Plângere contravenţională. Sentința nr. 181/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 181/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 10-01-2013 în dosarul nr. 12445/211/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal 3185
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 181
Ședința publică din 10 ianuarie 2013
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: E. P.
GREFIER: M. M.
Pe rol se află judecarea plângerii contravenționale formulată de petenta . în contradictoriu cu intimatul I. T. DE munca CLUJ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta petentei av. C. R. I., cu împuternicire avocațială la dosar și martorii S. R. și R. M., lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a depus la dosar prin serviciul registratură în data de 9.01.2013 de către intimat, întâmpinare și înscrisuri anexă.
Instanța înmânează reprezentantei petentei un exemplar de pe întâmpinare.
Reprezentanta petentei arată că nu solicită termen pentru studiul întâmpinării.
Se procedează la audierea martorilor S. R. și R. M., potrivit disp. art. 192 și următoarele C.pr.civ. sub prestare de jurământ, depozițiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei, filele 42-43.
Reprezentanta petentei arată că nu mai are alte probe.
În temeiul art. 167 C.pr.civ., instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar ca fiind pertinente și concludente soluționării cauzei si nefiind alte cereri in probațiune, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentanta petentei solicită admiterea plângerii, cu cheltuieli de judecată, potrivit chitanțelor depuse la dosar. Susține că după probatoriul administrat, s-a dovedit că prezența numitei R. M. se afla în chioșc doar pentru a vedea activitatea pe care urma să o desfășoare. Solicită să se aibă în vedere faptul că, contractul de muncă al acesteia a fost încheiat după efectuarea controlului, la data de 7.05.2012 când s-a făcut acordul de voințe, iar nu la data efectuării controlului sau ziua imediat următoare pentru a avea o astfel de apărare.
Instanța declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 23 mai 2012 sub nr. de mai sus, petenta S.C. D. & CO S.R.L. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ CLUJ ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună în principal anularea procesului verbal de contravenție . nr._/07.05.2012 și a măsurilor dispuse, respectiv amenda în cuantum de 10.000 lei, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea plângerii s-a arătat că, în fapt, la data de 07.05.2012, intimata a emis împotriva petentei procesul verbal de constatare a contravențiilor și de aplicare a sancțiunilor ., nr._, prin care aceasta se face vinovată de săvârșirea faptei prevăzute la art. 16 al. 1 din Codul Muncii, și anume, că nu ar fi încheiat un contract individual de muncă în formă scrisă cu angajata R. M., faptă care constituie contravenție și este sancționată potrivit art. 260 al. 1 lit. e) din Codul Muncii cu amendă în sumă de 10.000 lei.
Arată că în data de 02.05.2012 reprezentanții intimatului s-au deplasat la punctul său de lucru din Cluj-N., .. 46, jud. Cluj, unde au constatat că numita R. M. prestează activitate de vânzătoare începând cu data de 02.05.2012 fără să fi semnat însă un contract individual de muncă cu petenta. De asemenea, s-a reținut că această faptă s-a săvârșit în mod continuu în perioada 02.05._12, motiv pentru care i s-a aplicat sancțiunea amenzii în cuantum de 10.000 lei.
Menționează că cele reținute în procesul-verbal nu corespund adevărului, în realitate, numita R. M. s-a prezentat la punctul de lucru al subscrisei în data de 02.05.2012 doar pentru a se întâlni cu șefa de magazin și pentru a vedea ce ar presupune o astfel de slujbă.
Arată că, la sfârșitul lunii aprilie 2012 angajata Bodoki A. a comunicat că dorește să plece în străinătate la muncă, însă începând cu 14.05.2012 dorește să intre în concediu de odihnă. Având în vedere acest fapt, petenta a început demersurile în vederea găsirii unei persoane care să ocupe postul ce urma a deveni vacant, motiv pentru care a dat un anunț în ziar. În urma anunțului, reprezentanții petentei au fost contactați de către numita R. M. și s-a convenit ca a aceasta să se prezinte la punctul de lucru pentru a vedea despre ce fel de post e vorba și pentru a discuta detaliile acestuia.
În data de 02.05.2012 numita R. M. s-a prezentat la punctul de lucru al petentei pentru doar două ore. La fel s-a întâmplat și în ziua de 03.05.2012 și în data de 04.05.2012 însă doar pentru a vedea ce responsabilități și ce sarcini presupune slujba respectivă, pentru a se putea hotărî dacă dorește sau nu să preia postul ce urma a fi vacant, fără însă a presta vreo muncă.
Întrucât la data de 04.05.2012 numita R. M. s-a hotărât că dorește să preia funcția de vânzător a semnat cu aceasta contractul individual de muncă nr. 18/04.05.2012 înregistrat în sistemul electronic Revisal. Având în vedere că data de 04.05.2012 era o zi de vineri, s-a convenit ca activitatea salariatei R. M. să înceapă de luni, 07.05.2012, zi în care aceasta a început să presteze activitate în favoarea petentei. Până în data de 14.05.2012, deci pe durata unei săptămâni, numita R. M. a lucrat de luni până vineri între orele 07:00 - 15:00 sub supravegherea unei alte angajate având nevoie să învețe prețurile, codurile și să se acomodeze cu sistemul casei de marcat întrucât înainte lucrase pe un alt tip, iar începând cu data de 14.05.2012 aceasta a lucrat singură pe tură având de asemenea în vedere faptul că de la această dată angajata Bodoki A. a plecat în concediu de odihnă.
Astfel, rezultă că petenta nu se face vinovată de săvârșirea faptei prevăzute la art. 260 al. 1 lit. e) raportat la prevederile art. 16 al. 1 din Codul Muncii întrucât petenta a încheiat în formă scrisă contractul individual de muncă cu numita R. M. cu o zi înainte ca această să înceapă activitatea, nu se face vinovată nici de săvârșirea faptei prevăzute de art. 4 din HG 500/2011, întrucât activitatea angajatei R. M. a început în data de 07.05.2012, contractul de muncă fiind înregistrat în registrul electronic încă din data de 04.05.2012.
În drept au fost invocate prevederile O.G. nr. 2/2001, Legea nr. 53/2003 republicată, art. 274 C. pr. Civ.
Prin întâmpinare (f. 26,27,28) intimatul a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca nefondată și menținerea procesului verbal ca temeinic și legal.
În motivare s-a arătat că, în fapt, inspectorii de munca din cadrul ITM Cluj la dala de 02.05.2012 au demarai o acțiune de control la societatea contestatoare verificând legalitatea raporturilor de muncă stabilite cu salariații precum si alte aspecte specifice legislației muncii. Astfel, la locul de munca organizat de petenă în loc. Cluj-N., ..46 au găsit în activitate 2 persoane, cărora li s-au solicitai să completeze un înscris materializai sub forma unei declarații pe proprie răspundere. In acest cadru procedural, din relatările numitei R. M., s-a desprins o stare de fapt ce a echivalat cu încălcarea art. 16. alin. l din Codul Muncii. Astfel, aceasta a declarat că lucrează la reclamantă din dala de 02.05.2012, în lipsa formelor legale de angajare. F. de cele constatate, organul sancționator a procedat la aplicarea art.260, alin 1, lit. e din Codul muncii ca o consecința a eludării art. 16, alin. 1 din aceiași act normativ care instituie în mod imperativ o obligație in sarcina agenților economici de a încheia act de angajare pentru persoanele care prestează munca in folosul si sub autoritatea acestora.
Arată că, acest argument nu poate sta la baza calificării actului de sancționare ca fiind netemeinic atâta timp cat persoana cu pricina a consemnat exact contrariul respectiv ca are calitatea de salariata in cadrul acestei societăți, neexistând nici un dubiu in acest sens. Inspectorul de munca a ridicat declarația pe proprie răspundere susnumitei tocmai pe considerentul ca au fost găsita prestând munca efectiv. Declarația data sub proprie răspundere reflecta exact contrariul celor afirmate de petenta, salariata dezvăluind ca lucra din ziua respectiva in calitate de vânzător, programul de lucru fiind de 8 ore.
Mai arată că, susținerile reclamatei le califică drept neverosimile raportat la înscrisul completat si semnat in fata inspectorului de munca din care reiese cu claritate ca era deja angajata unității reclamante, confirmând existenta raportului de munca. Consideră că declarațiile persoanelor găsite in câmpul muncii certifica starea de fapt reala întrucât cuprind informații ce oferă suficiente garanții de sinceritate prin prisma faptului ca sunt furnizate înainte de ivirea unui litigiu. Declarațiile pe proprie răspundere solicitate de inspectorii de munca constituie principala modalitate de depistare a cazurilor de muncă fără forme legale de angajare deoarece practicarea muncii la negru presupune în primul rând neevidențierea salariaților in documentele specifice emise de angajator in domeniul relațiilor de munca. Prin urmare, prin prisma motivelor invocate de petenta apreciază că acestea nu pot conduce la exonerarea de răspundere contravenționala, aspectele reținute în actul atacat bucurându-se de legalitate si temeinicie.
Asupra cauzei de fata instanta retine urmatoarele:
Prin procesul verbal de contraventie . nr._ intocmit la data de 07.05.2012 (f.35-36) petenta a fost sanctionata cu amenda in cuantum de 10.000 lei pentru savirsirea contraventiei prevazuta de art.260 alin.1 lit.e din Codul muncii.
S-a retinut ca, in urma controlului efectuat in data de 07.05.2012 s-a constatat ca . a incalcat prevederile art.16 alin.1 din Legea nr.53/2003, rep., in sensul ca a primit la munca pe numita R. M., la punctul de lucru din Cluj N., ..46, jud.Cluj, incepind cu data de 02.05.2012, in activitatea de vinzatoare, fara a incheia contract individual de munca in forma scrisa, in limba romana.
Procesul verbal de contraventie a fost incheiat in lipsa petentei, fapt neconfirmat prin semnatura vreunui martor, avind in vedere ca persoanele de fata aveau calitatea de agenti constatatori.
Analizind sub aspectul legalitatii procesul verbal contestat in conformitate cu dispozitiile art.34 din OG nr.2/2001, instanta retine ca acesta este incheiat cu respectarea prevederilor legale edictate pentru intocmirea sa valabila.
Din punct de vedere al temeiniciei instanta retine in drept ca, potrivit art.16 alin.1 din Legea nr.53/2003 rep.,contractul individual de munca se incheie in baza consimtamintului partilor in forma scrisa, in limba romana, iar potrivit art.260 lit.e din acelasi act normativ constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 la 20.000 lei primirea la munca fara incheierea unui contract individual de munca.
Totodata instanta retine ca, desi OG nr.2/2001 nu cuprinde prevederi exprese cu privire la forta probanta a procesului verbal, acesta face dovada deplina asupra situatiei de fapt si a incadrarii in drept pina la proba contrara, sarcina probei revenind in acest caz, potrivit art.1169 Cod civil, petentei.
Astfel, instanta constata ca fapta astfel cum a fost retinuta in cuprinsul procesului verbal este contraventie, petenta fiind sanctionata pentru primirea la munca a unei persoane fara ca acesteia sa i se fi incheiat contract individual de munca.
In acest sens instanta retine ca, in momentul efectuarii controlului intimata a luat declaratia numitei R. M..
Prin declaratia data la data de 02.05.2012, ora 12,40 (f.29) numita R. G. a aratat ca presteaza activitate in functia de vanzator la societatea petenta din data de 02.05.2012, cu un program de lucru de 8 ore pe zi,cu un salariu lunar net de 800 lei, fara sa semneze contract individual de munca.
Desi petenta a sustinut ca nu se face vinovata de savirsirea contraventiei retinute in sarcina sa prin procesul verbal contestat datorita faptului ca la acea data numita R. M. s-a prezentat la punctul de lucru al acesteia pentru a se intilni cu sefa de magazin si pentru a vedea ce ar presupune o astfel de slujba, instanta a apreciat ca nu poate fi retinuta aceasta sustinere pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art.16 (1) din Legea nr.53/2003, raspunderea pentru incheierea contractului individual de munca revine in mod firesc angajatorului. Existenta contractului de munca previne comportamentul abuziv al angajatorului dar si atitudinea incorecta a salariatului in indeplinirea sarcinilor pentru care s-a angajat. Incadrarea in munca doar cu forme legale, pe baza unor contracte individuale de munca, asigura cunoasterea si exercitarea obligatiilor legale ce le revin celor care folosesc forta de munca salariata.
Din probele de la dosar rezulta ca reprezentantul petentei nu a fost in masura sa prezinte organului de control contractul individual de munca incheiat cu numita R. M..
In acest sens instanta retine ca numita R. M. a declarat in fata inspectorilor din cadrul ITM Cluj, ca presteaza munca incepind cu data de 02.05.2012 si ca nu a semnat contract de munca.
Aceasta persoana a fost audiata nemijlocit de catre instanta, ocazie cu care a declarat ca, la data de 02.05.2012 s-a prezentat la sediul petentei pentru a se informa despre conditiile pe care aceasta i le poate oferi in situatia in care se decide sa accepte oferta petentei de a se angaja la aceasta pe functia de vanzator.
Sustine ca a semnat declaratia data in fata inspectorilor din cadrul ITM Cluj, deoarece a fost luata prin surprindere si s-a intimidat.
Mai arata ca, in momentul in care la punctul de lucru s-au prezentat inspectorii din cadrul ITM Cluj, se afla in spatele tejghelei si asista angajatul petentei pentru a se lamuri cu privire la sarcinile care urmau sa ii revina in viitor.
Din declaratia martorei S. R. (f.42) rezulta ca i-a permis numitei R. M. sa intre in punctul de lucru, datorita faptului ca administratorul societatii i-a cerut sa-i prezinte acesteia locul de munca deoarece urma sa fie angajata pe post de vanzatoare.
Arata ca numita R. M. nu a prestat munca in acea zi ci s-a prezentat la punctul de lucru doar pentru a se familiariza cu locul de munca.
In ceea ce priveste declaratia numitei R. M. data in fata inspectorilor din cadrul ITM Cluj, instanta retine ca, a conferi forta probanta a unui inscris nu echivaleaza cu negarea prezumtiei de nevinovatie, ci poate fi considerata o modalitate de „stabilire legala a vinovatiei” in sensul art.6 din Conventia europeana. Interpretarea contrara ar fi de natura sa perturbe in mod grav functionarea autoritatilor statului, facind extrem de dificila sanctionarea unor fapte antisociale minore ca gravitate raportat la faptele penale, dar extram de numeroase.
Este evident ca semnarea declaratiei in fata inspectorilor ITM nu confera a prezumtie irefragabila de recunoastere a faptei, insa persoana semnatara are obligatia de a justifica atitudinea substantial diferita, materializata in declaratia data in fata instantei de judecata, a imprejurarilor retinute in declaratia data cu ocazia controlului.
Simpla sustinere a martorei R. M. ca a fost intimidata nu este de natura sa inlature declaratia data in fata inspectorilor ITM Cluj.
Pe de alta parte, declaratia martorei S. R. nu a putut fi retinuta de instanta de judecata, avind in vedere ca aceasta este angajata petentei, astfel incit nu are nici un interes sa declare impotriva acesteia. De altfel, martora a si precizat ca a fost de acord ca numita R. M. sa intre in chioscul in care isi desfasoara activitatea de vanzator, doar la solicitarea administratorului petentei.Este si firesc, deoarece legislatia in vigoare nu permite ca o persoana straina de locul de munca sa patrunda in incinta unui chioșc cu activitate de vanzare produse alimentare.
D. urmare, instanta a concluzionat ca martorii audiati in cauza au incercat sa prezinte in fata instantei o situatie neconforma cu realitatea si care nu face dovada in favoarea petentei, ci eventual in contra ei.
In consecinta instanta a apreciat ca incadrarea juridica a faptei a fost corect stabilita de catre inspectorii de specialitate din cadrul ITM Cluj, avind in vedere ca in cadrul societatii petente o persoana a prestat activitate fara a avea contract individual de munca legal incheiat.
Cu privire la sanctiunea aplicata instanta retine ca agentul constatator a facut o aplicare corecta a prevederilor art.21 alin.3 din OG nr.2/2001, petenta fiind sanctionata cu cuantumul minim al amenzii prevazute de lege, respectindu-se astfel conditia de proportinalitate impusa de textul de lege mentionat.
Solicitarea aplicarii avertismentului in locul amenzii nu poate fi retinuta de instanta, avind in vedere imprejurarile concrete ale savirsirii faptei, scopul urmarit fiind evident eludarea dispozitiilor legale referitoare la plata contributiilor sociale, cu consecinte in privinta salariatului dar si a bugetului de stat.
In considerarea celor enuntare, in temeiul art.34 din OG nr.2/2001 instanta va respinge plingerea ac neintemeiata.
F. cheltuieli de judecata, avind in vedere ca nu au fost solicitate de catre intimata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta S.C. D. & C0 S.R.L. cu sediul în Feleacu, .. 196H, înregistrată la O.R.C. Cluj sub nr. J_, având CUI R028 în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ CLUJ cu sediul în Cluj-N., .. 2, județul Cluj, privind anularea procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de de 07.05.2012, sau înlocuirea sancțiunii cu avertisment, ca neîntemeiată.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de azi, 10.01.2013.
JUDECATOR GREFIER
E. P. M. M.
Red./EP/4 ex/05.02.2013
| ← Plângere contravenţională. Hotărâre din 25-07-2013,... | Somaţie de plată. Hotărâre din 11-02-2013, Judecătoria... → |
|---|
