Contestaţie la executare. Sentința nr. 8218/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8218/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 16-05-2013 în dosarul nr. 422/211/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ NR.8218/2013
Ședința publică din data de 16.05.2013
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: S. I.
GREFIER:E. M.
Pe rol fiind judecarea cauzei Civile privind pe contestatoarea . și pe intimata ., având ca obiect contestație la executare.
Mersul dezbaterilor a avut loc în ședința publică din data de 09.05.2013, susținerile și concluziile reprezentantului contestatoarei au fost consemnate în încheierea ședinței de la acea dată, când instanța, pentru a da posibilitatea reprezentantului contestatoarei să depună concluzii scrise la dosar, a amânat pronunțarea în cauză pentru astăzi, 16.05.2013.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze civile, reține că:
Prin cererea înregistrata la data 09 ianuarie 2013 pe rolul Judecatoriei Cluj-N., sub dosar nr._, contestatoarea S.C. G. H. S.R.L., a solicitat instanței în contradictoriu cu intimata .. împotriva formelor de executare silită inițiate de Societatea civila profesionala de executori judecătorești M. si Asociații din Baia M., jud. Maramureș, în dosarul execuțional nr.797/2012, ca prin hotărârea pe care o va pronunța în prezenta cauză, după citarea părților și administrarea probatoriului, să dispună: desființarea și anularea actelor și formelor de executare silită inițiate de Societatea civila profesionala de executori judecătorești M. si Asociații din Baia M., jud. Maramureș, în dosarul execuțional nr.797/2012, respectiv somația emisă în data de 28.12.2012, desființarea și anularea tuturor actelor subsecvente, inclusiv a procesului-verbal de cheltuieli; să constate că fila CEC pusa în executare nu putea fi introdusa la plată; să procedeze la micșorarea onorariului executorului judecătoresc până la valoarea onorariului minimal prevăzut de Ordinul nr. 2.550/C/2006 privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești, acesta fiind nepotrivit de mare față de munca îndeplinită de executor; să dispună suspendarea executării silite până la data soluționării contestației la executare; cu cheltuieli de judecată.
In motivarae cererii, s-a precizat că în fapt, a încheiat cu creditorul S.C. Euroconstruct S.A. în data de 24.10.2011 o tranzacție prin care a convenit plata eșalonată a debitului de 600.000 Euro în 10 transe lunare, începând cu data de 07.01.2012. Pentru a garanta efectuarea plății a remis mai multe file CEC din care si fila CEC care face obiectul dosarului executional nr. 797/2012. Conform tranzacției părțile au stipulat că " în situația în care una sau prima dintre filele CEC care se emit în scopul garantării plății eșalonate conform graficului de mai sus nu vor fi acceptate de către bancă, părțile revin la situația anterioară, iar creditorul Euroconstruct va putea demara procesele sau orice alt demers legal pentru recuperarea datoriei, plus dobânzile aferente până la data acordului". Pe cale de consecință din înțelegerea părților rezulta că: -neîndeplinirea obligațiilor de plată la scadență avea ca si sancțiune repunerea părților în situația anterioară, respectiv ineficienta concesiilor acordate de creditor ei; -filele CEC date cu titlu de garanție nu puteau fi girate, fiind date cu un scop precis, determinat, refuzul lor la plată atrăgând o sancțiune expres specificată de către părți;
La data de 10.04.2012 a fost notificată de către BNR referitor la incidentul de plată privind instrumentul CEC cu . scadent la data de 07.03.2012 pentru suma de 281.597,80 Ron. Pe cale de consecință la data de 24.04.2012 a emis către creditorul subscrisei, S.C. Euroconstruct S.A. o înștiințare prin care i-a adus la cunoștință acesta împrejurare si a solicitat retragerea imediată a tuturor titlurilor de plată care le-au fost înmânate în temeiul tranzacției și remiterea lor urgentă către subscrisa în scopul îndeplinirii de către subscrisa a obligației ce îi revenea, aceea de a depune la sediul băncii emitente instrumentele, conform solicitării băncii.
Prin aceeași înștiințare a specificat că plățile vor fi efectuate prin modalități asupra cărora vor conveni de comun acord. Cu toate acestea, S.C. Euroconstruct S.A. nu a dat curs solicitării. A aflat că a girat filele CEC care aveau scadența ulterior intervenirii incidentului bancar, respectiv S.C. Euroconstruct S.A a girat fila CEC ce face obiectul dosarului executional nr. 797/2012 către intimata ..
Consideră procedura de executare silită ca fiind viciată și lovită de nulitate absolută pentru următoarele considerente:
Asa cum a arătat S.C. Euroconstruct S.A. nu avea voie să gireze aceste instrumente de plată.
Nu se cunoaște data exactă a efectuării operațiunii de girare, aceasta lipsind de pe fiecare filă CEC.
Filele CEC au fost completate cu data scadenței de către creditoare după ce i-a solicitat restituirea fielor CEC remise.
Conform art. 10 din Regulamentul Nr. 1/ 9 ianuarie 2012 privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a Centralei Incidentelor de Plăți, "în cazul înregistrării în baza de date a CIP a unui incident de plată major cu cec care generează interdicție bancară, instituția de credit este obligată să notifice titularului de cont declararea acestuia în interdicție bancară cu scopul de a preveni producerea unor noi incidente de plăți si pentru a sancționa titularul de cont care a generat incidentul în circuitul bancar. Pentru notificarea clientului cu privire la declararea interdicției bancare, instituția de credit va adresa titularului de cont o "Somație ", conform anexei nr. 4. Aceasta va cuprinde interdicția de a emite cecuri pe o perioadă de un an începând cu data înregistrării la CIP a incidentului de plată major, precum și obligația de a restitui, de îndată, instituției de credit (instituțiilor de credit) al cărei (căror) client este formularele de cec aflate în posesia sa și/sau a mandatarilor săi. Somația va putea fi transmisă titularului de cont cel târziu în ziua bancară următoare zilei înscrierii la CIP a refuzului. "
Din această dispoziție, incidență în materie, rezultă că după ce se înregistrează un incident de plată major cu CEC, nu se mai pot efectua plăți cu file CEC, existând obligația restituirii tuturor filelor CEC băncii emitente.
Astfel, filele CEC completate, introduse la plată după data înregistrării la CIP a incidentului nu mai erau apte să garanteze efectuarea plății. Pe cale de consecință aceste file CEC nu pot face nici obiectul unei proceduri de executare silită.
Singura posibilitate legală a creditorului nostru S.C. Euroconstruct S.A. era să invoce situația juridică și financiară existentă anterior tranzacției și să efectueze demersurile legale puse de către legiuitor la dispoziția sa, iar în ceea ce o privește pe intimată să demareze la rândul său alte proceduri legale în ceea ce o privește pe debitoarea sa, S.C. Euroconstruct S.A.
Precizeaza totodată că executorul judecătoresc nu a făcut dovada încuviințării executării silite. Astfel nu a atașat somației încheierea de încuviințare și nici nu a făcut vreo precizare în acest sens. Totodată pe portalul instanțelor de judecată nu a găsit înregistrat vreun dosar având ca obiect cererea de încuviințare. Pe cale de consecință nu a putut verifica îndeplinirea condițiilor art. 373 ind. 1 C.pr.civ. în situația în care nu au fost respectate aceste dispoziții legale, procedura de executare ar fi nulă și pentru aceste motive.
Conform art. 39 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, "executorii judecătorești au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale și maximale stabilite de ministrul justiției, cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. în cazul executării silite a creanțelor având ca obiect plata unei sume de bani, onorariul maxim este - d) pentru creanțele în valoare de peste 100.000 lei, de 6.300 lei plus un procent de până la 1% din suma care depășește 100.000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite."
Asa cu rezultă din procesul-verbal de cheltuieli, executorul judecătoresc a aplicat onorariul maximal, pentru această fază a executării silite.
In condițiile în care dosarul execuțional este în prima lui fază, executorul judecătoresc formulând doar somația, fără să organizeze licitații sau să efectueze alte forme de executare silită, aplicarea unui onorariu maximal mi se pare exagerată.
De asemenea suma nu este nici justificată, întrucât executorul judecătoresc nu a anexat dovada achitării acestei sume de către intimată.
Legiuitorul a prevăzut posibilitatea practicării unor onorarii încadrate în anumite limite, însă în mod cert a avut în vedere complexitatea cauzei și a actelor de executare, reflectate în demersurile efectuate si munca prestata.
In condițiile în care, în ceea ce privește posibilitatea reducerii onorariilor practicate de către avocați exista un text legal constituit de dispozițiile art. 274 alineat 4 Cod procedura civila, pentru identitate de rațiuni, aceste dispoziții pot fi aplicate si în cazul onorariilor practicate de executorul judecătoresc. Aceasta întrucât, acolo unde exista aceleași rațiuni se aplica aceleași principii. Or, activitatea prestata de executorii judecătorești este similara activității prestate de avocați, executarea silita fiind o etapa a procesului civil.
Ca si în cazul avocaților, aprecierea instanței este aceea ca nu se intervine în contractul de executare silita încheiat între intimat si avocat, ci doar se apreciază în ce măsura onorariul pârtii care solicita punerea în executare trebuie suportat de către debitor.
In același timp, s-a statuat în practică, că în situația în care onorariul stabilit nici nu a fost plătit anticipa, intimatul - creditor nici nu a avut vreun interes sa procedeze la o eventuala negociere a onorariului ce urma a fi perceput și care oricum ar fi fost recuperat de la debitor.
In consecința, onorariul executorului judecătoresc trebuie sa reprezinte echivalentul muncii prestate de acesta pentru punerea în executare a titlurilor executorii, și nu sa constituie un mijloc de rotunjire a veniturilor, în detrimentul debitorului urmărit.
În ceea ce privește cererea de suspendare formulată, consideră că aceasta trebuie admisă raportat la consecințele deosebite de grave pe care executarea sa in temeiul unor file CEC care nu mai puteau fi introduse la paltă și a unei proceduri de executare nelegale le poate avea asupra activității ei, asupra patrimoniului, angajaților și chiar existenței subscrisei.
In drept, art. 112 si urm., art. 274 C.pr.civ, art.399-404 C.pr.civilă, restul dispozițiilor legale l-a care a făcut referire, Regulamentul BNR nr. 1/2012, Legea 188/2000, Ordinul nr. 2.550/C/2006.
In probațiune: proba cu înscrisuri, practică judiciară. îmi rezerv dreptul de a solicita și administrarea altor probe a căror necesitate ar rezulta pe parcursul cercetării judecătorești.
Anexează prezentei: copii certificate de pe somație, copii de pe notificarea adresata S.C. Euroconstruct S.A., copii pentru comunicare.
Cererea afost legal timbrată cu taxă de timbru, timbru judiciar.
La data de 14.02.2013, intimata .. a formulat întâmpinare (f.20-21), la acțiunea formulată de reclamanta S.C. G. H. S.R.L., a solicitat respingerea ca inadmisibilă în considerentul faptului că titlul supus executării silite și a cărei executare se tinde a se contesta prin prisma demersului judiciar pendinte este reprezentat de o filă CEC, instrument de plată supus unui regim juridic special, în conformitate cu prevederile art. 54 din Legea nr.59/1934, calea de urmat într-o astfel de ipoteză fiind opoziția la executare, de asemeni, a invocat excepția tardivității acțiunii reclamantei. În condițiile în care s-ar recalifica din oficiu demersui judiciar al acesteia din contestație în opoziție la executare, în considerentul în care termenul pentru exercitarea legală a unei astfel de căi speciale de acțiune (opoziția la executare) este de 5 zile de la comunicare și nu 15, cum prevede legiuitorul pentru promovarea unei contestații la executare. Dacă se va trece peste cele două impedimente procedurale arătate și se va considera că acțiunea promovată de partea potrivnică a fost exercitată în termen, înțelege să invoce excepția inadmisibiiității promovării petitului cinci al acțiunii de fond în raport cu prevederile art. 54 apartenent Legii nr.59/1934 în contextul în care din cuprinsul petiției nu rezultă împrejurarea că reclamanta ar nega semnătura și parafa depuse pe instrumentele de plată și nici intenția acesteia de a se înscrie în fals cu privire la același instrument.
Pe fond, solicită respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală.
În considerentul în care titlul supus executării silite este reprezentat de o filă CEC refuzată la plată de bancă pentru lipsa disponibilului, în mod obligatoriu partea potrivnică ar fi trebuit să uzeze de procedura opoziției la executare, așa cum aceasta este prevăzută la art. 54 din Legea 59/1934, fiind ținută să respecte și termenul de învestire legală a instanței de 5 zile de la data comunicării somației.
În contextul în care la momentul redactării prezentei întâmpinări, arată că nu deține date suficiente care să îi lămurească dacă acest termen a fost respectat, respectiv dacă în raport cu prima somație transmisă de organul de executare reclamanta a acționat în termen, arătă că își mențin excepțiile invocate, urmând ca ele să fie admise sau respinse în raport cu dovezile existente la Dosarul cauzei și la Dosarul de executare transmis în mod obligatoriu în copie de organul îndrituit.
În orice ipoteză, se poate observa împrejurarea că atâta timp cât se solicită suspendarea executării silite fără a se contesta semnătura și parafa societății emitente și fără a se solicita înscrierea în fals cu privire la fila CEC supusă operațiunii de executare, date fiind prevederile imperative ale art. 54 apartenent Legii 59/1934 se poate constata cu ușurință că antemenționatul capăt de cerere este unul inadmisibil, ce se impune a fi înlăturat din analizare încă de la început.
II. Aspecte cu privire la fondul acțiunii:
Așa cum se poate observa din cuprinsul Dosarului execuțional, a solicitat executarea silită a unui titlu executor constituit dintr-o filă CEC ce nu ne-a fost decontată de bancă din cauza lipsei disponibilului bănesc de la data efectuării solicitării de decontare prin depunerea cecului.
Deși fapta în sine este una calificată de legiuitor ca fiind de o gravitate deosebită, în sensul incriminării sale în rândul faptelor ce atrag răspunderea penală a organelor de conducere garanți ai operațiunii bancare dar și a societății emitente, am decis să rezolvăm problema apărută astfel prin menținerea conflictului de drept în plan civil, depunând titlul executor organului îndrituit pentru îndestularea societății noastre pe cale silită.
Argumentele prezentate de partea potrivnică și care se pretind că ar putea fundamenta un demers judiciar aidoma celui pendinte sunt lipsite de substanță și relevanță, neconținând niciun element care să poată atrage vreuna din consecințele propuse de partea potrivnică prin petitul acțiunii sale.
Astfel, întrucât în această fază procesuală interesează prea puțin împrejurările concrete în care s-a ajuns la a se emite titlul executor contestat, este evident că nu se poate conchide în sensul că odată emise filele de CEC, în cazul nedecontării acestora, să se fi născut alte drepturi în patrimoniul părților litigante decât cele prevăzute de lege.
De altfel, principial, în mod rezonabil se poate constata că neputându-se deroga prin convenții ale părților de la lege și bunele moravuri, chiar adevărate să fie speculațiile părții potrivnice, ele nu ar putea fi primite în maniera în care se încearcă a se acredita ideea că ar trebui interpretate.
Analizând petiția într-o manieră lapidară, se poate conchide că în mod evident partea potrivnică recunoaște în mod expres faptul că ne datorează suma supusă executării silite și faptul că a garantat plata acelei sume prin emiterea instrumentului de plată supus îndestulării pe cale silită, negând însă în mod paradoxal, un drept dobândit prin lege de noi, acela de a recupera pe cale silită suma înscrisă în titlul executor neonorat, ca și cum actele emise de societatea reclamantă ar putea fi supuse unei regim juridic aparte, derogator de la normele juridice speciale sau generale ce guvernează sistemul de drept român.
Se întreabă retoric care ar fi fost apărările pe care le-ar fi reiterat aceași parte, sau administratorii sociali ai societății reclamante, dacă demersul nostru ar fi fost dublat de-o plângere penală care să vizeze aceleași părți, întrucât cu siguranță nedecontarea instrumentului de plată ar fi intrat și sub incidența legislației penale.
Invocarea de către partea potrivnică a articolului 10 din Regulamentul nr.1/09.01.2012 privind organizarea și funcționarea BNR, în interpretarea proprie a acesteia ar atrage prejudicierea tuturor posesorilor de instrumente de plată refuzate spre decontare prin întărirea poziției societăților emitente, aspecte inacceptabile și contrare întregii legislații din domeniu.
Restituirea instrumentelor de plată are drept țintă doar societatea emitentă, în contextul în care mai deține astfel de titluri executorii pe care nu Ie-a transmis beneficiarilor și nicidecum nu produce efecte față de titularii dobânditori ai unor asemenea acte care, ar rămâne în astfel de situații fără posibilitatea reglării rapide a relațiilor sociale prin decontarea, fie și pe cale silită, a plăților refuzate.
Nu trebuie uitat faptul că intenția legiuitorului la momentul acordării acestei puteri de titlu executor a unui instrument de plată refuzat spre decontare, a fost aceea de tranșare cât mai rapidă a relațiilor sociale, fie și prin stingerea datoriilor acumulate de către cel ce în mod lipsit de diligentă a cauzat conflictul social prin emiterea cecului fără provizion, prin executare silită.
Altfel spus, arată că acțiunea promovată de partea potrivnică este netemeinică și nelegală, neputând fi primite nici criticile ce vizează întinderea onorariului executorului judecătoresc, respectiv al avocatului delegat în cauză, în condițiile în care stabilirea acestora s-a făcut pe principii echitabile.
De altfel, având în vedere faptul că a făcut dovada achitării efective a onorariului avocatului delegat să o reprezinte pentru efectuarea tuturor actelor de executare silită, aprecieze că nu există motive care să justifice contestarea impunerii acestuia ulterior reclamantei.
Opinează că cenzurarea câtimii onorariilor din faza executării silite nici nu a fost transmisă de legiuitor în competența instanțelor de judecată pe calea contestațiilor la executare în considerentul în care, cel puțin în ceea ce privește onorariul avocațial, textul de lege ce se pretinde că ar da această posibilitate este reglementat de art.274 alineatul 3 Cod Procedură Civilă, care face referire strictă la activitatea prestată de apărător în fața instanțelor de judecată și nu în ce privesc celelalte activități remunerate atribuite în competența avocaților potrivit legii de organizare a acestora.
Având în vedere toate cele arătate, consideră că se impune respingerea cererii introductive, cu cheltuieli de judecată.
În drept, art. 115 și următoarele C.pr.civ.
Contestatoarea S.C. G. H. S.R.L., a formulat precizare a cererii introductive prin care înțelege să își califice cererea drept atât opoziție la executare cât și contestație la executare. În temeiul prevederilor art. 54 și 55 din Legea nr.39/1954 asupra cecului, împotriva titlului executoriu constând în fila CEC . și a formelor de executare silită inițiate în temeiul acestuia, pe cale de consecință solicită declinarea cauzei către instanța competentă, în fața căreia solicită ca prin hotărârea pe care o va pronunța în prezenta cauză, după citarea părților și administrarea probatoriului, să dispună: desființarea și anularea tuturor actelor și formelor de executare silită inițiate de Biroul Executorului Judecătoresc M. și Asociații din Baia M., în dosarul execuțional nr. 797/2012, respectiv somația emisă în data de 28.12.2012, acestea fiind efectuate de către un executor judecătoresc necompetent teritorial precum și cu încălcarea formelor legale ; desființarea și anularea tuturor actelor subsecvente, inclusiv a procesului-verbal de cheltuieli; să constate nulitatea filei CEC precum și faptul că aceasta nu putea fi introdusă la plată; să procedeze la micșorarea onorariului executorului judecătoresc până la valoarea onorariului minimal prevăzut de Ordinul nr. 2.550/C/2006 privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești, acesta fiind nepotrivit de mare față de munca îndeplinită de executor precum și micșorarea onorariului de avocat pentru aceleași considerente; să dispună suspendarea executării silite până la data soluționării contestației la executare; cu cheltuieli de judecată.
În fapt, contestatoarea a încheiat cu creditorul S.C. Euroconstruct S.A. la data de 24.10.2011 o tranzacție prin care a convenit plata eșalonată a debitului de 600.000 Euro în 10 transe lunare, începând cu data de 07.01.2012. Pentru a garanta efectuarea plății a remis mai multe file CEC din care, o parte sunt filele CEC obiect ale dosarului execuțional nr. 382/2012 a B. M. D.. Conform tranzacției părțile au stipulat că " în situația în care una sau prima dintre filele CEC care se emit în scopul garantării plății eșalonate conform graficului de mai sus nu vor fi acceptate de către bancă, părțile revin la situația anterioară, iar creditorul Euroconstruct va putea demara procesele sau orice alt demers legal pentru recuperarea datoriei, plus dobânzile aferente până la data acordului". Pe cale de consecință din înțelegerea părților rezulta că: -neîndeplinirea obligațiilor de plată la scadență avea ca si sancțiune repunerea părților în situația anterioară, respectiv ineficienta concesiilor acordate de creditor către ea; filele CEC date cu titlu de garanție nu puteau fi girate, fiind date cu un scop precis, determinat, refuzul lor la plată atrăgând o sancțiune expres specificată de către părți.
La data de 10.04.2012 arată că a fost notificată de către BNR referitor la incidentul de plată privind instrumentul CEC cu . scadent la data de 07.03.2012 pentru suma de 281.597,80 Ron. Pe cale de consecință la data de 24.04.2012 a emis către creditorul subscrisei, S.C. Euroconstruct S.A. o înștiințare prin care i-a adus la cunoștință acesta împrejurare si a solicitat retragerea imediată a tuturor titlurilor de plată care le-au fost înmânate în temeiul tranzacției și remiterea lor urgentă către ea în scopul îndeplinirii de către subscrisa a obligației ce îmi revenea, aceea de a depune la sediul băncii emitente instrumentele, conform solicitării băncii.
Prin aceeași înștiințare a specificat că plățile vor fi efectuate prin modalități asupra cărora vor conveni de comun acord. Cu toate acestea, S.C. Euroconstruct SA. nu a dat curs solicitării sale. A aflat că a girat filele CEC care aveau scadența ulterior intervenirii incidentului bancar (mai, iunie, iulie, august, septembrie 2012) către intimata ..
Consideră procedura de executare silită ca fiind viciată și lovită de nulitate absolută pentru următoarele considerente:
Apreciază faptul că Biroul Executorului Judecătoresc M. și Asociații din Baia M. nu este competent teritorial să desfășoare procedura de executare silită. Aceasta nu poate fi efectuată în mod legal decât de către executorii judecătorești din circumscripția teritorială curții de apel în cadrul căreia funcționează instanța de executare, care în cauză este Judecătoria Timișoara (dat fiind locul plății înscris pe fila CEC). Ca atare competent teritorial nu poate fi decât un executor judecătoresc din circumscripția Curții de Apel Timișoara (art. 8 din Legea 188/2000).
Asa cum a arătat S.C. Euroconstruct S.A. nu avea voie să gireze aceste instrumente de plată.
Nu se cunoaște data exactă a efectuării operațiunii de girare, aceasta lipsind de pe fiecare filă CEC.
Filele CEC au fost completate cu data emiterii de către creditoare după ce i-a solicitat restituirea fielor CEC remise.
Conform art. 10 din Regulamentul Nr. 1/ 9 ianuarie 2012 privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a Centralei Incidentelor de Plăți, "In cazul înregistrării în baza de date a CIP a unui incident de plată major cu CEC care generează interdicție bancară, instituția de credit este obligată să notifice titularul de cont declararea acestuia în interdicție bancară cu scopul de a preveni producerea unor noi incidente de plăți și pentru a sancționa titularul de cont care a generat incidentul în circuitul bancar. Pentru notificarea clientului cu privire la declararea interdicției bancare, instituția de credit va adresa titularului de cont o "Somație", conform anexei nr. 4. Aceasta va cuprinde interdicția de a emite cecuri pe o perioadă de un an începând cu data înregistrării la CIP a incidentului de plată major, precum și obligația de a restitui, de îndată, instituției de credit (instituțiilor de credit) al cărei (căror) client este formularele de cec aflate în posesia sa și/sau a mandatarilor săi. Somația va putea fi transmisă titularului de cont cel târziu în ziua bancară următoare zilei înscrierii la CIP a refuzului. "
Din acesată dispoziție, incidență în materie, rezultă că după ce se înregistrează un incident de plată major cu CEC, nu se mai pot efectua plăți cu file CEC, existând obligația restituirii tuturor filelor CEC băncii emitente. Acest fapt constituie o excepție de nulitate a CEC-ului bazată pe lipsa de valoare juridică a condițiilor de formă numai aparent existente., repectiv pornind de la incapacitatea de a emite cecuri.
Astfel, filele CEC completate, introduse la plată după data înregistrării la CIP a incidentului nu mai erau apte să garanteze efectuarea plății. Pe cale de consecință aceste file CEC nu pot face nici obiectul unei proceduri de executare silită.
Singura posibilitate legală a creditorului nostru S.C. Euroconstruct S.A. era să invoce situația juridică și financiară existentă anterior tranzacției și să efectueze demersurile legale puse de către legiuitor la dispoziția sa, iar în ceea ce o privește pe intimată să demareze la rândul său alte proceduri legale în ceea ce o privește pe debitoarea sa, S.C. Euroconstruct S.A.
Precizează totodată că executorul judecătoresc nu a făcut dovada încuviințării executării silite.Astfel nu a atașat somației încheierea de încuviințare și nici nu a făcut vreo precizare în acest sens. Totodată pe portalul instanțelor de judecată nu am găsit înregistrat vreun dosar având ca obiect cererea de încuviințare. Pe cale de consecință nu am putut verifica îndeplinirea condițiilor art. 373 ind. 1 C.pr.civ. în situația în care nu au fost respectate aceste dispoziții legale, procedura de executare ar fi nulă și pentru aceste motive.
Totodată din cuprinsul actelor comunicate de către executor rezultă lipsa protestului sau a constatării echivalente, procedură obligatorie conform art. 44 din Legea cecului, a cărei lipsă atrage nulitatea executării silite și se constituie într-o excepție bazată pe lipsa condițiilor necesare pentru exercițiul executării în temeiul cecului.
In ceea ce privește raportul fundamental din care a derivat obligația asumată prin cecul obiect al executării silite, precizez că ulterior remiterii acestuia către S.C. Euroconstruct S.A., ea a constatat deficiențe grave în ceea ce privește lucrările efectuate de către beneficiarul cecului. Astfel, lucrările de proastă calitate sau neefectuate de loc au o valoare de aproximativ 800.000 de Euro. în aceste condiții, subscrisa am dreptul de a refuza efectuarea plății (excepție de neexecutare a contractului) până la remedierea și realizarea tuturor lucrărilor la care S.C. Euroconstruct S.A. s-a obligat. Precizez că prin girul cecului a operat de fapt o cesiune de creanță, de la S.C. Euroconstruct S.A. către intimata .., această creanță transmițându-se întocmai cum a existat în patrimoniul cedentei. Această apărare constituie o excepție personală a ei.
Conform art. 39 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, "executorii judecătorești au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale și maximale stabilite de ministrul justiției, cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. în cazul executării silite a creanțelor având ca obiect plata unei sume de bani, onorariul maxim este - d) pentru creanțele în valoare de peste 100.000 lei, de 6.300 lei plus un procent de până la 1% din suma care depășește 100.000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite."
Asa cu rezultă din procesul-verbal de cheltuieli, executorul judecătoresc a aplicat onorariul maximal, pentru această fază a executării silite.
În condițiile în care dosarul execuțional este în prima lui fază, executorul judecătoresc formulând doar somația, fără să organizeze licitații sau să efectueze alte forme de executare silită, aplicarea unui onorariu maximal mi se pare exagerată.
De asemenea suma nu este nici justificată, întrucât executorul judecătoresc nu a anexat dovada achitării acestei sume de către intimată.
Legiuitorul a prevăzut posibilitatea practicării unor onorarii încadrate în anumite limite, însă în mod cert a avut în vedere complexitatea cauzei și a actelor de executare, reflectate în demersurile efectuate si munca prestata.
În condițiile în care, în ceea ce privește posibilitatea reducerii onorariilor practicate de către avocați exista un text legal constituit de dispozițiile art. 274 alineat 4 Cod procedura civila, pentru identitate de rațiuni, aceste dispoziții pot fi aplicate și în cazul onorariilor practicate de executorul judecătoresc. Aceasta întrucât, acolo unde exista aceleași rațiuni se aplica aceleași principii. Or, activitatea prestata de executorii judecătorești este similara activității prestate de avocați, executarea silita fiind o etapa a procesului civil.
Ca si în cazul avocaților, aprecierea instanței este aceea ca nu se intervine în contractul de executare silita încheiat între intimat si avocat, ci doar se apreciază în ce măsura onorariul părtii care solicita punerea în executare trebuie suportat de către debitor.
În același timp, s-a statuat în practică, că în situația în care onorariul stabilit nici nu a fost plătit anticipa, intimatul - creditor nici nu a avut vreun interes sa procedeze la o eventuală negociere a onorariului ce urma a fi perceput și care oricum ar fi fost recuperat de la debitor.
În consecința, onorariul executorului judecătoresc trebuie să reprezinte echivalentul muncii prestate de acesta pentru punerea în executare a titlurilor executorii, și nu sa constituie un mijloc de rotunjire a veniturilor, în detrimentul debitorului urmărit.
Aceleași rațiuni solicită a fi reținute și în ceea ce privește onorariul avocațial, întrucât suma de 13.195 de lei solicitată pentru redactarea unei cereri de executare silită nu este nici pe departe justificată în raport cu volumul și complexitatea muncii prestate de către avocat. Mai mult, efectuarea acestei cheltuieli nu a fost probată prin înscrisuri justificative.
In ceea ce privește cererea de suspendare formulată, consideră că aceasta trebuie admisă raportat la consecințele deosebite de grave pe care executarea ei in temeiul unor file CEC care nu mai puteau fi introduse la plată și a unei proceduri de executare nelegale le poate avea asupra activității sale, asupra patrimoniului, angajaților și chiar existenței ei.
În drept, art. 112 si urm., art. 274 C.pr.civ, art.399-404 C.pr.civilă, restul dispozițiilor legale l-a care a făcut referire, Regulamentul BNR nr. 1/2012, Legea 188/2000, Ordinul nr. 2.550/C/2006 Legea 39/1954 și actele juridice conexe.
In probațiune: proba cu înscrisuri, expertiza judiciară, practică judiciară. Își rezerv dreptul de a solicita și administrarea altor probe a căror necesitate ar rezulta pe parcursul cercetării judecătorești.
La data de 07 mai 2013, intimata . a formulat întâmpinare la precizarea de acțiune formulată de contestatoarea S.C. G. H. S.R.L, depusă la termenul de judecată din 11 aprilie 2013, solicitând instanței să respingă în principal cererea ca tardiv introdusă (în contextul în care momentul procesual până la care un astfel de act ar putea fi primit de instanța de judecată este reglementat de art. 132 din Vechiul Cod de Procedură Civilă fiind depășit în mod evident în prezenta pricină) și inadmisibilă în condițiile în care atât opoziția cât și contestația la executare sunt acțiuni întemeiate pe norme speciale cu căi de atac diferite, neputând fi analizate în mod unitar în cadrul aceleiași petiții, mai ales în condițiile în care, spre exemplu, pentru cenzurarea unei opoziții la executare legiuitorul a prevăzut atât calea dea atac a apelului cât și pe cea a recursului, iar pentru contestație este reglementată calea de atac a recursului, iar pe fond ca netemeinică și nelegală.
În fapt, petiționara a înțeles să-și precizeze demersul judiciar pendinte într-o manieră curioasă după consumarea primului termen de judecată și deci cu depășirea momentului procesual până la care legiuitorul a stabilit că un asemenea demers ar ptuea fi primit. În atare stare de fapt, înainte de a se ajunge la cercetarea din alte puncte de vedere a documentului precizator, apreciază că s-ar impune înlăturarea acestuia prin prisma constatării tardivității cu care a fost formulat.
De altfel, modul în care a fost precizată acțiunea de către partea potrivnică, în opinia sa, transformă petiția acestora într-o solicitare inadmisibilă ce ar trebui respinsă prin prisma incidenței acestei excepții, în condițiile în care nu poate aceeași acțiune judiciară să fie deopotrivă atât opoziție la executare cât și contestație la executare (demersuri judiciare distincte, speciale cu un traseu procesual bine determinat, distinct, cu căi de atac și termene de acțiune diferite).
Dacă s-ar aprecia ca just un demers judiciar aidoma celui promovat de contestatoare, instanța, după pronunțarea hotărârii, s-ar afla în imposibilitatea stabilirii căii de atac ce ar urma să fie promovată în cauză, în contextul în care, dacă s-ar dori ca acțiunea pendinte să reprezinte o opoziție, atunci calea de atac împotriva Sentinței ce urmează să fie pronunțată de instanța de fond ar fi apelul iar din contră, dacă se dorește interpretarea petiției drept contestație la executare, aceasta poate fi cenzurată doar pe calea recursului.
Intrucât cele două modalități de acțiune învederate de partea potrivnică ca reprezentând temeiul demersului său judiciar se exclud, apreciază că s-ar impune repsingerea acțiunii părții potrivnice în modalitatea în care a fost menționată fără a se mai discuta celelalte aspecte invocate pe fond.
Contestatoarea S.C.G. H. S.R.L., a formulat concluzii scrise pe care solicita instanței a le avea în vedere la pronunțarea soluției în prezentul demers judiciar.
Cu privire la cererea de disjungere a opoziției la executare de contestația la executare, si pe cale de consecință de declinare a soluționării opoziției la executare în favoarea instanței competente, respectiv Judecătoria Timișoara, cu consecința respingerii excepțiilor (tardivitate și inadmisibilitate) invocate de către intimată, învederează următoarele:
Termenul de 5 zile pentru formularea opoziției la executare si cel de 15 zile pentru formularea contestației la executare începe să curgă de la data primirii somației așa cum rezultă din dispozițiile art. 54 din Legea nr. 59/1934 si respectiv din dispozițiile art. 401 din Codului de procedură civilă.
Arată că a primit somația în data de 7 ianuarie 2013, iar a doua zi, in data de 8 ianuarie 2013 a promovat prezentul demers judiciar. Din modul de redactare și data promovării rezulată că a formulat în termen, atât opoziția la executare cât si contestația la executare, sens în care pentru a fi mai expliciți, procedural, la primul termen de judecată a formulat precizarea prin care a învederat care sunt aspectele pe care le contestă pe calea opoziției la executare si care sunt aspectele invocate pe cale contestației la executare.
Contrar susținerilor intimatei, nu există nicio dispoziție specială care să condiționeze admisibilitatea unuia dintre cele 2 demersuri, de formularea separată, prin două acțiuni, a acestora. Daca s-ar accepta acest punct de vedere normele legale cu privire la disjungere nu ar putea fi aplicate în speță, or niciun text de lege nu statuează că în cazul titlurilor executorii - file CEC, normele procesuale si procedurale care reglementează instituția disjungerii nu sunt aplicabile. Pe cale de consecință, în condițiile în care norma generală, art. 165 C.pr.civ. prevede că:" în orice stare a judecății se pot despărți pricinile întrunite dacă instanța socotește că numai una dintre ele este în stare de judecată ", iar opoziția la executare nu este în stare de judecată întrucât Judecătoria Cluj-N. nu este competentă teritorial să o soluționeze, instanța poate proceda la disjungerea celor două demersuri.
Mai mult, Legea nr. 54/1934 nu prevede nicio sancțiune pentru situația în care opoziția la executare este introdusă în termen la o instanță necompetentă.
Întrucât, conform dispozițiilor art.54 din Legea nr.54/1934 alin. 2 competența de soluționare a opoziției la executare este judecătoria care a investit CEC-ul cu formulă executorie, iar în speță CEC-ul a fost investit cu formulă executorie de către Judecătoria Timișoara, din punctul său de vedere se impune disjungerea celor două demersuri și declinarea competenței de soluționare a opoziției la executare în favoarea Judecătoriei Timișoara.
În ceea ce privește apărare invocată cu privire la necompetența Societății civile profesionale de executori M. si Asociații din Baia -M. în demararea procedurii de executare silită, împrejurare care atrage nulitatea întregii proceduri de executare silită, contrar invectivelor proferate de către intimată arată următoarele:
Conform pct. 256 lit. f alin. 3 din Normele-cadru BNR nr.7/1994, "procedura de executare silită se va efectua la judecătoria în a cărei rază de competență se află locul de plată al CEC-ului", iar lit. g prevede că: " executarea va incepe printr-o somație adresată uneia sau mai multor persoane obligate prin CEC..." Pe cale de consecință aceste prevederi speciale sunt derogatorii de la prevederile Codului de porcedură civilă pe care le invocă în apărare intimata și stabilesc practic o competență teritorială absolută în ceea ce-i privește pe executorii judecătorești care pot demara procedura de executare intemeiată pe o filă CEC.
Astfel, în mod indubitabil, Societatea civilă profesionale de executori M. si Asociații din Baia -M. nu este competentă teritorial să desfășoare procedura de executare silită, întrucât, aceasta nu poate fi efectuată în mod legal decât de către executorii judecătorești din circumscripția teritorială a Curții de Apel în cadrul căreia funcționează instanța de executare, care în cauză este Judecătoria Timișoara (dat fiind locul plății înscris pe fila CEC). Ca atare, competent teritorial nu putea fi decât un executor judecătoresc din circumscripția Curții de Apel Timișoara (art. 8 din Legea 188/2000), chiar dacă instanța de executare rămâne Judecătoria Cluj-N. ca instanță în "circumscripția căreia ea își desfășoară activitatea și unde are înregistrate conturile bancare."
Rezultă că, actele de executare au fost efectuate de un executor necompetent, împrejurare care atrage nulitatea absolută a întregii executări silite.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Prin precizarea cererii introductive, contestatoarea a înțeles să își califice cererea drept atât opoziție la executare cât și contestație la executare.
În temeiul prevederilor art. 54 și 55 din Legea nr.39/1954 asupra cecului, împotriva titlului executoriu constând în fila CEC . și a formelor de executare silită inițiate în temeiul acestuia, a solicitat declinarea cauzei către instanța competentă, în fața căreia solicită ca prin hotărârea pe care o va pronunța în prezenta cauză, după citarea părților și administrarea probatoriului, să dispună: desființarea și anularea tuturor actelor și formelor de executare silită inițiate de Biroul Executorului Judecătoresc M. și Asociații din Baia M., în dosarul execuțional nr. 797/2012, respectiv somația emisă în data de 28.12.2012, acestea fiind efectuate de către un executor judecătoresc necompetent teritorial precum și cu încălcarea formelor legale ; desființarea și anularea tuturor actelor subsecvente, inclusiv a procesului-verbal de cheltuieli; să constate nulitatea filei CEC precum și faptul că aceasta nu putea fi introdusă la plată; să procedeze la micșorarea onorariului executorului judecătoresc până la valoarea onorariului minimal prevăzut de Ordinul nr. 2.550/C/2006 privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești, acesta fiind nepotrivit de mare față de munca îndeplinită de executor precum și micșorarea onorariului de avocat pentru aceleași considerente; să dispună suspendarea executării silite până la data soluționării contestației la executare; cu cheltuieli de judecată.
Din actele de la dosar, instanța reține că petenta a primit somația în data de 7 ianuarie 2013, iar a doua zi, in data de 8 ianuarie 2013 a promovat cererea de față, în termen, atât opoziția la executare cât si contestația la executare, după cum, la primul termen de judecată a formulat precizarea prin care a învederat care sunt aspectele pe care le contestă pe calea opoziției la executare si care sunt aspectele invocate pe cale contestației la executare.
Văzând lucrările dosarului, că termenul de 5 zile pentru formularea opoziției la executare si cel de 15 zile pentru formularea contestației la executare încep să curgă de la data primirii somației așa cum rezultă din dispozițiile art. 54 din Legea nr. 59/1934 si respectiv din dispozițiile art. 401 din Codului de procedură civilă, că aceste etrmen au fost respectate în cauză, nu există niciun impediment legal sau judiciar pentru luarea în considerare a fiecărui demers, acaesta cu consecința firească a respingerii ca neîntemeiate a excepțiilor tardivitatii precizarii contestatiei la executare si a inadmisibilitatii acesteia, invocate de intimat.
Contrar susținerilor intimatei, nu există nicio dispoziție specială care să condiționeze admisibilitatea unuia dintre cele 2 demersuri, de formularea separată, prin două acțiuni, a acestora. Daca s-ar accepta acest punct de vedere normele legale cu privire la disjungere nu ar putea fi aplicate în speță, or niciun text de lege nu statuează că în cazul titlurilor executorii - file CEC, normele procesuale si procedurale care reglementează instituția disjungerii nu sunt aplicabile. Pe cale de consecință, în condițiile în care norma generală, art. 165 C.pr.civ. prevede că:" în orice stare a judecății se pot despărți pricinile întrunite dacă instanța socotește că numai una dintre ele este în stare de judecată ", iar opoziția la executare nu este în stare de judecată întrucât Judecătoria Cluj-N. nu este competentă teritorial să o soluționeze, instanța poate proceda la disjungerea celor două cereri.
Mai mult, Legea nr. 54/1934 nu prevede nicio sancțiune pentru situația în care opoziția la executare este introdusă în termen la o instanță necompetentă.
Întrucât, conform dispozițiilor art.54 din Legea nr.54/1934 alin. 2 competența de soluționare a opoziției la executare este judecătoria care a investit CEC-ul cu formulă executorie, iar în speță CEC-ul a fost investit cu formulă executorie de către Judecătoria Timișoara, evident că se impune disjungerea celor două demersuri și declinarea competenței de soluționare a opoziției la executare în favoarea Judecătoriei Timișoara.
Instanța reține că potrivit pct. 256 lit. f alin. 3 din Normele-cadru BNR nr.7/1994, "procedura de executare silită se va efectua la judecătoria în a cărei rază de competență se află locul de plată al CEC-ului", iar lit. g: " executarea va incepe printr-o somație adresată uneia sau mai multor persoane obligate prin CEC..."
Aceste prevederi speciale sunt derogatorii de la prevederile Codului de porcedură civilă și stabilesc practic o competență teritorială absolută în ceea ce-i privește pe executorii judecătorești care pot demara procedura de executare intemeiată pe o filă CEC.
Prin urmare, Societatea civilă profesionale de executori M. si Asociații din Baia -M. nu este competentă teritorial să desfășoare procedura de executare silită, întrucât, aceasta nu poate fi efectuată în mod legal decât de către executorii judecătorești din circumscripția teritorială a Curții de Apel în cadrul căreia funcționează instanța de executare, care în cauză este Judecătoria Timișoara (dat fiind locul plății înscris pe fila CEC). Ca atare, competent teritorial nu putea fi decât un executor judecătoresc din circumscripția Curții de Apel Timișoara (art. 8 din Legea 188/2000), chiar dacă instanța de executare rămâne Judecătoria Cluj-N. ca instanță în "circumscripția căreia ea își desfășoară activitatea și unde are înregistrate conturile bancare."
Rezultă că, actele de executare au fost efectuate de un executor necompetent, împrejurare care atrage nulitatea absolută a întregii executări silite, după cum în mod foarte just a subliniat contestatoarea.
Avand in vedere dispozitiile art.274 C.pr.civ. si principiul disponibilitatii ce guvernează procesul civil, instanta va lua act ca partile nu au solicitat cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Disjunge opozitia la executare de contestatia la executare dedusa judecatii.
Admite exceptia necompetentei teritoriale a Judecatoriei Cluj-N., invocată de contestator.
Declina competenta de solutionare a opozitiei la executare în favoarea Judecatoriei Timisoara.
Respinge ca neîntemeiata exceptia tardivitatii precizarii contestatiei la executare si a inadmisibilitatii acesteia.
Admite contestatia la executare formulata de contestatoarea S.C. G. H. S.R.L., cu sediul social în mun.Cluj-N., .. 5, . Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Cluj sub nr. J_ având cod unic de înregistrare RO_, cu sediul procesual ales în mun. Cluj-N., ..128, iud. Cluj, în contradictoriu cu intimata .. cu sediul în localitatea Chisoda, . 59, km 7, nr.221, corp extindere, etaj 2, compartimentul nr.6, birou nr.4, jud. T. și în consecință:
Anuleaza toate formele de executare silita inițiate de Societatea civila profesionala de executori judecătorești M. si Asociații din Baia M., jud. Maramureș, în dosarul execuțional nr.797/2012, respectiv somația emisă în data de 28.12.2012, desființarea și anularea tuturor actelor subsecvente, inclusiv a procesului-verbal de cheltuieli.
Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Definitiva cu privire la declinarea competentei de solutionare a opozitiei la executare în favoarea Judecatoriei Timisoara.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare pentru contestația la executare.
Pronuntata în sedinta publica, azi, 16.05.2013.
PREȘEDINTEGREFIER
S. IUGAELENA M.
Red.S.I./Dact.A.M.F./28.08.2013
| ← Suspendare provizorie. Sentința nr. 6342/2013. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 9111/2013.... → |
|---|
