Plângere contravenţională. Sentința nr. 6177/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6177/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 27-03-2013 în dosarul nr. 975/211/2013
ROMANIA
JUDECATORIA C. N.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
SECTIA CIVILA
DOSAR NR._
SENTINTA CIVILA NR. 6177/2013
Sedinta publica din 27 martie 2013
Instanta constituita din:
JUDECATOR: A. M. P.
GREFIER: I. M. V.
S-a luat in examinare plangerea contraventionala formulata de petentul D. A. D. in contradictoriu cu intimatul M. C.-N. – DIRECTIA POLITIA LOCALA.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care, mersul dezbaterilor fiind consemnat in incheierea de sedinta din 20 martie 2013.
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 16 ianuarie 2012, sub nr._, petentul D. A. a contestat, în contradictoriu cu intimatul M. C.-N. – DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, anularea procesului-verbal de constatare a contravenției nr._, din data de 26.11.2012, încheiat de intimat.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că nu a avut cunoștință de nota de constatare la care face trimitere procesul-verbal și că la data constatării faptei a deținut abonament de parcare pentru zona centrală, nefiind vinovat astfel de săvârșirea contravenției.
În drept, plângerea nu a fost motivată.
La plângerea contravențională au fost atașate următoarele înscrisuri: copie CI și abonament de parcare (f. 5), proces-verbal de constatare a contravenției (f. 6-7), notă de constatare,
Plângerea contravențională este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, potrivit art. 36 din O.G. nr. 2/2001 și art. 1 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995.
Intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului-verbal, întrucât este temeinic și legal, iar motivele invocate de către petent nu sunt de natură a înlătura răspunderea contravențională.
La termenul din 20 martie 2013, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri, constând în actele depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului de față, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare a contravențiilor nr._, din data de 26.11.2012, încheiat de intimat, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 200 lei, pentru că, în data de 9 octombrie 2012, ora 14:09, a parcat autoturismul cu nr. de înmatriculare_, pe ., cu tichet sau abonament de parcare expirat recent, încălcând art. 10 lit. b din HCL nr. 26/2010.
Analizând procesul-verbal contestat sub aspectul legalității, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, neexistând nici un motiv de nulitate a acestuia.
În primul rând, față de pretinsa încălcare a art. 13 al. 2 din HCL nr. 26/2010, instanța reține că dispozițiile acestui act normativ au fost respectate de către intimat la încheierea procesului-verbal contestat, întrucât la dosarul cauzei a fost depusă nota de constatare a contravenției (f. 8), care atestă conformitatea întocmirii actului administrativ în cauză sub acest aspect.
Analizând temeinicia procesului verbal contestat, instanța constată că starea de fapt reținută în actul administrativ corespunde realității, pentru următoarele motive:
În ceea ce privește incidența și aplicabilitatea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în sensul respectării prezumției de nevinovăție a persoanei sancționate contravențional, prezumție garantată de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale drepturilor omului și în materie contravențională și care, în plan procedural, se concretizează prin răsturnarea sarcinii probei, instanța reține că jurisprudența Curții nu interzice, în principiu prezumțiile de fapt sau de drept din sistemele juridice ale statelor semnatare ale Convenției, cu singura condiție ca aceste prezumții să respecte anumite limite rezonabile în raport cu gravitatea faptei și a sancțiunii. În procedura contravențională prevăzută de OG nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de o prezumție relativă de veridicitate, sub aspectul situației de fapt și încadrării juridice reținute de agentul constatator, constituind o probă de vinovăție în săvârșirea contravenției, pe care contestatorul are posibilitatea de a o înlătura prin administrarea unor probe certe și concludente, în conformitate cu dispozițiile art. 1169 c.civ., probatoriu dublat de rolul activ al judecătorului investit cu soluționarea cauzei, prevăzut de art. 34 alin 1 din OG nr. 2/2001.
Instanța reține că procesul-verbal conține constatările personale ale agentului care s-a aflat la fața locului în momentul săvârșirii faptei. Prin urmare, actul întocmit în aceste condiții are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, în eventualitatea în care acesta nu a făcut dovada contrară.
Astfel, nu este în sarcina intimatului obligația de a furniza martori și fotografii care să ateste săvârșirea faptei de către petent, ci, din contră, art. 1169 C.civ. prevede că cel care face o propunere înaintea judecății este ținut să o dovedească. De asemenea, art. 129 alin. 1 din C.proc.civ. stabilește că părțile au îndatorirea să-și probeze pretențiile. Prin urmare, sarcina probei celor susținute în cuprinsul plângerii revenea petentului în prezenta cauză.
În speță, petentul a susținut că a fost în mod injust sancționat, întrucât a deținut la data constatării contravenției abonament de parcare valabil, depunând în acest sens copie după un abonament de parcare, cu . nr. 6172, pentru zona centrală valabil până la data de 25.10.2012. Raportat la acesta, instanța i-a pus în vedere petentului să depună abonamentul în original însoțit de chitanța care atestă plata de către petent a acestui abonament. Deși a fost legal citat, petentul nu a depus aceste înscrisuri, astfel încât instanța nu poate verifica veridicitatea aserțiunilor sale, copia abonamentului depusă la dosar neputând proba faptul că titularul acelui abonament este petentul.
Așadar, în speță, nu a fost răsturnată prezumția de legalitate și adevăr de care se bucură procesul-verbal de contravenție, astfel că instanța constată că fapta contravențională atestată prin actul constatator, există și, ca atare, este imputabilă contravenientului. În raport de concluziile enunțate, se impune constatarea legalității și temeiniciei procesului-verbal de contravenție, cu privire la existența și imputabilitatea faptei contravenționale, a împrejurărilor în care acestea au fost comise, legate de timp și loc.
Având în vedere considerentele expuse, instanța va respinge plângerea contravențională formulată de către petent ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul D. A., cu domiciliul în C.-N., ., ., în contradictoriu cu intimatul M. C.-N. – DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, cu sediul în C.-N., .-3, jud. C., ca neîntemeiată.
Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.03.2013.
JUDECĂTOR,GREFIER,
A. M. P. I. M. V.
Red./Dact. A.M.P./4 ex./10.04.2013
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria... | Somaţie de plată. Hotărâre din 11-03-2013, Judecătoria... → |
|---|
