Plângere contravenţională. Sentința nr. 6070/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6070/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 29-03-2013 în dosarul nr. 26813/211/2012
ROMANIA
JUDECATORIA CLUJ N.
SECTIA CIVILA
Operator de Date cu Caracter Personal 3185
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILA NR. 6070/2013
Ședința Publică din 29 martie 2013
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: C.-S. N.
GREFIER: Z. E. F.
Pe rol se află soluționarea plângerii contravenționale formulate de către petentul M. O. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 09.11.2012 de către intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă petentul personal, martorul C. A., lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.
Instanța trece la audierea martorului semnatar al procesului verbal de contravenție, numitul C. A. V., depoziția acestuia fiind consemnată și depusă la dosarul cauzei la fila 28.
În temeiul art. 167 cod procedură civilă încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și nemaifiind alte excepții prealabile sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acorda părților cuvântul pe fond.
Petentul solicită admiterea plângerii astfel cum a fost formulată și anularea procesului verbal de contravenție atacat eventual să fie înlocuită sancțiunea amenzii cu sancțiunea avertismentului. Arată că locuiește în zonă și de multe ori când trecea pe acolo se afla un echipaj de poliție. La un moment dat, chiar a întrebat echipajul de poliție dacă poate să ocolească acel semafor și să intre la dânsul în curte, echipajul de poliție răspunzând favorabil.
Văzând acest răspuns, a procedat la fel și în ziua în care a fost sancționat de poliție.
Instanța, potrivit art. 150 cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, având ca obiect plângere contravențională, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N., la data de 16.11.2012, sub nr. de mai sus, formulată de petentul M. O. a solicitat în contradictoriu cu intimata I.P.J. Cluj anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la 09.11.2012 .
În fapt, a arătat că a circulat în data de 09.11.2012 cu autoturismul proprietate personală marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ pe . de mers spre . apropriată a locuinței sale se fala montat un mijloc auxiliar de semnalizare a lucrărilor, respectiv un semafor mobil, în dreptul imobilului cu nr. 170, petentul locuind la nr. 182. semaforul reglementa circulația alternantă pe o singură bandă pe o distanță de aproximativ 800-1000 m și avea durata de schimbare a culorilor de aproximativ 15 min. Întrucât locuința sa se afla în imediata apropiere a mijlocului auxiliar, a ocolit prin stânga semaforul mobil și a virat imediat dreapta pentru a intra în curtea casei sale. Arată că nu a avut intenția de a nu respecta semnificația culorii semaforului. Menționează că deține permis de conducere din anul 1975 și până în prezent nu i-a fost aplicată sancțiunea complementară a reținerii permisului de conducere.
În drept, nu au fost invocate dispoziții legale.
În probațiune, au fost depuse înscrisuri.
Prin întâmpinarea formulată de intimatul I.P.J. Cluj s-a solicitat instanței respingerea plângerii petentului cu menținerea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ca fiind temeinic și legal încheiat. Apreciază că plângerea nu este întemeiată din următoarele motive. Sub aspectul legalității procesul verbal conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 16 și art. 17 din OG2/2001. Sub aspectul temeiniciei agentul constatator a respectat disp. art. 21 al. 3 din OG2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aplicând sancțiunea in limitele prevăzute de actul normativ, raportat la gradul de pericol social al faptei, la împrejurările in care aceasta a fost săvârșită, la modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, la scopul urmărit, precum și la circumstanțele personale ale contravenientului.
Arată că se opune unei eventuale solicitări de administrare a probei cu martori cu vreuna dintre persoanele prev. de art. 189 C.pr.civ., care, potrivit dispozițiilor invocate, nu pot fi audiate ca martori.
Totodată, se opune administrării oricăror probe cu caracter extrajudiciar, întrucât acesta nu respectă principiul contradictorialității și al mijlocirii probelor în procesul civil.
Apreciază că este important a se observa că dispozițiilor OUG nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public.
In privința motivelor invocate a solicitat să se constate că acestea sunt de natură să conducă la anularea procesului verbal contestat întrucât acesta a fost întocmit cu respectarea tuturor normelor legale în vigoare.
Învederează instanței ca întrucât fapta comisă de către contravenient constatată prin propriile simțuri de către agentul constatator, actul de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie și face totdeauna dovada până la proba contrarie, astfel încât potrivit dispozițiilor art. 1169 C.civ., sarcina probei revine petentei și nu intimatului.
In acest context este de relevat faptul că deși din plângerea contravențională petentul a contestat situația de fapt reținută în procesul verbal, acestea nu au prezentat o explicație rezonabilă motivului pentru care agentul constatator ar fi întocmit actul cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia.
În probațiune, a fost depus istoricul contravențional al petentului.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse de părți, planșe foto, precum și proba testimonială cu martorul semnatar al procesului verbal C. A. V..
Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal . nr._ încheiat la 09.11.2012 de I.P.J. Cluj, petentul M. O. a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 280 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. d din O.U.G. nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările ulterioare, reținându-se în sarcina acesteia faptul că la data de 09.11.2012, ora 18.10, a fost depistat conducând autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare_ pe . Chinteni și nu a respectat semnificația culorii roșii a semaforului electric situat aflat în funcțiune lângă imobilul cu nr. 170.
Potrivit art. 100 alin. 3 lit. d din O.U.G nr. 195/2002, republicată, cu modificările ulterioare, constituie contravenție și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni „nerespectare semnificației culorii roșii a semaforului”.
Procesul verbal a fost încheiat în prezența petentului, menționându-se la rubrica obiecțiuni că nu are.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la 09.11.2012, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Întrucât în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța constată că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Din probele administrate în fața instanței, respectiv din audierea martorului semnatar al procesului verbal de contravenție contestat, a reieșit faptul că cele consemnate în procesul verbal corespunde pe deplin celor constatate de organul constatator, petentul nerespectând culoarea roșie a semaforului aflat în vecinătatea locuinței sale.
Cu toate acestea, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, conform cărora sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, precum și faptul că, potrivit art. 21 alin. 3 din același act normativ, la stabilirea acesteia trebuie să se țină seama și de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea propusă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal. Față de aceste criterii instanța reține că fapta contravențională reținută în sarcina petentului prin procesul verbal, în conținutul ei concret are un grad de pericol social scăzut, în cauză justificându-se incidența prevederilor art. 7 din O.G. nr. 2/2001.
Pe baza criteriilor menționate anterior instanța apreciază că sancțiunea avertismentului prevăzută de art. 5, 6, 7 din OG nr. 2/2001 este suficientă pentru a atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei săvârșite și pentru a preveni săvârșirea în viitor a unor fapte de același gen.
Prin urmare, în baza art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va admite în parte cererea petentului, va menține ca legal și temeinic întocmit procesul verbal . nr._ încheiat la 09.11.2012 și va înlocui sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 280 lei cu sancțiunea avertismentului.
În temeiul art. 7 alin. 1 din OG nr. 2/2001 instanța va atrage atenția petentului că în cazul săvârșirii unei fapte contravenționale de același gen i se va aplica o sancțiune mai aspră, recomandându-i ca pentru viitor să aibă un comportament ireproșabil în societate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul M. O., cu domiciliul în loc. Cluj-N., ., jud. Cluj, în contradictoriu cu intimatul Mun. Cluj-N. – Direcția Poliția Locală, cu sediul în mun. Cluj-N., .-5, jud. Cluj și în consecință:
Menține procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la 09.11.2012 de către organul constatator ca fiind legal și temeinic încheiat.
Reindividualizează sancțiunea contravențională principală aplicată și înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 280 lei cu sancțiunea avertismentului.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.03.2013.
JUDECĂTOR, GREFIER,
C.-S. N. Z. E. F.
Red.Dact/CSN/ZEF/5 ex/04.04.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1257/2013.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria... → |
|---|
