Plângere contravenţională. Sentința nr. 1984/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
Comentarii |
|
Sentința nr. 1984/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 31-01-2013 în dosarul nr. 18746/211/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal 3185
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1984/2013
Ședința publică din 31 ianuarie 2013
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: M. M. G.
GREFIER: A. P.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul R. N. și pe intimatul I., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta petentului, av. V. A. fără împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Reprezentanta petentului se obligă ca până la sfârșitul dezbaterilor să depună la dosarul cauzei împuternicire avocațială.
În probațiune, reprezentanta petentului solicită efectuarea unei adrese către Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj N. pentru a ne comunica dacă pe Calea Florești nr. 75 există instalate camere video, iar în caz afirmativ, să ne comunice înregistrările efectuate de camerele video instalate pe ambele sensuri de mers în data de 25.07.2012, în intervalul orar 20:10-20:17.
Fiind întrebată de instanță, reprezentanta petentului arată că petentul nu a formulat o cerere de stocare a înregistrărilor.
Având în vedere termenul limitat în care sunt păstrate înregistrările video în situația în care există amplasate camere video și timpul scurs de la data constatării faptei sancționate prin procesul verbal contestat, 25.07.2012, instanța apreciază că cererea în probațiune este inutilă soluționării cauzei și o respinge.
Reprezentanta petentului solicită să se consemneze în mod expres că a solicitat administrarea acestei probe întrucât este singura cerere în probațiune formulată.
Nemaifiind excepții de invocat și alte cereri în probațiune de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri în fond.
Reprezentanta petentului solicită admiterea plângerii contravenționale astfel cum a fost formulată și în consecință, anularea procesului verbal contestat și înlăturarea tuturor sancțiunilor aplicate, respectiv amendă și punte de penalizare.
Solicită instanței să aibă în vedere practica CEDO care asimilează materia contravențională materiei penale și ca atare, garantează contravenientului aceleași drepturi ca și în cazul proceselor penale printre care cea mai importantă este prezumția de nevinovăție.
Reprezentanta petentului susține că cele consemnate în cuprinsul procesului verbal contestat nu corespund realității și nu sunt susținute de nicio probă, dat fiind faptul că agentul constatator avea posibilitatea să apeleze la un martor ocular. Mai mult, reprezentanta petentului solicită instanței să aibă în vedere și că petentul a solicitat să se consemneze în cuprinsul procesului verbal contestat la rubrica „obiecțiuni” faptul că în realitate a traversat pe culoarea verde a semaforului.
Pe de altă parte, reprezentanta petentului apreciază că procesul verbal contestat a fost nelegal întocmit întrucât agentul constatator nu se afla în zona semaforului în cauză, ci la aproximativ 1 km de acesta, prin urmare nu avea cum să perceapă în mod nemijlocit care era culoarea semaforului în momentul traversării.
Pentru aceste motive, reprezentanta petentului solicită admiterea plângerii contravenționale și subliniază faptul că petentul nu a avut posibilitatea de a administra alte probe pentru a răsturna prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal de contravenție contestat. Nu solicită obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze civile:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. în data de 09.08.2012 sub nr.de mai sus, contestatorul R. N. a contestat în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE al JUDEȚULUI CLUJ, procesul verbal de contravenție ., nr._ încheiat la data de 25.07.2012 de către I. Cluj, solicitând anularea lui.
În motivarea plângerii, contestatorul a susținut că în realitate, a traversat pe culoarea verde a semaforului, că agentul constatator nu se afla în zona semaforului în momentul în care a traversat contestatorul, oprindu-l la o distanță de circa 1 km de locul în care era amplasat semaforul, astfel încât nu a putut constata fapta reținută în procesul verbal cu propriile sale simțuri, că în aceste condiții prezumția de temeinicie nu poate funcționa și că potrivit art.6 din CEDO, beneficiază de prezumția de nevinovăție și dreptul la un proces echitabil, sarcina probei revenind intimatului (f 11-12).
Plângerea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, conform articolului 36 din O.G. nr.2/2001.
Intimatul a formulat întâmpinare (f 5-6) prin care a solicitat respingerea plângerii și menținerea procesului verbal atacat ca fiind legal și temeinic. Sub aspectul legalității, a arătat că procesul-verbal de contravenție conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de articolele 16 și 17 din OG nr.2/2001, iar sub aspectul temeiniciei, intimatul a arătat că agentul constatator a respectat dispozițiile articolului 21 din OG nr.2/2001 și că prin decizia nr.197/2003 și decizia nr.259/2007, Curtea Constituțională s-a pronunțat în sensul că procesul verbal de contravenție se bucură de prezumția legalității și face dovada până la proba contrară. A mai susținut că fapta a fost constatată de agentul constatator cu propriile sale simțuri ceea ce conferă procesului verbal prezumția de legalitate și de temeinicie și acesta face dovada până la proba contrară, sarcina probei revenind conform art.1169 din Codul civil contestatorului. A susținut de asemenea că OUG nr.195/2002 are drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau în zona drumului public.
În probațiune, instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisuri.
Instanța reține că plângerea a fost înregistrată pe rolul instanței în interiorul termenului legal de 15 zile de la înmânare conform articolului 31 din OG nr. 2/2001.
Analizând ansamblul probelor aflate la dosar, instanța reține că prin procesul-verbal de constatare a contravenției ., nr._ încheiat la data de 25.07.2012 de către I. Cluj s-a constatat săvârșirea de către contestator a contravenției prevăzute de articolul 99, aliniatul 1, punctul 15 din OUG 195/2002 raportat la art.53, alin.1 din RAOUG 195/2002, constând în faptul că la data de 25.07.2012, ora 20,12 a condus auto marca VW cu nr. de înmatriculare_ în Cluj-N. pe Calea Florești, iar în dreptul imobilului cu nr.7 a traversat pe culoarea galbenă a semaforului. Prin același proces verbal a fost aplicată contestatorului sancțiunea amenzii contravenționale în sumă de 140 lei, echivalentul a 2 puncte amendă (f 3).
Potrivit articolului 34 aliniatul 1 din O.G. nr.2/2001, instanța este obligată din oficiu, să verifice legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare a contravenției.
Analizând cuprinsul procesului verbal de constatare a contravenției contestat sub aspectul legalității, instanța reține că acesta cuprinde toate mențiunile impuse de dispozițiile articolelor 16 și 17 din OG nr.2/2001, fiind corect din punct de vedere formal, instanța neputând identifica nici o cauză care ar putea atrage nulitatea absolută a acestuia și nici vreo altă încălcare a dispozițiilor legale care să fi cauzat contravenientului o vătămare ce să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că potrivit dispozițiilor articolului 99, aliniatul 1, punctul 15 din OUG 195/2002 constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa I-a de sancțiuni, nerespectarea semnificației culorii galbene a semaforului, iar potrivit dispozițiilor articolului 98, aliniatul 1 din OUG 195/2002, clasa I-a de sancțiuni constă în de la 2 la 3 puncte-amendă.
Întrucât agentul constatator a constatat fapta reținută în sarcina contestatorului cu propriile sale simțuri, iar contestatorul nu a dovedit contrariul, așa cum s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin decizia nr.197/2003 și decizia nr.259/2007, procesul verbal de contravenție se bucură de prezumția legalității și face dovada până la proba contrară, iar potrivit dispozițiilor articolului 1169 din Codul civil, contestatorului îi revine sarcina de a face dovada existenței unei stări de fapt contrare celei reținute în cuprinsul procesului verbal atacat.
Instanța reține că dincolo de principiul exprimat de C. Europeana a Drepturilor Omului în cauzele Ozturk contra Germaniei, Lauko contra Slovaciei, A. contra Romaniei, potrivit căruia dreptul contestatorului la un proces echitabil garantat de articolul 6 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului este aplicabil si în materia plângerilor contravenționale, nici CEDO nu exclude prezumțiile încadrate în limite rezonabile cu caracter relativ care nu anihilează posibilitatea efectivă a persoanei împotriva căreia se naște o asemenea prezumție de a o răsturna prin proba contrară, posibilitate ce asigură totodată acelei persoane garanțiile unui proces echitabil în sensul art.6 din CEDO (cauza H. și alții contra României, cauza Nicolata G. contra României).
Or contestatorul a avut garantat acest drept întrucât nimic nu l-a împiedicat să răstoarne această prezumție prin dovada contrară în cadrul plângerii contravenționale, însă deși sarcina probei îi revenea, acesta nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute prin procesul-verbal de contravenție contestat. Instanța mai reține că deși a formulat în probațiune o cerere de verificare a înregistrărilor video de la locul constatării faptei, pe de o parte acesta nu a probat existența unor camere video amplasate la ora și locul constatării faptei reținute în sarcina sa, iar pe de altă parte, chiar dacă ar fi existat astfel de camere, el nu a formulat nici măcar o cerere de stocare a unor asemenea înregistrări deși este de notorietate că ele se păstrează doar 15 zile după care, se șterg automat.
Având în vedere aceste considerente, pentru că în speță, contestatorul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute prin procesul-verbal de contravenție atacat, instanța consideră că la data și la ora constatării contravenției, acesta a comis fapta prevăzută de dispozițiile articolului 99, aliniatul 1, punctul 15 din OUG 195/2002, motiv pentru care în mod corect s-a stabilit în sarcina sa săvârșirea contravenției prevăzute de acest text legal.
Pentru considerentele de fapt și de drept expuse, în temeiul dispozițiilor articolului 34, aliniatul 1 din O.G. nr.2/2001, instanța va respinge ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de către contestator în contradictoriu cu intimatul împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor ., nr._ încheiat la data de 25.07.2012 de către I. Cluj, actul de constatare și sancționare a contravenției atacat de contestator fiind legal și temeinic.
Având în vedere dispozițiile articolului 274 din codul de procedură civilă și principiul disponibilității în procesul civil, instanța va lua act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de contestatorul R. N., cu domiciliul ales în localitatea Cluj-N., ., ., împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției ., nr._ încheiat la data de 25.07.2012 de către I. Cluj, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, cu sediul în Cluj-N., ., jud.Cluj.
Ia act că părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 31 ianuarie 2013.
JUDECĂTOR GREFIER
M. M. G. P. A.
Red/Dact.07.04.2013
MMG
← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 2013/2013.... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Încheierea nr.... → |
---|