Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 02-10-2013 în dosarul nr. 9779/211/2012
ROMÂNIA
Operator de date cu caracter personal nr. 3185
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2013
Ședința publică din data de 02 Octombrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G.-R. F.-H.
GREFIER: R. T.
Pe rol judecarea cauzei civile privind petenta S.C. S. E. TECH S.R.L. în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ CLUJ, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în cauză în ședință publică răspunde în vederea reprezentării intereselor petentei d-na av. R. O. M., cu împuternicire avocațială la dosar fila 8, se prezintă martorii H. I. A., P. V. si P. S., lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare a parților este legal îndeplinita.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care:
Instanța procedează la administrare probei testimoniale cu martorii H. I. A., P. V. si P. S., declarațiile fiind consemnata si atașate in dosar la filele: 93, 94, 95.
Nemaifiind alte probe de administrat, in baza disp. art. 167 C.p.civ., instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Pe fondul cauzei, reprezentanta reclamantei solicita admiterea acțiunii așa cum a fost ea formulata, cu cheltuieli de judecata si, in subsidiar, înlocuirea amenzii cu avertismentul.
Cele 4 persoane, așa cum s-a demonstrat in proba testimoniala, au fost recomandați ca fiind muncitori capabili, urmând sa fie testați profesional pe perioada de proba, aceștia nu se aflau pe șantier pentru a presta activitate in folosul petentei, ajungând cu o zi înaintea controlului, din acestea rezulta ca, in mod eronat, intimata a reținut ca aceste 4 persoane isi desfășurau activitatea din date de 26.03.2012, controlul având loc la data de 28.03.2012, urmând ca in ziua controlului sa li se încheie contractul individual de munca.
Iar în baza disp. art. 150 C.p.civ., instanța constata că la dosar sunt suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
JUDECĂTORIA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul prezentei instanțe la data de 18 aprilie 2012, sub nr._, petenta S.C. S. E. TECH S.R.L. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul I. T. de Muncă Cluj, anularea procesului-verbal de contravenție . nr._, încheiat la data de 03.04.2012 de către intimat; in subsidiar, sa se dispuna inlocuirea sanctiunii amenzii contraventionale in cuantum de 40.000 lei cu avertismentul; cu cheltuieli de judecata in caz de opozitie.
În motivarea plângerii formulate, petenta susține că a fost sancționată, în mod nelegal, cu amendă contravențională, intrucat numitii H. I. A., P. S., Somesan G., U. G. nu au prestat activitate in beneficiul petentei incepand la data de 26.03.2012, ci doar incepand cu data de 28.03.2012. La data controlului, aceste persoane se aflau pe santier in vederea unui instructaj prealabil angajarii si nu prestau efectiv activitate in favoarea societatii petente. Astfel, au fost incheiate contracte de munca in data de 27.03.2012.
În drept, petenta și-a fundamentat cererea introductivă de instanță pe dispozițiile O.G. nr. 2/2001, Legea nr. 53/2003.
În probatiune, petenta a solicitat proba testimoniala si proba cu inscrisurile depuse la dosarul cauzei (f. 9-11, 32-67).
Plângerea contravențională formulată este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, potrivit art. 36 din O.G. nr. 2/2001 și art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995.
Intimatul I. T. de Muncă Cluj a formulat întâmpinare la plângerea petentei, prin care a solicitat instanței respingerea plângerii și menținerea procesului-verbal de constatare a contravenției, apreciind că acesta este legal întocmit și temeinic (f. 13-16). In dovedire, s-au anexat inscrisuri (f. 17-29).
Instanta a incuviintat si administrat proba cu inscrisurile depuse la dosarul cauzei, precum si proba testimoniala, in cadrul careia au fost audiati direct si nemijlocit martorii Somesan G., Ometita G., P. I., H. I. A., P. V., S. P. (f. 32-83,88, 93-95).
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarea stare de fapt și de drept:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunilor . nr._, întocmit la data de 03.04.2012 de către intimatul I. T. de Muncă Cluj, petenta S.C. S. E. TECH S.R.L. a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 40.000 lei, reținându-se că, în data de 28.03.2012, in jurul orelor 10:30 – 11:00, o echipa de patru inspectori din cadrul ITM Cluj a procedat la completarea fiselor de identificare de catre persoanele gasite in activitate la punctul de lucru organizat de petenta pe .. 17 din mun. Cluj-N.. Astfel, numitul H. I. A. a declarat ca lucreaza pentru petenta din data de 26.03.2012, ca este in proba de lucru si ca nu a semnat contract individual de munca; P. S. a declarat ca lucreaza pentru petenta din data de 26.03.2012, este in perioada de lucru si nu a semnat contract individual de munca; Somesan G. a declarat ca lucreaza din data de 26.03.2012, este in perioada de proba si nu a semnat contract individual de munca; U. G. a declarat ca lucreaza din data de 27.03.2012, este in perioada de proba si nu a semnat contract individual de munca. Toate cele patru persoane au indicat ca si angajator pe petenta S.C. S. E. TECH S.R.L.
Astel, s-a retinut incalcarea de catre petenta a dispozitiilor art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003, republicata, prin faptul ca nu a incheiat cu cele patru persoane, anterior inceperii raporturilor de munca, contracte individuale de munca in limba romana si in forma scrisa.
În drept, fapta petentei a fost calificată ca delict contravențional, potrivit art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 53/2003, republicata, pentru nerespectarea dispozițiilor art. 16 alin. 1 din același act normativ, fapt pentru care s-a stabilit în sarcina petentei o amendă contravențională, în cuantum de 40.000 lei.
În drept, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Öztürk c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei, Salabiaku c. Franței, A. c. României, ș.a.), materia contravențională a fost privită ca încadrându-se în noțiunea de “acuzație în materie penală”, în sensul art. 6 par. 1 din CEDO.
În consecință, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în cadrul proceselor având ca obiect plângere contravențională, întrucât contravenientul se vede pus în fața unei “acuzații de natură penală” în sensul art. 6 par. 1 din Convenție, acesta trebuie să beneficieze de toate garanțiile prevăzute de art. 6 în ansamblul sau, cu referire specială la dispozițiile paragrafului 2, privitor la prezumția de nevinovăție.
Instanța reține că, în conformitate cu jurisprudența Curții, înțelesul noțiunii de „prezumție de nevinovăție” presupune că nu trebuie pornit de la ideea preconcepută că persoana în cauză a săvârșit fapta ce i se impută. În plus, sarcina probei revine celui care acuză.
În ceea ce privește sarcina probei, conform principiul statuat de art. 1169 C. civil, cel ce face o propunere în fața instanței trebuie să o dovedească. Prin urmare, dacă petentul susține netemeinicia celor arătate în procesul-verbal, trebuie să o dovedească. Nu se poate spune că în acest mod s-ar încălca cerința referitoare la sarcina probei ce decurge din prezumția de nevinovăție, pe motiv că organul constatator este cel care trebuie să probeze contravenția reținută.
În realitate, fapta reținută este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a procesului-verbal de constatare a contravenției – actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege – și cu prezumția de veridicitate – actul reflectă, în mod real, ceea ce a stabilit autoritatea emitentă – prezumții care, deși nu sunt consacrate expres de lege, sunt recunoscute atât de doctrină cât și de practica judiciară, putând fi considerate a fi prezumții legale, în sensul pe care instanța europeană îl dă acestei noțiuni.
În acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor în materie penală, instanța consideră că una din limitele până la care poate să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie sa fie dată de constatarea personală a faptei de către agent. Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, cum este și situația în cauza de față – fapta fiind constatată nemijlocit de către agentul constatator – procesul-verbal, dacă este legal întocmit, se va bucura de prezumția de temeinicie, astfel încât va reveni petentului sarcina de a proba netemeinicia.
Instanța apreciază că această soluție este în acord cu articolul 6 din Convenție, din moment ce instanța are oricum obligația de a verifica, din oficiu, legalitatea procesului-verbal, în raport cu mențiunile a căror lipsă atrage nulitatea absolută a acestuia. Astfel, deși pornește de la prezumția de temeinicie a procesului-verbal, soluția cauzei nu se va întemeia doar pe aceasta, fapt ce constituie o limită rezonabilă în aplicarea prezumției.
În cauză, instanța, procedând potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001, la verificarea legalității procesului-verbal de constatare a contravenției, constată că întocmirea acestuia s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 16 din același act normativ și că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Astfel, instanța reține că înscrisul întocmit trebuie să se conformeze, în ceea ce privește condițiile de fond și formă ale încheierii sale riguroase, prevederilor O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, exigențe care reprezintă tot atâtea garanții menite să asigure legalitatea și temeinicia celor reținute în cuprinsul procesului-verbal.
În conformitate cu dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție trebuie cuprindă, în mod obligatoriu, sub sancțiunea nulității absolute, care poate fi invocată și din oficiu, de instanța de judecată, mențiuni referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia. Totodată, procesul-verbal va trebui să poarte și semnătura agentului constatator.
Observând procesul-verbal de contravenție, în raport de prevederile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că agentul constatator a făcut mențiunile cuvenite, în sensul mai-sus arătat, astfel că, în cauză, nu este incident nici unul din cazurile de nulitate absolută, prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța reține următoarele aspecte:
Legea 53/2003, cu modificările sale ulterioare (Codul muncii), reglementează totalitatea raporturilor individuale și colective de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum și jurisdicția muncii (art. 1 alin. 1). În acest sens, art. 16 alin. 1 stabilește că obligația de încheiere a contractului de muncă revine angajatorului, în formă scrisă, această obligație fiind anterioară începerii raporturilor de muncă. Contractul individual de muncă conține înțelegerea dintre persoana fizică care se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații (art. 10). Primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. 1, constituie contravenție și se sancționează cu amendă contraventionala, conform art. 260 alin. 1 lit. e din C. muncii.
Cu toate că art. 16 alin. 2 din același act normativ stipulează că, în situația în care contractul individual de muncă nu a fost încheiat în formă scrisă, se prezumă că a fost încheiat pe o durată nedeterminată, iar părțile pot face dovada prevederilor contractuale și a prestațiilor prin orice alt mijloc de probă, instanța apreciază că regula în cadrul raporturilor de muncă constă în forma scrisă a contractului individual de muncă, art. 16 alin. 2 instituind o excepție de strictă interpretare, intenția legiuitorului fiind aceea de a recunoaște munca persoanei, în orice condiții chiar și în situația în care nu se întocmește contractul în formă scrisă (art. 16 alin. 1 coroborat cu art. 276 alin. 1 lit. e) C. muncii).
În speță, instanța reține că petenta S.C. S. E. TECH S.R.L. a fost sancționată contravențional pentru primirea la muncă fără încheierea prealabilă a unui contract individual de muncă a numitilor H. I. A., P. S., Somesan G. si U. G.. La dosarul cauzei, intimatul a depus declarațiile luate angajatilor amintiti, din care reiese faptul că acestia si-au început activitatea de muncă în cadrul societății petente din 26.03.2012, respectiv 27.03.2013, deci anterior datei efectuării controlului – 28.03.2013, ora 10:30 – 11:00, fiind în perioadă de probă, și nu au semnat contracte individual de muncă până la data prezentării inspectorilor ITM la punctul de lucru al societatii petente evidentiat in actul contraventiei.
Sustinerea petentei, in sensul ca numitii H. I. A., P. S., Somesan G. si U. G. se aflau pe santier în data de 28.03.2012 doar pentru a li se face instructajul prealabil la angajare, nu poate fi primita tinand seama de declaratiile pe proprie raspundere date de numitii H. I. A., P. S., Somesan G. si U. G. in fata inspectorilor ITM in data de 28.03.2012, orele 10:30 – 11:00, potrivit carora acestia presteaza activitate pentru societatea petenta inca din data de 26.03.2012, respectiv 27.03.2012.
Fiind audiati in cauza, in calitate de martori, numitii H. I. A., P. S., Somesan G. au furnizat instantei informatii contradictorii cu privire la scopul in care acestia se aflau pe santier la data efectuarii controlului, modalitatea de efectuare a controlului de catre ITM, continutul declaratiilor date in fata inspectorilor ITM prezenti pe santier in data de 28.03.2012. Astfel, unii dintre martorii audiati au aratat ca s-au prezentat pe santier in tinute de munca, avand casti de protectie, in timp ce alti martori au sustinut ca s-au prezentat pe santier in tinute civile, fara sa efectueze nici un fel de activitate. Nu au lamurit instanta cu privire la pretinsul instructaj efectuat pe santier si nici nu au oferit explicatii plauzibile in ce priveste atitudinea acestora in momentul in care inspectorii ITM s-au prezentat pe santier, in contextul in care toate aceste persoane au inceput sa alerge de pe santier, la vederea acestor inspectori. Mai mult, fiindu-le prezentate spre vedere declaratiile pe proprie raspundere, martorii au aratat ca recunosc continutul si semnatura cuprinse in acestea, invederand instantei ca nu le-a fost impus de inspectorii ITM continutul datelor ce trebuiau consemnate in declaratiile pe proprie raspundere.
Instanta retine caracterul subiectiv a depozitiilor martorilor audiati in cauza, in contextul in care acestia au calitatea de angajati ai societatii petentei, intrucat, ulterior efectuarii controlului, societatea petenta a procedat la intocmirea in forma scrisa si in limba romana contracte individuale de munca cu aceste persoane, ce au fost inregistrate in sistemul REVISAL al intimatului (f. 32-47). In cuprinsul contractelor de munca, s-a mentionat ca data a inceperii activitatii de catre cei patru angajati data de 26.03.2012.
În consecință, având în vedere materialul probator administrat în cauză, instanța apreciază că petenta nu a răsturnat prezumția de temeinicie a procesului-verbal, nefăcând dovada contrară situației de fapt reținute. Astfel, instanța reține că numitii H. I. A., P. S., Somesan G. si U. G. se afla în raporturi de muncă cu societatea petentă în data de 26.03.2012, însă, la aceeași dată, angajatii amintiti nu aveau întocmite contractul individual de muncă în formă scrisă cu societatea petentă, cu toate ca prestau activitate in favoarea petentei din 26.03.2012.
Relativ la sancțiunea amenzii în cuantum de 40.000 lei, stabilită în sarcina petentei S.C. S. E. TECH S.R.L. pentru săvârșirea contravenției prev. și ped. de art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 53/2003, constând în aceea că petenta a primit la muncă patru persoane, fără ca, până la data controlului din 28.03.2012, să fi încheiat cu acestia contracte individuale de muncă în formă scrisă, instanța reține că, în mod legal și temeinic, a fost angajată răspunderea contravențională a petentei, cu consecința sancționării acesteia.
Concluzia instanței este susținută, în cauză, de ansamblul mijloacelor de probă existente la dosar. Mențiunile cuprinse în declarațiile pe proprie răspundere, întocmite de persoanele identificate în activitate cu ocazia controlului efectuat de inspectorii ITM în data de 28.03.2012, atestă împrejurarea că numitii H. I. A., P. S., Somesan G. si U. G. au prestat activități specifice de muncă în favoarea petentei începând cu data de 26.03.2012, fără să li se fi întocmit, în prealabil, contracte individuale de muncă pana la data controlului din 28.03.2012, contrar tezei pe care petenta tinde să o acrediteze în speță.
Ca atare, având în vedere materialul probator administrat în cauză, instanța apreciază că petenta nu a răsturnat prezumția de temeinicie a procesului-verbal în ceea ce privește situația de fapt reținută, sens în care petentei îi este imputabilă săvârșirea contravenției prevăzute de art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea 53/2003, rep.
Cu toate acesteia, instanța apreciază că, în cauză, se impune reindividualizarea sancțiunii contravenționale principale aplicate și înlocuirea sancțiunii amenzii de 40.000 lei cu avertismentul. Instanța reține că măsura redozării sancțiunii contravenționale principale și înlocuirea amenzii cu avertismentul este suficientă pentru a asigura restabilirea ordinii de drept încălcate, prin comiterea contravenției, cât și pentru realizarea prevențiunii speciale, respectiv atenționarea petentei cu privire la conduita sa viitoare, în împrejurări similare. Prin urmare, instanța apreciază că rolul educativ al sancțiunii amenzii poate fi complinit și prin aplicarea avertismentului.
Potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, care reprezintă cadrul normativ general cu privire la regimul juridic al contravențiilor, sancțiunile contravenționale, fie că sunt principale sau complementare, trebuie să fie individualizate, astfel că sancțiunea concret aplicată trebuie să reflecte gradul de pericol social al faptei săvârșite.
În raport de această împrejurare, textul art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 oferă criteriile pentru individualizarea sancțiunilor contravenționale, reglementându-se, în termeni lipsiți de echivoc, că „sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”.
Considerentul care stă baza redozării sancțiunii aplicate de agentul constatator rezidă în interpretarea și utilizarea conjugată a criteriilor de determinare a gradului de pericol social concret, prevăzute de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001.
Astfel, instanța are în vedere circumstanțele personale ale petentei-contraveniente, în sensul că aceasta, ulterior stabilirii efectuării controlului efectuat în data de 28.03.2012 de către inspectorii ITM, a adus la îndeplinire obligația sa legală de a încheia în formă scrisă contractele individuale de muncă cu angajii amintit, conform informațiilor furnizate de intimatul ITM și a extrasului din sistemul de evidență REVISAL.
De asemenea, instanța apreciază că sancțiunea avertismentului este adecvată față de contravenția comisă, ținând seama și de împrejurările concrete de săvârșire a faptei, în sensul că persoanele identificate în activitate, în cadrul punctului de lucru al petentei, se aflau în raporturi de muncă cu aceasta din urmă de o perioadă scurtă de timp raportat la momentul realizării controlului (cu doua zile anterior desfășurării controlului). Mai mult, ulterior efectuarii controlului, petenta a intocmit cu angajatii contracte individuale de munca in forma scrisa, pe care le-a inregistrat in evidentele ITM (in programul de evidenta REVISAL).
În raport de aceste elemente concrete de săvârșire a contravenției, instanța reține că, în raport de pericolul social al faptei concret săvârșite de petentă, sancțiunea contravențională principală ce se impune a fi aplicată, în raport de principiul individualizării și proporționalizării sancțiunii, la care face referire textul art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, este avertismentul.
Având în vedere că, în speță, nu a fost răsturnată prezumția de adevăr de care se bucură procesul-verbal de contravenție, instanța constată că fapta contravențională, atestată prin actul constatator, există și este imputabilă petentei-contraveniente.
Față de această concluzie, se impune aplicarea unei sancțiuni contravenționale principale, respectiv avertismentul (la care s-a ajuns prin redozarea sancțiunii contravenționale aplicate inițial, respectiv amenda de 40.000 lei).
În lumina rațiunilor arătate anterior și în baza art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va admite în parte plângerea contravențională formulată de petentă, va înlocui amenda contravențională în sumă de 40.000 lei, aplicată petentei pentru încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. 1 corob. cu art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 53/2003, cu sancțiunea avertismentului. Instanța va menține, în rest, dispozițiile procesului-verbal de contravenție contestat, ca temeinic și legal întocmit, si va atrage atentia petentei asupra prevederilor art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 53/2003, modificata si completata, si va pune in vedere acesteia necesitatea de a-si ralia conduita prevederilor art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003, modificata si completata.
Vazand si dispozitiile art. 274 C.proc.civ., raportat la culpa procesuala a petentei, va respingerea solicitarea petentei de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecata ca nefondata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta S.C. S. E. TECH S.R.L., cu sediul în Jibou, ., jud. Salaj, înregistrată la ORC Cluj sub nr. J_, CUI_, cu sediul procesual ales la Cav. Av. Restesan O. M., cu sediul in mun. Cluj-N., Calea Dorobantilor, nr. 25/41, jud. Cluj, în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ CLUJ, cu sediul în mun. Cluj-N., .. 2, jud. Cluj, și împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._, încheiat la data de 03.04.2012 de către intimat.
Menține procesul-verbal de constatare si constatare a contravenției contestat . nr._, încheiat de intimat la data de 07.12.2010, ca fiind temeinic și legal întocmit.
Reindividualizează sancțiunea contravențională principală aplicată și înlocuiește sancțiunea contravențională a amenzii in cuantum de 40.000 lei cu sancțiunea contravențională principală a avertismentului.
Respinge ca nefondat capatul de cerere accesoriu avand ca obiect obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecata.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.10.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G.-R. F.-H. R. T.
Red./Th.red./F.H.G.R./T.R./5ex./07.03.2014
| ← Somaţie de plată. Încheierea nr. 1550/2013. Judecătoria... | Somaţie de plată. Sentința nr. 2407/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
