârât la domiciliu și nici nu a avut nici o discuție cu acesta, dar că a ajutat-o pe reclamantă să-și ia bunurile pe care apoi le-au încărcat și le-au transportat pe .> În același timp martorul a menționat că a efectuat un număr de 3 transporturi între cele două imobile, pe parcursul a 3 -4 ore și la fiecare transport era însoțit de reclamantă.
Tot astfel, martorul a susținut că nu au fost împiedicați de nimeni în momentul când au luat acele bunuri și nici nu au fost obligați să plece de acolo, menționând că între transporturile pe care le-a efectuat ușa nu a fost încuiată pentru că la fața locului a rămas mama reclamantei.
De asemenea, martorul a arătat că prin locul în care au intrat cu mașina în curte nu era poartă ci era loc deschis, susținând – de asemenea că – la un moment dat a venit un bărbat (crede că era fratele pârâtului) și care a încheiat cu reclamanta un proces-verbal în care se menționau ce bunuri au fost luate din imobil.
În ceea ce-i privește pe martorii pârâtului, trebuie arătat următoarele:
Martora D. S. a susținut că îi cunoaște familia pârâtului pentru că prin anii 2007 – 2008 și-a construit și ea o anexă gospodărească la o distanță de circa 100 m. de ceea ce face obiectul acestui dosar și știe că această anexă - în care a locuit reclamanta cu copiii - a fost proprietatea părinților pârâtului, iar, ulterior, la aceasta s-au făcut niște modernizări cu banii mamei pârâtului.
La rândul său martorul M. D. a menționat că prin anul 2000 a cumpărat și el o suprafață mică de teren de la părinții pârâtului și pe aceasta și-a edificat o anexă, încât, are cunoștință că anexa în care reclamanta a locuit cu copiii a fost edificată de părinții pârâtului.
Totodată martorul a susținut că ulterior momentului plecării reclamantei a fost chemat de către pârât și acesta i-a arătat ce bunuri au mai rămas în casă și atunci a constatat că la imobil erau aduse unele degradări.
Ambii martori au susținut că într-o seară în cursul lunii ianuarie 2015 au văzut-o pe reclamantă în timp ce-și încărca bunurile și mobilierul într-o mașină și a plecat de acolo, însă, pârâtul nu era de față.
Potrivit adresei 4390 din 09 martie 2015 emisă de Primăria Mun. C-lung Mold. (fila 39) reclamanta împreună cu minorele locuiesc în Municipiul Câmpulung Moldovenesc, ..28 unde, de altfel, aceasta își are viză de reședință.
Soluția instanței.
În raport de susținerile părților și de probele administrate în cauză, instanța consideră că acțiunea pe cale de ordonanță președințială apare ca nefondată și urmează a fi respinsă ca atare.
Pentru a se hotărî astfel, urmează a fi avute în vedere următoarele aspecte:
Potrivit prevederilor art.996 din codul de procedură civilă:
(1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
…..
(5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt”.
Din probele administrate reiese că, în speță:
- reclamanta nu a fost împiedicată în nici un fel de a folosi imobilul și nici nu a fost obligată să-l părăsească, ba dimpotrivă, a rezultat că aceasta a plecat și apoi și-a luat și bunurile, în lipsa pârâtului;
- nu s-a făcut dovada de către reclamantă că în favoarea sa ar exista „aparența de drept” menționată de dispozițiile mai sus citate, cu atât mai mult cu cât martorii au arătat că acea anexă ar fi fost edificată de către părinții pârâtului și
- din interpretarea textului mai sus arătat reiese că pentru admisibilitatea unei acțiuni pe cale de ordonanță președințială, instanța va putea ordona măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara ….., ori, în cauza de față, acest lucru nu este dat.
Așa fiind și având în vedere că asupra imobilului în discuție părțile au puncte de vedere diferite în ceea ce privește dreptul de proprietate, instanța va avea în vedere dispozițiile cuprinse în aliniatul 5 al articolului 996 din codul de procedură civilă la care s-a făcut trimitere anterior.
Mai mult decât atât – așa cum s-a arătat anterior – reclamanta nu a făcut dovada că ar fi fost împiedicată sau ar fi fost determinată să părăsească acel imobil, ba dimpotrivă a reieșit că ea a făcut acest lucru, în lipsa pârâtului.
Pentru aceste considerente acțiunea sa pe cale de ordonanță președințială apare ca nefondată și va fi respinsă (eventualul drept de proprietate urmând a fi rezolvat pe calea unei acțiuni de drept comun).
Cheltuieli de judecată.
Apărătorul pârâtului a solicitat cheltuieli de judecată în cuantum de 1000 lei reprezentând onorariu avocațial din prezenta cauză.
Potrivit prevederilor art.451 alin.2 din codul de procedură civilă: „instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei….”.
Ținând seama că, în speță, obiectul cauzei îl reprezintă reintegrare în domiciliu pe cale de ordonanță președințială și care nu necesită un volum de muncă sporit, ținând seama că partea are calitatea de pârât, suma de 1000 lei reprezentând onorariul avocațial nu se justifică, încât va fi redusă la suma de 500 lei.
Așadar, reclamanta va fi obligată să-i plătească pârâtului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, justificate cu plata onorariului de avocat.
Conform art.453 alin.1 din codul de procedură civilă „partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat să-i plătească acesteia cheltuieli de judecată”, iar potrivit art.451 alin.1 din același cod: „cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbru judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condiții art.330 alin.( 3 ), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile acuzate de necesitarea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului”.
Văzând că acțiunea a fost legal timbrată și văzând și disp.art.998 și 999 cod procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea având ca obiect „ordonanță președințială” introdusă de reclamanta A. Ș. M. L. – CNP:_ din Municipiul Câmpulung Moldovenesc, ..n., județul Suceava, în prezent pe ..28, județul Suceava în contradictoriu cu pârâtul A. Ș. A. – CNP:_ din Municipiul Câmpulung Moldovenesc, ., nr.4C, județul Suceava.
În temeiul art.451 alin.2 din codul de procedură civilă reduce cuantumul onorariului avocațial de la suma de 1000 lei la suma de 500 lei.
Obligă pe reclamantă să-i plătească pârâtului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică de la 3 iunie 2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
G. B. A. B.
Red.Ghe.B.
Tehnored.A.B.
Ex:4/05 iunie 2015
| ← Curatelă. Sentința nr. 777/2015. Judecătoria CÂMPULUNG... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 871/2015. Judecătoria... → |
|---|
