Obligaţie de a face. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 08-10-2013 în dosarul nr. 13992/211/2012
ROMÂNIA Operator de date cu caracter personal nr.3185
JUDECĂTORIA C.-N.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2013
Ședința publică din 8 octombrie 2013
Instanța constituită din:
Judecător: C. R.
Grefier: A. R.
Pe rol se află pronunțarea asupra cauzei civile privind pe reclamantul S. J. în contradictoriu cu pârâții P. M. C. N. ș.a., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, se constată că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 1.10.2013, când părțile prezente au pus concluzii pe fondul cauzei, conform încheierii de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință civilă. De asemenea, se constată că, reclamantul a depus la dosar concluzii scrise.
INSTANȚA
Deliberand constata:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul de mai sus la data de 12 iunie 2012, reclamantul S. J. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul P. M. C.-N., obligarea pârâtului să transcrie în favoarea reclamantului dreptul de folosință a locului de veci nr. 84, din Cimitirul Central .. 28, C.-N., jud. C.
În motivarea cererii s-a arătat că în baza Certificatului de Legatar nr. 21/17.05.2011 BNP O. M., sunt legatar universal al defunctei Posat M., titulară a contractului de concesiunea locului de veci mai sus amintit. În această calitate de legatar universal, în conformitate cu dispozițiile legale succesorale cuprinse în Codul Civil, dobândesc toate drepturile și obligațiile acesteia, iar pe cale de consecință reclamantul dobândește și drepturile ce derivă din contractul de concesiune a locului de veci a acesteia. Mai mult în conformitate cu disp. art. 49 din Regulamentul de funcționare a cimitirelor, reiese în mod clar faptul că la expirarea duratei de folosință, reatribuirea locurilor de înhumare se va face titularilor sau moștenitorilor acestora. Ori, reclamantul având calitatea de moștenitor al titularei, apreciază că este pe deplin îndreptățit la transcrierea acestuia pe numele său.
În acest sens înainte de promovarea prezentei acțiuni a solicitat Primarului mun. C.-N., transcrierea dreptului de folosință a locului de veci N84, din Cimitirul Central .. 28, în favoarea reclamantului, însă această cerere i-a fost refuzată.
În drept au fost invocate dispozițiile Hotărârii nr. 158/2008 a Consiliului L. al mun. C.-N., art. 49, art. 888 și urm. C.civ., Legea 554/2004.
Prin completare la actiune solicita sa se constate ca din masa succesorala ramasa dupa defuncta Posta M., decedata la data de 22.03.2007 face parte si locul de veci . din cimitirul Central si intelege sa cheme in judecata si M. C.-N. prin Directia Tehnica, Serviciul administrare cimitire domeniul public si C. L. AL M. C.-N.(f.8,20,27).
Paratii M. C.-N. si C. L. AL M. C.-N. au formulat intampinare prin care au solicitat respingerea cererii aratand ca nu au capacitate procesuala si nici calitate procesuala pasiva. Pe fond, au aratat ca dreptul de concesiune in favoarea numitei Posta M., decedata la data de 22.03.2007, a expirat in anul 2008.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma excepției lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului C. L. al Mun. C.-N. si a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a M. C.-N., instanța reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 1 teza I din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, „unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplina și patrimoniu propriu”, iar potrivit art. 20 alin. 1 din același act normativ, „comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercita autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale”. Așadar unități administrativ-teritoriale sunt comunele, orașele, municipiile și județele, și doar acestea sunt persoane juridice de drept public și au capacitate juridică deplina și patrimoniu propriu. În lumina acestor prevederi legale exprese, și în lipsa unor alte prevederi legale în sens contrar, prin interpretarea deci per a contrario a textelor legale citate, nu se poate reține că un consiliu județean sau un consiliu local poate fi persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică deplina și patrimoniu propriu. Mai mult, în art. 21 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 se prevede expres că „în justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean”, sensul stric al noțiunii de unitate administrativ teritorială fiind cel stabilit de dispozițiile imperative ale art. 20 alin. 1 din Legea nr. 215/2001.
Față de conținutul prevederilor legale arătate, și având în vedere toate dispozițiile Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, instanța reține că un consiliu local nu are capacitate procesuală de folosință, astfel că nu poate sta în judecată ca pârât.
Împrejurarea că pârâtul C. L. AL M. C.-N., apare ca administrator al cimitirelor, nu conferă acestuia capacitate procesuală de folosință, câtă vreme art. 20 alin. 1 teza finală din Legea nr. 215/2001 prevede în mod expres că „unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii”.
Dispozițiile art. 1 și art. 4 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica și regimul juridic al acesteia, prevad ca „dreptul de proprietate publica aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale, asupra bunurilor care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public”, și respectiv „domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor și care nu fac parte din domeniul public” și „asupra acestor bunuri statul sau unitățile administrativ-teritoriale au drept de proprietate privată”. Deci, consiliul local, nefiind unitate administrativ teritorială, nu poate fi titular al dreptului de proprietate publică sau privată. Conform art. 23 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 „autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primării, ca autorități executive”, în același sens fiind și prevederile art. 121 alin. 1 din Constituția României.
Capacitatea procesuală de folosință este una dintre cele patru condiții de exercițiu a acțiunii civile, alături de afirmarea unui drept, interes și calitatea procesuală, iar verificarea întrunirii tuturor acestor condiții este obligatorie pentru a se vedea dacă poate fi analizat fondul pretențiilor formulate, ipoteză valabilă însă și în cazul persoanei pârâtului, întrucât conform art. 41 alin. 1 C.proc.civ., orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată.
Aceste prevederi legale amintite mai-sus trebuie aplicate fără distincție și consiliilor locale, autoritățile administrației publice sau organele statului neputând beneficia de un tratament diferențiat față de celelalte persoane. Consiliile locale și județene nu pot sta în judecată în calitate de pârâți, neavând personalitate juridică, aceste acțiuni trebuind să fie exercitate împotriva comunelor sau municipiilor și respectiv de județelor, aceasta fiind o problemă de capacitate procesuală de folosință. Pentru considerentele arătate, instanța va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtului C. L. AL M. C.-N., invocată prin intampinare și în consecință, va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamant ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de capacitate procesuală de folosință.
Tot pentru motivele aratate mai sus si respectiv disp. art. 20 alin. 1 teza finală din Legea nr. 215/2001 care prevede în mod expres că „unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii”, va respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a M. C.-N..
Analizând actele și lucrările dosarului reține următoarele:
Potrivit Certificatului de Legatar nr. 21/17.05.2011 BNP O. M., reclamantul este legatar universal al defunctei Posat M., decedata la data de 22.03.2007, titulară a concesiunii locului de veci nr. 84, din Cimitirul Central .. 28, C.-N., jud. C. (f.15).
Din raspunsul Serviciului administrare cimitire domeniu public rezulta ca din anul 2008 concesiunea nu a fost achitata, nu au fost anexate actele prevazute de reguament, astfel ca solicitarea de transcriere si plata a concesiunii nu se aproba (f.41).
Potrivit art.42-44 din Regulamentul privind functionarea cimitirelor administrate de catre C. L. al Mun.C.-N., in caz de deces a titularului concesiunii, dreptul de folosinta asupra locului de veci se transmite potrivit legilor succesorale, iar dreptul de concesiune inceteaza prin neplata ei, acesta revenind proprietarului de drept-respectiv Consiliului L.(f.62,63).
Prima cerere de transcriere din partea reclamantului avand anexate toate inscrisurile necesare(respectiv certificatul de legatar) este primita de catre Serviciul de administrare cimitire domeniu public la data de 30.06.2011 (f.14), data pana la care pretul concesiunii nu a fost achitat, aspect necontestat de reclamant si prin urmare, potrivit reglementarilor aratate mai sus, aceasta a incetat.
Față de cele expuse anterior instanța, va respinge actiunea formulată de reclamantul S. J. ca neintemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratului C. L. AL M. C.-N. si respinge actiunea formulata in contradictoriu cu acesta ca fiind formulata împotriva unei persoane lipsita de capacitate procesuala de folosinta.
Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a M. C.-N..
Respinge actiunea inaintata de reclamantul S. J., cu domiciliul procesual ales la S.&Asociatii în C.-N. ..28, jud. C. în contradictoriu cu pârâții P. M. C. N. si M. C.-N., cu sediul în C.-N. .-3, jud. C., ca neintemeiata.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata în sedinta publica, azi, 8 octombrie 2013.
Judecător,Grefier,
C. R. A. R.
Red.RC/Dact. RC/AR
5 ex./27.01.2014
| ← Somaţie de plată. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 7353/2013.... → |
|---|
