Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 10-12-2013 în dosarul nr. 16936/211/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
DOSAR CIVIL NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2013
Ședința Publică din 10.12.2013
INSTANȚA constituită din:
JUDECĂTOR: I. G.
GREFIER: D. S.
Pe rol se află plângerea contravențională formulată de petenta ., în contradictoriu cu intimatul I. T. DE munca CLUJ împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 04.07.2013.
Se constată că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 03.12.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 10.12.2013.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, având ca obiect plângere contravențională, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N., la data de 18.07.2013, sub nr._, formulată de petenta . în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCA CLUJ, s-a solicitat anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 04.07.2013, iar în subsidiar înlocuirea amenzii cu avertisment.
În motivarea plângerii, petenta a arătat, în esență, că starea de fapt reținută de către inspectori nu este conformă cu realitatea, în sensul că numitul P. D. G. nu a prestat muncă în folosul petentei anterior întocmirii procesului-verbal, aspect care poate fi confirmat de către oricare dintre angajații săi. În continuare a susținut petenta, că în momentul luării declarației pe proprie răspundere cu ocazia controlului, P. D. G. era extrem de impacientat din cauza prezenței jandarmilor și a inspectorilor, nemaifiind într-o astfel de ipostază până atunci, motiv pentru care i-a întrebat pe cei din jur ce să declare, motiv pentru care a declarat la fel cu angajatul lor de la acel moment P. I., deși situația lor era total diferită.
A mai arătat petenta că între numitul P. D. G. și petentă au existat discuții cu privire la angajarea acestuia pe postul de fierar. Prima întâlnire a avut loc în data de 10.06.2013 ( la care face trimitere acesta în cuprinsul declarației), acesta venind în acea zi pe șantierul amenajat de către petentă la adresa din ., jud. Cluj, întâlnirea rezumându-se la discutarea salariului și alte condiții de muncă. Reprezentanții petentei au declarat că îl vor contacta în momentul în care vor începe o lucrare de construcții nouă.
În continuare, petenta a mai arătat că la data de 19.06.2013, numitul P. D. G. a revenit la locul de muncă de pe . vedea în ce constă efectiv munca pe care urma să o presteze. La acea dată a luat legătura cu dl. Șoarice M., care i-a arătat în ce constă operațiunea de cofrare/decofrare. În acel context, un alt salariat, care lucra la decofrarea unui gard, i-a solicitat ajutorul domnului P. D. G., care era hotărât să se angajeze, moment în care au venit inspectorii de muncă și l-au surprins pe acesta ajutându-l pe angajatul P. I. O..
În subsidiar a arătat că sancțiunea amenzii de 10.000 de Ron nu este proporțională cu gradul de pericol social concret al faptei, nu există niciun scop de a eluda dispozițiile legii, nu există nicio urmare produsă sau niciun prejudiciu, așadar aplicarea acesteia nu se justifică în raport de criteriile de individualizare prevăzute de lege. Mai mult, la individualizarea sancțiunii trebuie să se aibă în vedere și persoana contravenientului, care nu a mai fost sancționat pentru încălcarea legislației muncii.
În drept, plângerea a fost motivată pe prevederile art. 16 și urm. din OUG nr.2/2001 și art. 192 C. proc. civilă.
În probațiune petenta a solicitat proba cu înscrisuri și proba cu martorii Șoarice M., P. I. O., P. D. G. G. și au depus la dosar în copie procesul-verbal de contravenție, procesul-verbal de control, copie contract individual de muncă.
Plângerea a fost legal introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, fiind timbrată cu taxa de timbră în valoare de 20 lei conform art. 36 din același act normativ (f.11).
Intimatul, legal citat a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
În motivare a arătat că, in data de 19.06.2013, inspectorii ITM Cluj însoțiți de un echipaj al Grupării Mobile de Jandarmi Cluj au efectuat un control la locul de munca organizat de către . in Cluj-N., ., unde au constatat că numitul P. D. G. desfășura activitate în folosul petentei, în lipsa formelor legale de angajare. Aceste aspecte au fost evidențiate din cuprinsul declarației pe proprie răspundere dată în fața inspectorilor de muncă.
In privința legalității procesului verbal contestat, a arătat că ca acesta corespunde exigentelor legale in materie contravenționala sub aspectul condițiilor de fond si de forma, criticile reclamantei vizând forma actului sancționator, fiind nefondate. Astfel, susținerea că salariatul era prezent la locul de muncă al petentei doar în vederea discutării condițiilor pentru o eventuală angajare este contrazis de declarația respectivei persoane, care a susținut exact contrariul. Mai mult, a arătat că inspectorul de muncă a ridicat declarația de la susnumitul tocmai pentru că a fost găsit prestând efectiv munca, executând lucrări de decofrare la un gard, împrejurări constatate prin propriile simțuri de către agentul consatator.
Cu privire la pericolul social al faptei, intimatul a învederat faptul că munca fără întocmirea contractului individual de muncă are consecințe negative pe care munca la negru le generează, dovada stând și în modificarea survenită prin Legea nr.40/2011, prin care s-a stabilit un regim sancționator foarte drastic pentru acei angajatori care înțeleg să se sustragă de la obligația instituită de art. 16 alin.1 din Codul muncii. A mai arătat că legiuitorul a urmărit, prin modificarea limitelor de pedeapsă, să atragă atenția asupra pericolului social foarte ridicat al faptei.
În drept au fost invocate prevederile art. 205 din C. proc. civilă, art. 16, art. 260 alin.1, lit. e din Legea nr.53/2003.
În probațiune, a solicitat încuviințare probei cu înscrisuri, și a depus la dosar copie de pe declarația pe proprie răspundere a salariatului, copie proces-verbal de control.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba cu martorii P. D. G. G. (f.41), Șoarice M. (f.42) și P. I. O. (f.43).
Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul verbal . nr._ încheiat la data de 04.07.2013 de I. T. DE MUNCĂ CLUJ, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum total de 10.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute și sancționate de art. 16 alin. 1 și art. 276 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, Codul muncii, reținându-se în sarcina acesteia că în urma controlului efectuat la data de 19.06.2013, ora 10:30, la locul de muncă al petentei din localitatea Cluj-N., Ponorului, nr.7 din mun. Cluj-N. s-a constat că petenta a primit la muncă pe numitul P. D. G. G., fără încheierea în scris cu acestea, a unui contract individual de muncă.
Procesul verbal a fost încheiat în prezența reprezentantului petentei, care la rubrica obiecțiuni a consemnat că acestea vor fi făcute în fața instanței de judecată (f.7).
În drept, potrivit art. 276 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, Codul muncii constituie contravenție primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă. Conform art. 16 din aceeași lege: „ (1)Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.
(2) Anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă.
În prezenta cauză, verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, încheiat de către intimat la data de 04.07.2013, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Situațiile care atrag nulitatea absolută a procesului-verbal sunt expres și limitativ determinate de art. 17 din O.G. nr. 2/2001. De aceea, în celelalte cazuri, în care nu sunt îndeplinite anumite cerințe privind întocmirea procesului verbal, nulitatea procesului verbal nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului. În acest sens, s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție în Decizia R.I.L. nr. XXII/19.03.2007.
Întrucât în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal de contravenție, instanța constată că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
De altfel, instanța arată că petenta nu a invocat motive de nulitate date de forma în care a fost întocmit procesul-verbal, ci doar aspecte privitoare la inexistența faptei.
Sub aspectul stării de fapt reținută în procesul-verbal, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În acest sens, instanța a încuviințat și administrat întregul probatoriu solicitat de către petentă în dovedirea unei situații contrare celei reținută în procesul-verbal de contravenție, dar aceasta nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora și nici nu a prezentat o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia.
În primul rând, instanța arată că martorul P. D. G., prin declarația dată în fața inspectorilor de muncă a arătat că lucrează în meseria de fierar la societatea petentă, din data de 10.06.2013 și că până la data de 19.06.2013, ora 10:35 ( ora controlului), nu a semnat niciun contract individual de muncă. A mai arătat că lucrează în program de 8 ore/zi, și primește un salariu de 750 lei net.
Deși în fața instanței a declarat că cele cuprinse în această declarație nu corespunde adevărului, fiind false (f.41 –verso), deoarece a consemnat aceleași mențiuni ca și martorul P. I. O., acesta din urmă a declarat că nu i-a spus martorului P. D. G. ce să completeze în declarația data agentului constatator și că acesta a consemnat ce a crezut el de cuviință (f. 43). Martorul P. D. G., prin declarația dată în fața instanței a dorit să înlăture cele consemnate în fișa de identificare, sperând că va fi susținut în declarație de către colegul său, lucru care nu s-a întâmplat.
Nici ideea acreditată de către petentă potrivit căreia prima întâlnire cu martorul P. D. G. a avut loc la data de 10.06.2013 ( pentru a justifica data de la care petentul a declarat în fața agentului constatator că lucrează la petentă), când acesta a venit pe șantierul amenajat pe ., ocazie cu care au avut loc discuții privitoare la salariu și condițiile de muncă și că ulterior, la data de 19.06.2013 acesta a revenit pe același șantier din ., să vadă în ce constă activitatea (f.3), nu poate fi primită, nefiind susținută de celelalte probe administrate în cauză. Astfel, aceasta susținere este contrazisă de către martorul P. D. G., care a declarat că în data de 19.06.2013 s-a dus pentru prima dată să se întâlnească cu un reprezentant al firmei ( martorul Șoarice M.), și că întâlnirea a avut loc pe șantierul petentei aflat în cartierul Zorilor, ..41).
La rândul ei, declarația martorului P. D. G. este contrazisă de declarația martorului Șoarice M., care a arătat că nu la data de 19.06.2013 a avut loc prima lor întâlnire, ci anterior, și că atunci s-au întâlnit în parcul Engels ( el aflându-se pe șantierul din . P. D. G., nu cunoștea zona.
Referitor la momentul efectuării controlului, deși petenta a susținut că în data de 19.06.2013 martorul P. D. G. a revenit la locul amenajat de către aceasta din ., pentru a vedea efectiv în ce constă munca și că martorul Șoarice M. i-a arătat în ce constă munca de cofrare/decofrare, din declarațiile martorilor rezultă o cu totul altă stare de fapt. Astfel, toți martorii audiați au arătat că martorul P. D. G. s-a prezentat la un șantier al petentei situat în cartierul Zorilor, . se afla și martorul Șoarice M., și că de acolo martorul P. D. G. s-a deplasat cu martorul P. I. Oberja pe . acesta din urmă să decofreze două panouri (f.41-43). Rezultă așadar că martorul Șoarice M. nu s-a aflat la locul în care s-au efectuat lucrări de decofrare și nu avea cum să îi arate martorului P. D. G. în ce constă această operațiune.
Declarația martorului P. D. G., potrivit căreia odată ajuns pe . cu martorul P. I. O., l-a așteptat să termine de decofrat, moment în care au venit inspectorii de muncă este contrazisă de declarația martorului P. I. O. (f.43), care a susținut că la un moment dat, în timp ce lucra la decofrat cele două panouri i-a cerut ajutorul martorului P. D. G. și că atunci au fost surprinși de către inspectorii de muncă.
După cum s-a arătat mai sus, petenta a încercat să-și motiveze plângerea contravențională prin susținerea unei variante care să explice fiecare constatare a agentului constatator, dar dându-i o cu totul altă semnificație, și pentru atingerea acestui scop nu a luat în considerare implicațiile juridice ale faptei sale, în încercarea sa antrenându-l și pe martorul P. D. G., motiv pentru care instanța s-a sesizat din oficiu cu privire la existența unor indicii puternice de săvârșire a infracțiunii de mărturie mincinoasă sau de corupere a acestui martor.
Având în vedere că susținerile petentei nu au fost dovedite prin probele administrate, instanța le va înlătura și concluzionând, va reține că procesul-verbal a fost încheiat în mod temeinic și legal, din coroborarea înscrisurilor rezultând fără echivoc că numitul P. D. G. a desfășurat, în calitate de angajat activitate de muncă din data de 19.06.2013, în folosul și sub autoritatea petentei, fără a semna un contract individual de muncă anterior începerii activității.
Cât privește individualizarea sancțiunii ce i-a fost aplicată petentei, instanța reține că potrivit art. 21 din OG nr.2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal contestat.
În ceea ce privește cuantumul amenzii, respectiv de 10.000 lei, instanța apreciază că aceasta a fost aplicată în cuantumul stabilit de către legiuitor, cu respectarea dispozițiilor legale anterior menționate, sancțiunea fiind proporțională faptei săvârșite și gradului de pericol social, ținând seama că este vorba de cuantumul minim al amenzii pentru această contravenție, nefiind justificată înlocuirea cu sancțiunea avertismentului. Pentru a reține astfel, instanța arată că legiuitorul, având în vedere evoluția pieței forței de muncă, în condițiile acutizării crizei economice, prin creșterea impresionantă a muncii fără forme legale, și-a reconsiderat poziția față de gradul de pericol social acestui gen de fapte, triplând, prin modificările aduse de Legea nr.40/2010, limitele de pedeapsă. Mai mult, acest tip de faptă contravențională are consecințe negative directe și asupra persoanelor recrutate la muncă, în sensul că acestea nu au dreptul legal la asistență socială, nu au posibilitatea de a beneficia de pensii sociale, nu li se recunoaște perioada contributivă, aspecte ce afectează dreptul la pensie pentru limită de vârstă, dreptul la indemnizație de șomaj, indemnizație de boală, indemnizație de creșterea a copilului, și alte asemenea drepturi
Pentru aceste considerente, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta . în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ CLUJ, va menține procesul verbal . nr._ încheiat la 04.07.2013, de către intimat, ca legal și temeinic întocmit.
Potrivit dispozițiilor art. 274 din Codul de procedură civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Având în vedere acest temei juridic, precum și principiul disponibilității care guvernează procesul civil, instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta ., cu sediul procesual ales în Cluj-N., ., ., la av. D. P. G., în contradictoriu cu intimatul I. T. de Muncă Cluj, cu sediul în Cluj-N., .. 2, jud. Cluj.
Menține procesul-verbal de constatare a contravențiilor și aplicare a sancțiunilor . nr._/04.07.2013.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.12.2013.
JUDECĂTOR, GREFIER,
I. G. D. S.
Red.Dact/I.G./4 ex./11.12.2013
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 1390/2013.... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 9868/2013.... → |
|---|
