Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 03-12-2013 în dosarul nr. 18458/211/2013
DOSAR CIVIL NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2013
Ședința camerei de consiliu din 03.12.2013
INSTANȚA constituită din:
JUDECĂTOR: V. C. I. C.
GREFIER: N. Ș.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta C. R. SERVICE S.A. în contradictoriu cu pârâta I. LEAGUE CONSULTING S.R.L., având ca obiect pretenții cu valoare redusă.
La apelul nominal făcut în ședința camerei de consiliu se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită, judecarea cauzei făcându-se fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța, verificându-și din oficiu competența, în temeiul art. 131 alin.1 C. proc. civilă, constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză, prin raportare la prevederile art. 94 pct. 1 lit. j, art. 107 alin.1.
În temeiul art. 258 alin.1 C. proc. civilă încuviințează pentru părți probele cu înscrisurile depuse la dosar, având în vedere că acestea întrunesc cerințele prevăzute de art. 255 C. proc. civilă.
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța, în temeiul art. 394 alin.1 C. proc. civilă închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de valoare redusă formulată la data de 01.08.2013 pe formular conform art. 1028 alin. 2 C. proc. civilă și înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. de mai sus de reclamanta C. R. SERVICE S.A., împotriva pârâtei I. LEAGUE CONSULTING S.R.L., s-a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea societății pârâte I. LEAGUE CONSULTING S.R.L. la plata către societatea reclamantă C. R. SERVICE S.A. a sumei de 220.97 lei, reprezentând debit principal și penalități de întârziere de 0,1 % pe zi de întârziere de la scadența facturii până la achitarea integrală a debitului. A solicitat și cheltuieli de judecată în valoare de 50 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru.
În motivare, reclamanta a arătat, în esență, că la data de 31.08.2011 între părți a fost incheiat Contractul de prestări servicii de salubrizare nr. AE_ DRV, contract incheiat pe durata nedeterminata, cu intrare în vigoare de la data de 01.09.2011.
Societatea pârâtă trebuia sa achite reclamantei contravaloarea serviciilor prestate, astfel cum este prevăzut in Contract, la art. 9.1., în termen de 30 zile de la emiterea facturii—factură care nu a fost contestată.
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 1025 si urmatoarele din Noul Cod de Procedura Civila.
Pârâta a depus la dosar întâmpinare în care a arătat că recunoaște că datorează reclamantei doar suma de 66.96 lei, însă această sumă nu este încă scadentă, având în vedere că nu a fost emisa nicio factură de plată către pârâtă. Creanța nefiind exigibilă, solicita respingerea capătului de cerere privind debitul principal.
Astfel, conform contractului încheiat de partila nr AE 02257DRV/31.08.2011, depus la dosar, reclamanta s-a obligat să presteze în favoarea pârâtei debitoare serviciile prevăzute în art. 1. din contract, iar aceasta din urmă s-a obligat față de cea dintâi să achite contravaloarea serviciilor pe baza facturilor fiscale emise de prestatoarea-creditoare. În realitate, debitoarea a colectat gunoi menajer o singură dată de la societatea pârâtă, sens în care a fost emis de către creditoare scriptul intitulat ,,formular de încărcare descărcare de deșeuri" din data de 15.09.2011, care este ștampilat de pârâtă. Totuși, pe baza acestui înscris nu a fost emisă nici până in prezent o factură fiscala pentru contravaloarea serviciului prestat Conform clauzelor contractuale (art 3.1.) Pârâta datorează prețul de colectare pentru un container de 1 mc, respectiv 54 lei plus TVA, adică suma anterior menționată de 66,96 lei
Cu privire la celelalte înscrisuri depuse la dosar, intitulate „formular de încărcare descărcare de deșeuri" încheiate la data de 22.09._11 și 08,09.2011, arată că nu sunt semnate de un reprezentant al societății pârâte, nu poartă ștampila debitoarei și pe baza lor nu a fost niciodată remisă factura fiscală pe care reclamanta o pretinde la plata. Pârâta nu a primit niciodată factura a cărei contravaloare se solicita. Dacă această factură i-ar fi fost comunicată, dovada expedierii ei ar fi fost depusă de către reclamantă la dosarul cauzei, însă o astfel de probă nu a fost și nici nu poate fi administrată.
In ceea ce privește cererea de obligare a pârâtei la plata penalităților de întârziere, solicită a fi respinsă motivat de faptul că, atâta vreme cât debilul principal solicitat nu este datorat și deci nici scadent în mod evident pârâta nu datorează nici daune moratorii Pentru suma recunoscuta la plată, de 66. 96 de lei, pârâta nu datorează penalități de întârziere având în vedere că nu a fost emisă o factură. Conform clauzei contractuale prevăzută la pct. 9.1, utilizatorul este obligat să achite contravaloarea serviciilor prestate in termen de 30 de zile de la data emiterii facturii, însă în speță factura nu a fost comunicată.
Reclamanta a depus răspuns la întâmpinare în care a arătat că pârâta, în baza art. 6 pct.2 din contract, avea dreptul și posibilitatea să conteste în scris facturile în termen de 3 zile lucrătoare de la data comunicării documentului fiscal. Clauza contractuală conferă părții posibilitatea de a returna factura în termenul indicat, în caz contrar documentul dobândește valoare probantă. Clauza contractuală invocată își produce efectele din momentul în care contractul este semnat de către părți, iar factura fiscală este comunicată beneficiarului.
Arată că factura fiscală poartă atât ștampila cât și semnătura pârâtei, iar reclamanta a prestat serviciul, dovadă fiind formularele de încărcare-descărcare deșeuri.
În probațiune s-a solicitat proba cu înscrisuri. În dovedirea cererii s-au depus copii după următoarele înscrisuri: extras ORC (f. 11-12), situație calcul penalități (f. 13), contract (f. 14-20), certificat de înregistrare (f. 21), notificare de plată (f. 22), factură (f. 23), formulare de încărcare-descărcare deșeuri (f. 25-26).
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 50 lei.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
În fapt, la data de 31.08.2011, între reclamanta C. R. SERVICE S.A., și pârâta I. LEAGUE CONSULTING S.R.L., s-a încheiat contractul de prestări servicii de salubrizare nr. AE_ DRV, contract incheiat pe durata nedeterminata, cu intrare în vigoare de la data de 01.09.2011.
Debitoarea a colectat gunoi menajez de două ori de la societatea pârâtă, sens în care a fost emis de către creditoare scriptul intitulat ,,formular de încărcare descărcare de deșeuri" din data de 15.09.2011, care este ștampilat de pârâtă și scriptul intitulat ,,formular de încărcare descărcare de deșeuri" din data de 22.09.2011, care poartă la rubrica beneficiar o semnătură de primire. Pârâta nu a contestat faptul că persoana care a semnat scriptul intitulat ,,formular de încărcare descărcare de deșeuri" din data de 22.09.2011 ar avea calitatea de prepus al pârâtei.
În exercitarea raporturilor comerciale, în temeiul celor două formulare de încărcare-descărcare deșeuri, reclamanta a emis factura fiscală (f. 23), document care poartă atât ștampila cât și semnătura pârâtei, fiind neîntemeiate susținerile pârâtei privind viciul de comunicare al facturii.
Pârâta nu a făcut dovada faptului că ar fi contestat această factură (conform procedurii prevăzute în contractul încheiat între părți) și nici dovada faptului că ar fi achitat debitul cuprins în factură.
Potrivit art. 9.2 din contract, în cazul în care debitorul nu achită contravaloarea facturilor la termen (30 de zile de la emiterea facturii), va fi obligat la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere.
În drept, instanța arată că, potrivit art. 1270 C. civil, contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.
În temeiul art. 1516 alin.1 creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației, iar în temeiul art. 1516 al. 2 C. civil, „atunci când, fără justificare, debitorul nu își execută obligația și se află în întârziere, creditorul poate la alegerea sa și fără a pierde dreptul la daune-interese, dacă i se cuvin: să ceară sau după caz să treacă la executarea silită a obligației; 2. să obțină, dacă obligația este contractuală, rezoluțiunea sau rezilierea contractului ori, după caz, reducerea propriei obligații corelative; 3. să folosească, atunci când este cazul, orice alt mijloc prevăzut de lege, pentru realizarea dreptului său”.
Potrivit art. 1535 alin.1 C. civil, „în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul al daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească un prejudiciu.”
Instanța reține că reclamanta a făcut dovada existenței unei creanțe certe - existența ei rezultă din contractul asumat valabil prin semnătură și factura fiscala depuse la dosarul cauzei -, lichide - cuantumul ei este determinat prin factura fiscală - și exigibile -fiind împlinit termenul de plată al facturii fiscale-împotriva pârâtei, aceasta însă nu au făcut proba plății integrale.
În ceea ce privește plata penalităților de 0,1 % pe zi de întârziere, instanța constată că părțile au stabilit prin contract, la art. 9.2, o clauză penală, potrivit căreia, în cazul depășirii termenelor de plată convenite, penalizările sunt de 0,1 % pe zi de întârziere, cererea reclamantei fiind întemeiată și cu privire la acest capăt de cerere.
Pentru aceste considerente, instanța va admite cererea formulată de către reclamanta C. R. SERVICE S.A. în contradictoriu cu pârâta I. LEAGUE CONSULTING S.R.L., va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 220.97 lei, reprezentând debit principal, precum și penalități de întârziere de 133,69 lei calculate până la data de 26.06.2013 și în continuare penalități de 0,1 % pe zi de întârziere, până la achitarea efectivă a debitului.
În conformitate cu art. 1031 alin.1 C. proc. civilă, „partea care cade în pretenții va fi obligată, la cererea celeilalte părți, la plata cheltuielilor de judecată. Potrivit alin. 2 din același articol „cu toate acestea, instanța nu va acorda părții care a câștigat procesul cheltuieli care nu au fost necesare sau care au avut o valoare disproporționată în raport cu valoarea cererii”.
Având în vedere acest temei juridic, principiul disponibilității care guvernează întregul proces civil, precum și împrejurarea că reclamanta, pentru a promova prezenta cerere, datora și a achitat taxa de timbru în valoare de 50 lei, instanța va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 50 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de către reclamanta C. R. SERVICE S.A., cu sediul în București, ., ., în contradictoriu cu pârâta I. LEAGUE CONSULTING S.R.L., cu sediul în Mun. Cluj N., ., ..
Obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 220.97 lei, reprezentând debit principal, precum și penalități de întârziere de 133,69 lei calculate până la data de 26.06.2013 și în continuare penalități de 0,1 % pe zi de întârziere, până la achitarea efectivă a debitului.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 50 lei reprezentând cheltuieli de judecată—taxa judiciară de timbru.
Cu drept de apel, în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 03.12.2013.
JUDECĂTOR, GREFIER,
V. C. I. C. N. Ș.
I.V. 03 Decembrie 2013
← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... → |
---|