Plângere contravenţională. Sentința nr. 2054/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2054/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 01-02-2013 în dosarul nr. 17355/211/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.-N.
CIVIL
Operator date cu caracter personal 3185
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2054/2013
Ședința publică de la 01 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. T.
GREFIER J. A.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe petentul P. C. în contradictoriu cu intimatul M. C. N.-DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal se constată lipsa părților..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 25.01.2013, fiind consemnate în ședința publică de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, în temeiul art.260 C.pr.civ., a amânat pronunțarea pentru astăzi, 01.02.2013.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze civile constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23.07.2012, sub numărul de mai sus, petentul P. C., în contradictoriu cu intimatul M. C.-N., DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună anularea procesului verbal de constatare a contravenției nr._ ca nelegal și neîntemeiat, cu acordarea cheltuielilor de judecată.
În fapt, la data efectuării controlului, autoturismul marca Mercedes Benz, nr. de înmatriculare_, a fost parcat în afara zonei de restricție a indicatorului „Oprire Interzisă” și la o distanță de peste 5 metri de coltul aleii colaterale străzii A. V. Voievod.
Această împrejurare de fapt a fost determinată de condițiile meteo nefavorabile, caracterizate prin abundența precipitațiilor și acțiunea de deszăpezire desfășurată în zonă. Astfel, culpa petentului a fost înlăturată de starea de necesitate în care acesta s-a aflat.
Procesul verbal contestat este lovit de nulitate, întrucât nu respectă cerințele de legalitate desprinse din art 16 alin. 1 și art. 19 alin. 3 din OG 2/2001, referitoare la descrierea faptei reținută în sarcina petentului, precum și la necesitatea semnării actului sancționator de către un martor asistent.
Totodată, la întocmirea actului sancționator au fost nesocotite prevederile art. 5 OG nr. 2/2001 și ale art. 21 alin.3 din cuprinsul aceluiași act normativ, referitoarea la caracterul proporțional al sancțiunii aplicate cu periculozitatea faptei.
În drept, art. 5, art. 16, art. 17, art. 19, art. 21 OG nr. 2/2001, art. 63, art.35, art. 118 OUG nr. 195/2002.
În probațiune, înscrisuri.
În temeiul art. 36 O.G. 2/2001 cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
Intimatul, deși legal citat, nu a formulat întâmpinare și nu și-a precizat poziția procesuală.
Aspecte procedurale, la termenul din data de 25.01.2013, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Din analiza actelor depuse la dosar instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul verbal de constatare a contravenției nr._ (fil. 7), petentul P. C. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 200 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.1 lit. b din HCL 149/2009. S-a reținut în sarcina petentului, faptul că la data de 20.02.2012, orele 14:25, a parcat autoturismul cu nr. de înmatriculare_, pe trotuar, în zona străzii A. V. Voievod.
Fotografiile depuse în probațiune de către intimat (fil. 22-23), efectuate cu prilejul întocmirii procesului verbal contestat, confirmă starea de fapt reținută în cuprinsul actului sancționator.
În drept, cu privire la motivul de nulitate invocat de către petent constând în descrierea insuficientă a situației de fapt, instanța reține faptul că, în cuprinsul actului sancționator sunt indicate toate împrejurările relevante cu privire la contravenția reținută în sarcina petentului, menționându-se data, ora și locul săvârșirii acesteia. În consecință, motivul de nulitate invocat de petent este neîntemeiat.
Referitor la cel de-al doilea motiv de nulitate invocat, instanța reține faptul că potrivit art. 19 alin. 1 O.G. 2/2001 procesul verbal de constatare a contravenției se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. Iar potrivit alin. 3 al aceluiași articol în lipsa unui martor, agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului verbal în acest mod.
Din analiza procesului verbal contestat se poate desprinde faptul că la rubrica „martor” este precizată mențiunea potrivit căreia persoanele de față refuză să se implice.
Analizând această mențiune, instanța apreciază că lipsa unui martor care să ateste cele consemnate de agentul constatator nu este de natură să atragă nulitatea actului atacat.
Sub aspectul temeiniciei, raportat la situația de fapt reținută, instanța apreciază că încadrarea faptei descrisă în procesul verbal contestat a fost realizată în mod corect, fiind aplicată o sancțiune în limitele prevăzute de lege, cu respectarea art. 5 și art. 21 din OG 2/2001.
Persoanei sancționate i se permite să probeze faptul că nu ea a comis actul încriminat, instituirea unei prezumții absolute de responsabilitate aducând atingere atât caracterului personal al răspunderii cât și dreptului la un proces echitabil și prezumției de nevinovăție.
Raportând aceste aspecte de ordin teoretic la speța analizată, instanța reține faptul că petentul nu a răsturnat prezumția de responsabilitatea instituită în sarcina sa.
Apărarea formulată de către petent referitoare la stare de necesitate în care s-a aflat are un caracter neîntemeiat. Astfel, din analiza prevederilor cuprinse în art. 11 OG nr. 2/2001 coroborat cu art. 45 C.P., instanța apreciază că, în speța analizată nu sunt întrunite cerințele de existență ale acestei cauze exoneratoare de răspundere, starea de pericol în care s-a aflat petentul neavând un caracter iminent. Totodată, starea de pericol invocată ar fi putut fi evitată altfel, decât prin comiterea faptei contravenționale, respectiv prin parcarea autoturismului într-o zonă apropiată celei afectată de condițiile meteo expuse.
Instanța reține faptul că, procesul verbal se bucură de forță probantă până la probă contrară, pe care contravenientul trebuie să o facă prin orice mijloc de probă admis de lege pentru a infirma starea de fapt reținută în actul sancționator contestat sau care să conducă la o reapreciere a gradului de pericol social al faptei săvârșite.
În cauza analizată, instanța apreciază faptul că această dovadă nu a fost făcută de către petent, și pe cale de consecință, în temeiul art. 34 O.G. nr. 2/2001 va respinge plângerea formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul P. C., domiciliat în loc. C.-N., ., nr. 15 B, în contradictoriu cu intimatul M. C.-N., DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, cu sediul în .-3, ca neîntemeiată.
Ia act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată de către intimat.
Cu drept de a formula recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțat în ședință publică, azi 01.02.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
T. C. JOSZA A.
Red/Dact. TC 4 EX/18.02.2013
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2053/2013. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria... → |
|---|
