Plângere contravenţională. Sentința nr. 3153/2013. Judecătoria CARANSEBEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3153/2013 pronunțată de Judecătoria CARANSEBEŞ la data de 06-12-2013 în dosarul nr. 1417/208/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CARANSEBEȘ
JUDEȚUL C.-S.
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3153/2013
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 6 decembrie 2013
PREȘEDINTE: Z. T.
GREFIER: SCLBONCHI V.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile formulată de către petentul P. C. în contradictoriu cu intimatul I.P.J. C.-S., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă petentul personal, lipsa intimatul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, petentul depune la dosar concluzii scrise, arată că nu mai are alte probe și solicită admiterea plângerii și anularea procesului-verbal de contravenție.
INSTANȚA,
Deliberând, constată:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17.04.2013, sub numărul_, petentul P. C. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. C.-S., anularea procesului-verbal de sancționare contravențională . nr._, întocmit de intimat la data de 08.04.2014, anularea măsurii suspendării dreptului de a conduce pe o perioada de 90 zile și restituirea sumei de 337,50 lei, sumă ce reprezintă 1/2 din minimul amenzii.
În motivare, petentul a arătat că a fost sancționat contravențional pentru faptul că, în ziua de 8.04.2013, ar fi depășit viteza maximă admisă pe sectorul de drum. Arată că fapta reținută de agentul constatator nu corespunde realității, întrucât petentul recunoaște săvârșirea faptei de a circula cu viteza de 100km/h, în localitate, însă nu recunoaște că viteza cu care a circulat este cea reținută de agentul constatator, respectiv 101 km/h. Arată petentul că cinemometrul radar are o eroare de ± 3 km/h pentru viteze ce depășesc 100 km/h, toleranță care este specificată în mod expres de norma de metrologie legală. Mai susține că acul vitezometrului era situat în limita de viteză cuprinsă între 90 și 95 km/h.
Mai arată petentul că sancțiunea nu este un scop în sine, ci ea trebuie să aibă în primul rând un scop preventiv iar justiția este clădită pe principiul „in dubio pro reo”. Mai susține că agentul constatator a manifestat o dorință de nestăpânit de a-i aplica sancțiunea, emițând dovada de circulație anterior emiterii procesului-verbal.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
În dovedire, au fost depuse înscrisuri.
Intimatul I. C.-S. a depus întâmpinare (f.31-32) prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată. Procesul-verbal este întocmit cu respectarea cerințelor art. 17 din O.G. 2/2001 și nu există motive de nulitate absolută a acestuia, fiind semnat de către petent. Constatarea faptei a fost făcută cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, planșa foto depusă la dosar confirmând aspectele menționate în cuprinsul procesului-verbal.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal . nr._ din data de 08.04.2013, petentul a fost sancționat contravențional, reținându-se că a condus autoturismul marca Renault cu nr._, pe DN 6, localitatea Armeniș, fiind înregistrat de aparatul radar cu viteza de 101 km/h, pe un sector de drum cu viteza legal admisă de 50 km/h.
Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța reține că acesta cuprinde toate mențiunile prevăzute sub sancțiunea nulității absolute și exprese de art. 17 din O.G.2/2001.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța reține că intimatul a făcut dovada faptei reținute în sarcina petentului, prin depunerea la dosar a planșelor foto în care se poate distinge cu claritate atât numărul de înmatriculare al autovehiculului cu care a circulat petentul cât și faptul că viteza cu care acesta circula a fost înregistrată în localitate. Intimatul a dovedit că aparatul radar utilizat pentru măsurarea vitezei este verificat metrologic, fiind deci îndeplinite exigențele legale în materia constatării faptei prin mijloace tehnice. De asemenea intimatul a depus la dosar un exemplar de pe suportul magnetic – CD-ul cu înregistrarea contravenției săvârșite de petent, pe care, de asemenea, se poate distinge cu claritate că petentul a circulat cu viteza de 101 km/h în localitate.
Aspectul invocat de către petent, privind marja de eroare a aparatului radar, nu poate fi reținută de instanța de judecată, faptul că aparatele radar trebuie să se încadreze în niște exigențe de exactitate a măsurării, cu ocazia verificării metrologice a acestora, prevăzut în norma de metrologie legală, nu atrage consecințe asupra măsurărilor ulterioare, efectuate cu aceste aparate radar. Astfel, articolul din normele de metrologie legală ce prevede eroarea maximă tolerată este cuprins în capitolul doi al normelor enunțate, capitol intitulat „cerințe metrologice”. Prin urmare, aceste cerințe trebuie îndeplinite în momentul și în vederea eliberării buletinului de verificare metrologică, aparatele radar ce prezintă o eroare mai mare decât cea prevăzută de lege neputând fi utilizate pentru măsurarea vitezei de deplasare a autovehiculelor, de unde rezultă că norma în discuție nu poate fi interpretată în sensul că, după verificarea metrologică a aparatului, la fiecare utilizare a acestuia, ar trebui scăzută eroarea maximă tolerată. În al doilea rând, nu întâmplător eroarea respectivă este denumită de art. 3.1.1 din Normele de Metrologie Legală eroare maximă tolerată, ea fiind acceptată de către însuși legiuitor ca neatrăgând consecințe de natură a fi avute în vedere.
Mai mult, este greu de înțeles cum petentul recunoaște exact fapta de a circula cu 100 km/h în localitate, iar nu cu 101 km/h în localitate, în condițiile în care este dificil a controla autoturismul în asemenea măsură încât acul vitezometrului să se afle întocmai în dreptul valorii de nici mai mult nici mai puțin de 100 km/h, fiind mai plauzibil faptul că petentul recunoaște fapta mai ușoară datorită diferențelor între consecințele juridice ale acesteia, față de fapta de a circula cu mai mult de 50 km/h peste limita legală.
Apoi, aspectul invocat de către petent, privind întocmirea dovezii de circulație anterior întocmirii procesului-verbal, este lipsit de interes în cauză, în condițiile în care nu a produs petentului nicio vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului.
În consecință, procesul-verbal fiind temeinic și legal, instanța urmează a respinge plângerea formulată ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul P. C., CNP_, domiciliat în Timișoara, Al. Cosmonauților nr. 2, ..18, județ T., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. C.-S., cu sediul în Reșița, ., nr. 40, împotriva procesului-verbal . nr._, întocmit de intimat la data de 08.04.2014.
Obligă petentul la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 50 lei.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Caransebeș.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6 decembrie 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
ZÎNCA T. S. V.
Red ZT 09.01.2014
Tehnored SV 09.01.2014
Ex 5/ 09.01.2014
| ← Somaţie de plată. Hotărâre din 13-03-2013, Judecătoria CARANSEBEŞ | Partaj judiciar. Sentința nr. 1312/2013. Judecătoria CARANSEBEŞ → |
|---|
