Plângere contravenţională. Hotărâre din 27-11-2013, Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 27-11-2013 în dosarul nr. 15644/211/2013
ROMANIA
JUDECATORIA CLUJ N.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
SECTIA CIVILA
DOSAR NR._
ȘENTINȚA CIVILĂ NR._/2013
Sedinta publica din 27.11.2013
Instanta constituita din :
JUDECĂTOR: A. M. P.
GREFIER: A. B.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii in dosarul civil nr._ inaintat de petenta . SRL in contradictoriu cu intimatul I. T. DE munca CLUJ privind procesul verbal de constatare a contraventiei, . nr._, inregistrat la I. T. DE MUNCA CLUJ cu nr._, din data de 14.06.2013.
La apelul nominal facut in sedinta publica, se constata lipsa partilor.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Se constată ca dezbaterea pe fond a avut loc in ședinta publică din 20.11.2013, conform încheierii de ședinta din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotarare.
JUDECATORIA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 4 iulie 2013, sub nr._, petenta . SRL a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ CLUJ, anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/14.06.2013, încheiat de intimat, iar, în subsidiar, eșalonarea plății amenzii în tranșe.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că procesul-verbal este nul, întrucât este menționată o altă adresă decât cea la care s-a efectuat controlul și la care se afla sediul secundar al petentei și pentru că procesul-verbal nu a fost semnat de un martor asistent. De asemenea, a menționat că este adevărat că la ora controlului numitul Ș. A. O. nu avea încheiat în formă scrisă contract individual de muncă, dar a precizat că acesta se afla abia în a doua zi de muncă.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe prev. OG 2/2001.
La plângerea contravențională au fost atașate următoarele înscrisuri: procesul-verbal de constatare a contravenției (f. 5-7), extras REGES (f. 9), raport salariat (f. 10), hotărâre asociat unic (f. 11), certificat ONRC (f. 12),
În cauză, a fost formulată întâmpinare (f. 26), prin care intimatul a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, susținând în esență că procesul-verbal fost încheiat cu respectarea condițiilor de legalitate, iar situația de fapt a fost în mod corect reținută. Astfel, intimatul a arătat că petenta recunoaște că la data controlului numitul Ș. A. O. nu avea încheiat în formă scrisă contract individual de muncă.
În drept, art. 16 alin.1 și art. 260 alin. 1 lit. e Codul Muncii.
Petenta a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a reiterat motivele expuse prin plângerea contravențională.
Plângerea contravențională a fost legal timbrată cu taxă de timbru în valoare 20 lei.
La termenul din 20 noiembrie 2013, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului de față, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/14.06.2013, încheiat de intimat, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 10.000 pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 rep.
În cuprinsul procesului-verbal susmenționat s-a reținut faptul că angajatorul . SRL a primit la muncă pe numitul Ș. A. O., începând cu data de 01.06.2013, fără a-i încheia în formă scrisă în limba română un contract individual de muncă, conform prevederilor art. 16 alin.1 din Legea 53/2003 rep., fapt ce rezultă din declarația dată în scris pe proprie răspundere de către acesta, în data de 03.06.2012, la locul de muncă organizat de petentă.
Analizând legalitatea procesului-verbal, instanța constată că procesul-verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de OG nr. 2/2001, neexistând niciun motiv de nulitate a acestuia.
Cu privire la susținerile petentei referitoare la menționarea eronată a agentului constatator a locului unde a fost săvârșită contravenția, fiind trecută ., în loc de ., . s-a statuat prin Decizia nr. XXII a Î.C.C.J. – Secții Unite din 19.03.2007, decizie publicată în M.OF. al României, Partea I, nr. 833 din 05.12.2007, nesocotirea cerințelor prev. de art. 16 din O.G. nr. 2/2001 de către agentul constatator în momentul încheierii procesului-verbal de contravenție, se sancționează cu nulitatea relativă, condiționată de dovada unei vătămări, distincte de simplul fapt al aplicării sancțiunilor contravenționale. În speță, petenta nu a dovedit vătămarea ce i s-a adus prin menționarea greșită în cuprinsul procesului-verbal a locului unde a fost săvârșită contravenția, din moment ce petenta recunoaște că l-a primit la muncă, la punctul de lucru secundar de pe . Ș. A. O., începând cu data de 01.06.2013, fără a-i încheia în formă scrisă un contract individual de muncă.
Totodată, cât privește motivul de nulitate a procesului-verbal invocat de către petent, anume încheierea procesului-verbal în lipsa contravenientului și lipsa menționării unui martor în cuprinsul procesului-verbal, instanța reține că, de lege lata, dispozițiile OG nr. 2/2001 nu impun obligația agenților constatatori de a chema persoana sancționată contravențional la întocmirea actului contravențional, respectarea legalității procedurii de încheiere a actului contravențional fiind asigurată prin instituția martorului asistent prevăzută de art. 19 alin 3 din OG nr. 2/2001. Instituția martorului asistent apare, astfel, ca o formă de garantare a dreptului la apărare, în situația încheierii procesului-verbal în lipsa contravenientului, urmând ca acesta să-și găsească deplina manifestare în cadrul procedurii plângerii contravenționale adresată instanței de judecată. În ceea ce privește lipsa martorului asistent la încheierea procesului-verbal, dispozițiile art. 19 alin 3 din OG nr. 2/2001 reglementează instituția martorului asistent, pentru acele situații limitativ prevăzute de lege, când contravenientul nu se află de față la încheierea procesului-verbal, refuză sau nu poate să semneze, iar nu aspecte legate de fapta contravențională reținută. Obligația impusă de lege nu trebuie privită ca având caracter absolut, dispozițiile alin 3 al aceluiași articol prevăzând posibilitatea încheierii procesului-verbal chiar în lipsa martorului asistent, cu singura condiție a menționării motivelor care au condus al încheierea acestuia în acest mod.
Astfel, instanța nu poate reține motivul de nulitate invocat de petentul constând în nerespectarea dispozițiilor art. 19 din OG 2/2001, întrucât lipsa martorului asistent nu atrage în mod automat nulitatea procesului-verbal de contravenție, ci trebuie ca petentul să facă dovada unei vătămări care nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului-verbal de contravenție. Or, în condițiile în care petentul nu a invocat faptul că ar fi semnat procesul-verbal sau că ar fi fost prezent la încheierea acestuia, nu se poate reține că acesteia i-ar fi fost cauzată vreo vătămare care nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului-verbal de contravenție. În plus, instanța constată că agentul constatator a menționat motivul pentru care procesul-verbal nu a fost semnat de un martor asistent.
Analizând temeinicia procesului verbal contestat, instanța constată că starea de fapt reținută în actul administrativ corespunde realității, pentru următoarele motive:
Procesul-verbal de contravenție face dovada deplină asupra situației de fapt reținute, întrucât împrejurările comiterii faptei contravenționale reprezintă constatări personale (ex propriis sensibus) ale agentului constatator, până la proba contrară care incumbă petentului. În ceea ce privește sarcina probei, potrivit art. 249 Cod pr. civ, cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească. Prin urmare, dacă petentul susține netemeinicia celor arătate în procesul-verbal, trebuie să o dovedească. Nu se poate spune că, în acest mod, s-ar încălca cerința referitoare la sarcina probei ce decurge din prezumția de nevinovăție, pe motiv că organul constatator este cel care trebuie să probeze contravenția reținută.
În realitate, fapta reținută este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a procesului-verbal de constatare a contravenției – actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond si de forma prevăzute de lege – și cu prezumția de veridicitate – actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă – prezumții care, deși nu sunt consacrate expres de lege, sunt recunoscute atât de doctrină, cât și de practica judiciară, putând fi considerate a fi prezumții legale, în sensul pe care instanța europeană îl dă acestei noțiuni.
În acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie sa o depășească în folosirea lor în materie penală, instanța consideră ca una din limitele până la care poate să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent. Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, cum este și situația în cauza de față – fapta fiind constatată nemijlocit de către agentul constatator – procesul-verbal, dacă este legal întocmit, se va bucura de prezumția de temeinicie, astfel încât va reveni petentului sarcina de a proba netemeinicia.
Instanța apreciază că această soluție este în acord cu articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, din moment ce instanța are oricum obligația de a verifica din oficiu, legalitatea procesului verbal, în raport cu mențiunile a căror lipsă atrage nulitatea absolută a acestuia. Astfel, deși pornește de la prezumția de temeinicie a procesului-verbal, soluția cauzei nu se va întemeia doar pe aceasta, fapt care constituie o limită rezonabilă în aplicarea prezumției.
De asemenea, petenta a recunoscut că l-a primit la muncă, la punctul de lucru secundar de pe . Ș. A. O., începând cu data de 01.06.2013, fără a-i încheia în formă scrisă un contract individual de muncă.
În ceea ce privește cererea de eșalonare a plății amenzii, instanța va respinge acest petit de cerere ca neîntemeiat, întrucât, raportat la prevederile art. 397 al. 3 din Codul de procedură civilă, petenta a avut posibilitatea să execute într-un termen rezonabil, calculat de la comunicarea procesului-verbal.
Față de considerentele ce preced și în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentă și va menține atât amenda contravențională de 10.000 lei, cât și celelalte mențiuni, ca temeinice și legale.
Instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională de petenta . SRL, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj, J_, CUI_, în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ CLUJ, cu sediul în Cluj-N., .. 2, jud. Cluj, ca neîntemeiată.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea cǎii de atac urmând a fi depusǎ la Judecǎtoria Cluj N..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27.11.2013.
JUDECĂTOR,GREFIER,
A. M. P. A. B.
Red./Dact. A.M.P./4 ex./06.12.2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 5238/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA | Cerere de valoare redusă. Încheierea nr. 8988/2013.... → |
|---|
