Ordonanţă preşedinţială. Hotărâre din 09-12-2013, Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 09-12-2013 în dosarul nr. 25954/211/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
CIVIL
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
ORDONANȚA PREȘEDINȚIALĂ Nr._/2013
Ședința publică din 09 Decembrie 2013
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: A. M.
GREFIER: R. L.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamanții M. A., M. V. și pe pârâtul C. A., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanții M. A., M. V. personal asistați de avocat E. P., cu împuternicire depusă la dosar și pârâtul C. A. personal asistat de avocat T. C., cu împuternicire depusă la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de 09.12.2013, ancheta-socială dispusă în cauză.
Reprezentanta reclamanților arată că nu s-a ajuns la o înțelegere și nu s-a încheiat o tranzacție, propunerea înaintată de pârât nu a fost acceptată de clienții săi.
Reprezentanta pârâtului arată că pârâtul este de acord ca reclamanții să se întâlnească cu minorul de trei ori pe lună fără ca el să fie prezent.
Reprezentanta reclamanților arată că reclamanții nu sunt de acord cu această propunere.
Instanța procedează la administrarea probei cu interogatorului reclamanților și pârâtului, răspunsurile acestora fiind consemnate și atașate la filele 71-78 din dosar.
Reprezentanta pârâtului restrânge lista martorilor, la un singur martor care cunoaște toate aspectele pe care le cunosc toți ceilalți trei martori, respectiv Desmirean G..
Reprezentanta reclamanților nu se opune audierii martorei Desmirean G., iar în ceea ce privește martorii propuși a fi audiați restrânge lista la un singur martor, respectiv C. G..
Instanța procedează la audierea martorilor C. G. și Desmirean G., sub prestare de jurământ, depozițiile acestora fiind consemnate și atașate la filele 79-80 din dosar.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri pe fondul cauzei.
Reprezentanta reclamanților solicită admiterea cererii de ordonanță președințială, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentanta pârâtului solicită respingerea cererii de ordonanță președințială, având în vedere că pârâtul nu se opune ca reclamanții să viziteze minorul dar nu este de acord cu programul solicitat, cu cheltuieli de judecată. În subsidiar solicită instanței a avea în vedere varianta propusă de pârât, respectiv de trei ori pe lună fără prezența acestuia.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată la această instanță sub Dosar nr._ reclamanții: M. A., CNP_ si soțul M. V., CNP_ ambii cu domiciliul in mun. Cluj-N., ., . si cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor în Cluj-N., .. 4, jud. Cluj, în contradictoriu cu pârâtul C. A., CNP_©6@016, cu domiciliul in mun. Cluj-N., ., . si cu reședința in ., ., au solicitat ca prin sentința ce se va pronunța pe calea ordonanței președințiale să se stabilească pentru reclamanți, in mod temporar, pana la soluționarea dosarului civil nr. 25._ al Judecătoriei Cluj-N., având ca obiect stabilirea legături personale cu minorul C. M. D. A., următorul program de vizitare:
- in fiecare săptămâna, 3 zile pentru 3 ore cu anunțarea in prealabil a paratului, cu luarea acestuia de la; grădinița/reședința tatălui la domiciliul reclamanților;
- in primul si al treilea week-end din luna, de vineri orele 18,00 pana duminica la orele 18,00 la domiciliul reclamanților;
- in vacanta de iarna: primele 10 zile, începând cu orele 10 ale primei zile de vizita si pana la orele 20 ale ultimei zile de vizita,
- sărbătorile P., de C. si Anul Nou, 4 zile(din prima zi de la orele 09,00 pana la orele 20 din ziua a patra) la intelegere cu paratul si cu luarea minorului la domiciliul reclamanților; in vacanta de primăvara o săptămâna;
- in vacanta de vara 2 săptămâni in intervalul 15-30 august,
În motivarea cererii lor de emitere ordonanță președințială, reclamanții au arătat că, anterior promovării si a prezentei cereri, in luna octombrie a anului 2012, fost soluționata cererea de desfacere prin acordul soților a căsătoriei dintre C. A. si M. A. M., de către BNP F. H. A.-Apahida, jud. Cluj, prin certificatul de divorț nr. 9408/04.10.2012.
In certificatul de divorț părțile, prin acordul lor, s-au inteles cu privire la toate aspcetele prevăzute de art. 375 alin. 2 NCC autentificând in acest sens convenția nr. 1862/04.10.2012 de BNP F. H.A.-Apahida-jud.Cluj, in sensul stabilirii domiciliului minorului la tatăl acestuia.
Însă, arată reclamanții, de aproximativ șapte luni, au apărut numeroase si frecvente neințelegeri intre ei si tatăl minorului, datorita lipsei de comunicare si a faptului că paratul manifesta o atitudine tot mai dezinteresat fata de minor, ei fiind cei care se ocupau in marea majoritate a timpului de minor, pana la momentul apariției divergentelor dintre ei, astfel: in fiecare zi duceau/aduceau minorul la/de la grădinița "Degetica"din Cluj N., zilnic asigurau hrana necesara pentru traiul de zi cu zi, atât al minorului cat si al paratului, cumparau imbracaminte pentru minor, pentru ei, suportau toate cheltuielile de intretinere comune aferente apartamentului din Cluj-N., unde locuiau împreuna.
In ultima perioada si din ce în ce mai des, arată reclamanții, paratul are un comportament necorespunzător, constând in manifestări de dezinteres fata de minor, expunerea acestuia la uni limbaj neadecvat, iar de multe ori minorul este lăsat in grija mamei concubinei si in grija concubinei. Mai mult, începând de acum 9 luni, lor le-a interzis să-și vadă nepotul, 1-a mutat la o grădinița, in . avea acceptul mamei si mai ales ca fata de minor a avut un comportament si limbaj necorespunzător.
Or, concluzionează reclamanții, întrei ei si minor exista un puternic atașament, dezvoltat încă de la nașterea acestuia si pana la momentul despărțirii de către tatăl acestuia.
În drept: reclamanții au invocat dispoz. art. 996 NCPC, art.6 lit.4 din OUG nr. 80/2013.
În probațiune, au anexat înscrisuri: notificare din data de 09.09.2013, răspunsul paratului C. A. la notificarea din data de 09.09.2013, certificatul de informare nr.8/08.10.2013, Certificatul de divorț nr.9408 din data de 04.10.2012 si convenția autentificata sub nr. 1862/04.10.2012, ambele emise de BNP F. H. A.-Apahida-jud. Cluj, cererea de chemare in judecată a paratului C. A. din Dosar nr._/211/2013 a Judecătoriei Cluj-N.; interogatoriul paratului C. A., efectuarea anchetei sociale la adresa din mun. Cluj-N., ., jap. 158, jud. Cluj), precum si audierea următorilor martori: S. M., domiciliata in sat Sanicoara, ., jud. Cluj, CUBLESAN G., domicilita in ., jud. Cluj.
Pârâtul CĂIENAR A. a formulat ÎNTÂMPINARE: f. 30, prin care a solicitat respingerea acțiunii civile formulate de reclamanți, ca neîntemeiată cu obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea întâmpinării formulate pârâtul a arătat că el și fiica reclamanților au fost căsătoriți timp de 7 ani, căsătorie din care a rezultat fiului lor minor, Căienar M. D. A. născut la data de 28.06.2008, la Madrid. Astfel, arată că, el și soția împreună cu reclamanții locuiau împreună, în Spania, Madrid într-un apartament cumpărat prin credit ipotecar, pentru care achitau lunar o chirie în cuantum de 600-700 euro. Pentru că fosta soție nu îl mai suporta, a început să facă crize de nervi, chiar l-a amenințat că se aruncă de la etaj împreună cu fiul lor, ceea ce a condus la răcirea relației dintre ei și în cele din urmă au decis să se întoarcă în țară împreună cu fiul lor și cu reclamanții.
Astfel, menționează pârâtul, reclamanții trebuie să dovedească exact motivele temeinice care justifică admiterea prezentei cereri și nu simple afirmații, respectiv, faptul că el nu mai locuiește în același imobil cu reclamanții (situație creată din culpa acestor persoane), nu a participat financiar și nu deține resurse financiare suficiente pentru creșterea și educarea fiului său, între el și reclamanți există o situație conflictuală, nu se ocupă personal de îngrijirea și educare minorului și are o relație cu o altă femeie . Este adevărat că fiului său i-a fost greu la început fără mama sa, pentru că avea doar 4 ani, însă el a avut grijă să îi ofer un mediu propice pentru dezvoltarea psihică și fizică a acestuia, pentru a nu-i simți lipsa pe cât posibil. Este adevărat că și bunicii materni au participat la îngrijirea minorului, însă elementul principal în viața acestuia a fost el.
În realitate, arată reclamantul, relațiile dintre el și familia M. au început să se strice la sfârșitul lunii aprilie 2013, când a decis să își refacă viața de familie și a cunoscut-o pe actuala soție-dna Căienar A. M.. La început, reclamanții au fost de acord cu această femeie, chiar au fost foarte încântați pentru că este o femeie serioasă, divorțată, care reprezintă siguranță pentru el și fiul nostru. Cu toate acestea, treptat atitudinea acestora s-a schimbat când au văzut că nu mai există nici o șansă pentru împăcarea cu fost soție, tocmai pentru aceasta că nu și-a mai dorit acest lucru.
Acesta a fost momentul declanșator al conflictului, reclamanții provocând certuri, discuții permanente, reproșându-i că i-a dezamăgit, că nu a iubit-o niciodată pe fiica acestora și că le cheltui banii. Stupefiat de reacțiile acestora a încercat să le explic că este o persoană responsabilă, că nu va influența cu nimic relația lor faptul că dorește să-și refacă viața (cu toate că am depus eforturi pentru menținerea căsniciei), dar nu a avut sorți de izbândă. Mai mult, aceste persoane provocau scandaluri în fața fiului său, deși le-a solicitat în repetate rânduri să nu mai continue cu această atitudine pentru că dăunează fiului său, nefiind în interesul superior al minorului starea de tensiune psihică la care este supus.
În final, concluzionează pârâtul, în luna mai 2013, reclamanții au plecat de la domiciliul lor din Cluj-N., ., ., fără a -l anunța în prealabil, o dată cu plecarea acestora luând și o mare parte din lucrurile comune (unelte de lucru, scule care au fost aduse din Spania, inclusiv obiecte casnice). Lucrurile nu s-au oprit aici, pentru că au urmat apoi o . plângeri la Postul de Poliție al comunei Apahida, al comunei Luna și pe la alte instituții ale statului, acuzându-l în permanent că le-a furat bunuri, porci etc. Consider că au încercat prin toate mijloacele să-l determine să reia relația cu fiica acestora, cu toate că aceasta niciodată nu și-a mai dorit acest lucru.
Precizează că fiul său a fost extrem de tracasat de bunicii materni și de scandalurile, agresiunile provocate de către aceștia, de multe ori solicitându-i să îi oprească pentru îi este teamă.
La ceva vreme după plecarea din apartamentul din . bunicii materni au un drept de uzufruct viager), au revenit, însă cu aceeași atitudine agresivă, provocând mereu certuri și adresându-i injurii, condiționând totodată această conduită de împăcarea cu fiica lor și întreruperea relației cu actuala soție. Pentru că certurile au ajuns la un nivel de nesuportat, a fost nevoit să se mute din apartament acasă la domiciliul soției în . nr.18, jud.Clui, tocmai pentru ca fiul său să aibă liniște, pentru o dezvoltare psihică și fizică adecvată vârstei. Minorul este înscris în prezent la Grădinița cu Program Normal Și Prelungit Sânnicoara, la program prelungit, conform adeverinței nr.168/23.09.2013, fiind dus și adus de regulă de către el, uneori chiar și de soție. Precizează că atitudinea fiului său s-a schimbat, este mult mai liniștit, stă frumos și mănâncă la masă (ceea ce nu se întâmpla anterior), nu mai răspunde obraznic, fiind mai mult decât evident că viața acestuia s-a echilibrat, simțind dragostea și căldura unui cămin, al unei familii.
Niciodată nu a refuzat contactul cu minorul din partea mamei acestuia sau al bunicilor materni, însă atunci când a considerat că viața emoțională și dezvoltarea sa psihică este afectată de atitudinea celor din jur, a luat atitudine.
În altă ordine de idei, arată pârâtul, programul de vizită propus de către reclamanți este unul extrem, în condițiile în care minorul are un program zilnic, este înscris în mai multe activități, are un program de vizită foarte permisiv al mamei sale, iar mutarea acestuia în fiecare săptămână 3 zile, plus weekend-urile solicitate și de sărbători ar crea un dezechilibru semnificativ.
La vasta lui, minorul are nevoie de stabilitate, un mediu cald, fără certuri și reproșuri, iar varianta propusă de către reclamanți este una nerealistă, ingnorând interesul superior al minorului.
În drept: pârâtul a invocat dispoz. art. 249, art. 254, art. 451 N. C. pr. civ., art. 8 CEDO
In probațiune: a anexat înscrisuri: adeverința nr. 168/23.09.2013, adeverința nr. 324/03.07.2013, certificat de căsătorie, extras Cf nr. 803 Sânnicoara, a solicitat interogatoriul reclamanților și proba testimonială.
Analizând ansamblul materialului probator de la dosarul cauzei instanța reține următoarele:
Pârâtul Căienar A. și fiica reclamanților M. A. și V. au fost căsătoriți timp de 7 ani, căsătorie din care a rezultat minorul Căienar M. D. A., născut la data de 28.06.2008, în Madrid. Pe perioada căsătoriei pârâtul și soția împreună cu reclamanții locuiau toți, în Spania, Madrid într-un apartament cumpărat prin credit ipotecar, până la momentul la care, datorită unor tensiuni între pârât și soția acestuia, reclamanții împreună cu pârâtul și cu minorul Căienar M. D. A. s-au întors în România unde au locuit de asemenea împreună, reclamanta fiind cea care se ocupa în principal de minor – îi făcea de mâncare, îl ducea/aducea de la grădiniță – iar reclamantul și pârâtul mergeau la muncă.
Prin Certificatul de Divorț nr. 9408 eliberat la data de 04._ de B.N.P. F. H. A. a fost constatată desfăcută prin acordul soților căsătoria încheiată la data de 11 octombrie 2005 între pârâtul Căienar A. și M. A.-M.. Prin același certificat s-a luat act de acordul părților cu privire la minorul Căienar M. D. A., căruia i s-a stabilit domiciliul la tată, autoritatea părintească să fie exercitată în comun, mama fiind obligată la pensie de întreținere și stabilindu-i-se modalitatea de a avea legături personale cu minorul astfel: săptămânal – în cursul anului școlar, iar în timpul vacanțelor – două săptămâni în vacanța de vară, o săptămână în vacanța de primăvară și o săptămână în vacanța de iarnă.
Ulterior, spre sfârșitul anului 2013 și începutul anului 2014 între reclamanți și pârât au început să apară neînțelegeri - pe fondul lipsei de comunicare, a unor reproșuri legate de folosința banilor comuni câștigați și probabil a împrejurării, dureroase pentru reclamanți, că pârâtul a început o relație de prietenie cu o altă femeie, cu care ulterior s-a căsătorit și s-a mutat în casa acesteia – toate culminând cu părăsirea de către reclamanți a locuinței pe care o foloseau împreună cu pârâtul și minor situată în Cluj-N., ., ..
În prezent, minorul locuiește cu tatăl său și soția actuală a acestuia, care se ocupă împreună de el și este înscris la Grădinița cu Program Normal Și Prelungit Sânnicoara, la program prelungit, conform adeverinței nr.168/23.09.2013.
Un prim aspect care trebuie lămurit în prezenta cauză este verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prev. de dispoz. art. 996 N.C.P.C., pe care-și întemeiază reclamanții cererea și care reglementează procedura specială a ordonanței președințiale.
Astfel, se pune întrebarea dacă în materia raporturilor de familie este admisibilă o astfel de cerere întemeiată pe dispoz. art. 996 N.C.P.C..
În practica judiciară s-a stabilit în mod frecvent că, în măsură în care sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate, ordonanța președințială poate fi folosită și pentru stabilirea unui program provizoriu de vizitare a minorului până la definitivarea procesului pe fond.
În materia raporturilor de familie, existența urgenței este prezumată chiar de lege, astfel încât partea nu trebuie să mai facă această dovadă.
În prezenta cauză, urgența rezultă, așa cum s-a reținut în practica judiciară, din chiar textele legale în vigoare, care permit întreținerea unor relații permanente personale și efective ale minorului cu rudele părintelui căruia nu i-a fost încredințat minorul, relații, care le-au fost refuzate reclamanților și care, având în vedere vârsta minorului, i-ar putea afecta în mod evident relația cu bunicii materni – care de altfel până deunăzi reprezentau o permanență în viața minorului, esențială pentru evoluția armonioasă a unui copil.
Din dispozițiile art. 263 Cod civil, coroborat cu prevederile Legii nr. 272/2004, instanțele judecătorești nu trebuie să piardă din vedere că interesul copiilor minori reprezintă criteriul principal în legătură cu ocrotirea lor, iar ca și criteriu de apreciere a intereselor copilului minor trebuie avut în vedere și modalitatea de tratament a minorului sub aspect afectiv.
Potrivit dispozițiilor art. 261 Noul Cod Civil, părinții sunt datori să îngrijească de copil, asigurând condiții necesare pentru creșterea, educarea, învățătura și pregătirea sa profesională. De asemenea, potrivit art. 14 din Legea nr. 272/2004: ‚’’ copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții și rudele sale, are dreptul de a-și cunoaște rudele și de a întreține relații personale cu acestea, iar părinții nu pot împiedica relațiile personale ale acestuia cu bunicii copilului.’’
Este de reținut în prezenta cauză că, - fapt rezultat fără echivoc din declarațiile martorilor audiați: C. G. și D. G., coroborate cu recunoașterile părților și înscrisurile anexate - în mod cert, între părți există la momentul de față o stare tensionată și vădite neînțelegeri, declanșate pe de o parte de nemulțumirea generală a reclamanților față de fostul ginere – care s-a recăsătorit și nu a înțeles să se mai gospodărească cu aceștia – iar pe de altă parte de neînțelegerile cu privire la stabilirea unui program de vizită pentru bunici, fapt confirmat de încercările acestora de a-l invita la mediere și notificările comunicate.
Ori, având în vedere dispozițiile legale menționate și atitudinea pârâtului, care invocând certurile sale cu reclamanții a refuzat acestora dreptul de a avea legături cu minorul, instanța apreciază că în prezenta cauză condiția urgenței este pe deplin justificată.
În ceea ce privește îndeplinirea celeilalte condiții prevăzută de textul legal, aceea a vremelniciei măsurii dispuse, instanța constată că și această condiție este îndeplinită, reclamanții solicitând luarea acestei măsuri până la soluționarea irevocabila a Dosarului nr._/211/2013 aflat pe rolul Judecătoriei Cluj-N., având ca obiect "stabilire ore vizită".
Așa cum am arătat, copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament, are dreptul de a-și cunoaște rudele și de a întreține relații personale cu acestea, precum și cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior, părinților sau reprezentanților legali ai copilului fiindu-le interzis să împiedice relațiile personale ale acestuia cu bunicii, frații și surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie, decât în cazurile în care instanța decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului.
Prin urmare, fără a pretinde un tratament juridic identic cu cel al părintelui față de copilul său, bunicii materni care au creat, conviețuind o perioadă îndelungată cu nepotul lor, legături de atașament profunde și autentice cu acesta, pot pretinde păstrarea legăturilor personale, relațiile de atașament conferind copilului sentimentul de securitate și contribuind decisiv la dezvoltarea psihologică și emoțională armonioasă în circumstanțele survenirii divorțului părinților și separării acestora. B. maternă constituie pentru nepot o figură de sprijin, persoana de atașament care l-a crescut și îngrijit consecvent perioade îndelungate de timp, astfel încât gestul tatălui, de a-l izola pe copil nu face decât să creeze un dezechilibru cel puțin pe plan afectiv.
Eliminându-se formalismul excesiv, impropriu exigențelor art. 8 al Convenției europene a drepturilor omului și art. 14 și art. 15 din Legea nr. 272/2004, și acordând prevalență interesului superior al minorului de a păstra relația de atașament cu bunicii materni, sentimentele de afecțiune reciprocă nefiind contestate, în detrimentul tensiunilor existente între tată și foștii socri, instanța reține că, stabilirea unui program de vizită, în care să aibă loc legăturile personale ale bunicilor cu nepotul lor este singurul care răspunde temporar dezideratului interesului minorului la o viață de familie corespunzătoare, în accepțiunea dată acestei sintagme de art. 8 din Convenția europeană.
Ca atare, se impune protejarea vieții de familie a copilului, în sensul că posibilitatea reclamanților și a copilului de a se bucura reciproc de compania celorlalți reprezintă un element fundamental al vieții de familie, iar relația cu bunicii materni, care l-au crescut pe copil alături de părinți, nu se sfârșește odată cu divorțul părinților. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut existența vieții de familie între copil și familia substitutivă, apreciind că se impune protejarea legăturii efective născute ca urmare a conviețuirii îndelungate a acestora, astfel că și instanța națională va recunoaște și va acorda protecție dreptului copilului de a păstra legături concrete și efective cu bunicii materni, persoane față de care a dezvoltat un puternic atașament, nefiind în interesul superior al copilului să întrerupă această legătură, care reprezintă un element de stabilitate în viața lui.
Un alt aspect care trebuie lămurit în prezenta cauză, - lămurit fiind că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale prezentei cereri pe calea procedurii speciale a ordonanței președințiale -, este modalitatea concretă de a stabili în mod provizoriu acest program de vizită.
În cauză este vorba de interesul superior al copilului căruia legislația îi recunoaște dreptul a beneficia de relații personale cu rudele, copilul având dreptul să fie crescut în condiții care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială, art. 27 din Legea nr. 18/1990 pentru ratificarea Convenției cu privire la drepturile copilului, art. 262 si urm. si art. 396 si urm. Noul Cod Civil.
Interesul superior al copilului, în accepțiunea Legii nr. 272/2004 și care se regăsește în egală măsură în Codul civil, se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizică și morală normală, la echilibrul socio-afectiv, la viața de familie, drept afirmat așa cum am arătat și prin art. 8 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Dovezile administrate au probat că menținerea acestei legături nu este de natură a afecta integritatea copilului, ci, dimpotrivă, contribuie la dezvoltarea armonioasă a acestuia.
Ori, instanța de judecată este datoare să aprecieze interesul superior al copilului în funcție de mai multe criterii, printre care: vârsta acestuia, situația părților, dreptul copilului de a fi crescut și educat de ambii părinți și de a se bucura de prezenta acestora și a rudelor cât mai mult timp posibil pentru a deveni un adult echilibrat psihic și emoțional.
Raportat la criteriile mai sus menționate instanța apreciază că programul propus de reclamanți este excesiv raportat la interesul manifestat de tată pentru copil, la faptul că și mama are deja stabilit un program de vizită și nu în ultimul rând la vârsta minorului, vârstă, la care se impune ca acesta să aibă un program riguros de masă și de somn, cu atât mai mult cu cât are nevoie de păstrarea unei continuități în programul său de viață și nu s-a dovedit că minorul nu ar fi supravegheată de tată și actuala sa soție în mod corespunzător.
Nu este de neglijat nici faptul că reclamanții nu au domiciliul în aceiași localitate cu minorul, solicitarea lor de luare a minorului de trei ori pe săptămână și în două week-end uri pe lună, în vacanțe și de sărbători – când deja mama are un astfel de drept stabilit, apare nu numai exagerată dar și istovitoare pentru un copil de 5 ani, care se vede pus în situația unei persoane lipsite de un domiciliu stabil necesar oricărei persoane.
De altfel, această măsură este dispusă în mod provizoriu prin prezenta cerere.
Astfel, având în vedere starea de fapt reținută și în baza dispoz. art. 996 N.C.P.C., rap. la celelalte dispoz. legale invocate, instanța va admite dosar în parte ca întemeiată cerea de ordonanță președințială formulată de reclamanți, și în consecință:
Va stabili pentru reclamanții M. A. și M. V., in mod temporar, pana la soluționarea dosarului civil nr. 25._ al Judecătoriei Cluj-N., având ca obiect stabilirea legături personale cu minorul C. M. D. A., următorul program de vizitare:
- in fiecare săptămâna, o zi, pentru 3 ore cu anunțarea in prealabil a paratului, cu luarea acestuia de la; grădinița/reședința tatălui la domiciliul reclamanților;
- in ultimul week-end din fiecare luna, de vineri orele 18,00 pana duminica la orele 18,00 la domiciliul reclamanților.
În temeiul dispoz. art. 453 alin. 2 N.C. P.C va compensa cheltuielile de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanții: M. A., CNP_ si soțul M. V., CNP_ ambii cu domiciliul in mun. Cluj-N., ., . si cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor în Cluj-N., .. 4, jud. Cluj, în contradictoriu cu pârâtul C. A., CNP_©6@016, cu domiciliul in mun. Cluj-N., ., . si cu reședința in sat Sanicoara, ., ., și în consecință:
Stabilește pentru reclamanții M. A. și M. V., in mod temporar, pana la soluționarea dosarului civil nr. 25._ al Judecătoriei Cluj-N., având ca obiect stabilirea legături personale cu minorul C. M. D. A., următorul program de vizitare:
- in fiecare săptămâna, o zi, pentru 3 ore cu anunțarea in prealabil a paratului, cu luarea acestuia de la; grădinița/reședința tatălui la domiciliul reclamanților;
- in ultimul week-end din fiecare luna, de vineri orele 18,00 pana duminica la orele 18,00 la domiciliul reclamanților.
Compensează cheltuielile de judecată.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi 09.12.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. MoșRaluca L.
Dact./Red. Am.M.
5 ex./11.12.2013
| ← Curatelă. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 4379/2013.... → |
|---|
