Plângere contravenţională. Sentința nr. 7463/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA

Simpla menționare a străzii pe care a fost săvârșită presupusa contravenție, fără a indica un număr pentru a se putea stabili dacă în locul respectiv este necesară achiziționarea unui tichet sau abonament valabil în cazul staționării, nu poate valora o descriere a faptei săvârșite, aptă să angajeze răspunderea petentului, câtă vreme nu este menționat exact locul săvârșirii acesteia.

Numai în aceste condiții instanța poate fi în măsură să aprecieze în concret dacă petentul a încălcat normele legale aplicabile în materie, daca în persoana acestuia se poate cerceta întrunirea conținutului constitutiv al contravenției imputate, și prin analiza factorului subiectiv, câtă vreme locul săvârșirii contravenției se impune a fi exact indicat chiar în cuprinsul procesului-verbal, iar nu dedus din mijloace de probă extrinseci.

O descriere generică, lapidară a faptei fără indicarea în concret a tuturor împrejurărilor de natură a individualiza fapta reținută în sarcina petentului echivalează cu o nedescriere suficientă care nu permite exercitarea cenzurii din partea instanței asupra actului sancționator.

O altă constatare ar contraveni atât prevederilor art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului referitoare la dreptul de apărare al petentului, cât și a principiului de drept „nemo auditur propriam turpitudinem allegans”, deoarece menținând valabil un proces-verbal întocmit cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare, instanța ar permite organului constatator să-și întemeieze și să exercite un drept pe baza propriei culpe (aplicarea unei sancțiuni contravenționale cu toate că procesul-verbal încalcă prevederile legale stabilite pentru existența valabilă a acestuia).

Prin urmare, în opinia instanței având în vedere faptul că potrivit art. 17 din O.G 2/2001 descrierea faptei este o mențiune cu caracter obligatoriu în orice proces-verbal de constatare a contravenției, procesul-verbal nr._/10.01.2013, nu este legal întocmit, acestuia lipsindu-i descrierea faptei.

În consecință, instanța consideră că odată constatat acest fapt se impune verificarea sancțiunii pe care legiuitorul o atribuie acestei omisiuni.

Astfel, procesul-verbal de constatare și aplicare a contravenției este un act administrativ, făcând parte din categoria actelor administrativ-procedurale de constatare. Ca orice act administrativ-procedural și acesta la rândul sau trebuie să îndeplinească sub sancțiunea nulității exprese și absolute anumite condiții de fond și de formă expres stabilite în acest sens de actul normativ care îi reglementează modalitatea de întocmire a acestuia.

În cazul proceselor-verbale de constatare a contravenției aceste condiții de fond și de formă sunt stabilite în mod expres de prevederile art. 16 din O.G. 2/2001, iar sancțiunea nerespectării acestora sub sancțiunea nulității exprese este stabilită de prevederile art. 17 din O.G. 2/2001.

Astfel una din condițiile de fond și de formă cu caracter obligatoriu în conținutul unui proces-verbal de constatare și aplicare a contravenției este cea referitoare la descrierea faptei. Această mențiune are caracter obligatoriu din mai multe motive.

În primul rând, permite agentului constatator să încadreze în mod corect fapta săvârșită în textele de lege care o sancționează și, astfel, să poată aplica sancțiunea principală și/sau complementară corespunzătoare. În al doilea rând, permite instanței de judecată care este sesizată în temeiul art. 32 din O.G. 2/2001 cu o plângere împotriva procesului-verbal să verifice dacă agentul a făcut sau nu o corectă încadrare juridică a faptei și dacă a aplicat sau nu în limitele prevăzute expres de textul de lege sancțiunea principală.

În al treilea rând, permite presupusului contravenient să exercite dreptul la apărare stabilit de art. 6 alin. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului în vederea desfășurării unui proces echitabil caracterizat prin egalitatea armelor.

Din această cauză, lipsa descrierii faptei este sancționată de prevederile art. 17 din O.G. nr. 2/2001 cu nulitatea expresă și absolută a procesului-verbal de constatare, fapt ce poate fi constatat din oficiu și de către instanță.

Instanța constată că agentul constatator nu a respectat dispozițiile imperative ale art. 17 din O.G. nr. 2/2001, astfel că nu se poate stabili cu certitudine locul săvârșirii presupusei contravenții de către petent, aspect care atrage nulitatea absolută a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, fără a fi necesară existența unei vătămări.

În consecință, instanța constată că procesul-verbal nu a fost legal întocmit astfel ca nu se mai impune cercetarea sub aspectul temeiniciei, a acestuia și pe cale de consecință va admite plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr._/10.01.2013, va anula procesul-verbal, încheiat de către intimat și va exonera petentul de plata amenzii contravenționale în cuantum de 200 lei.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, art. 274 alin. 1 C.proc.civ., prevede că partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată către cealaltă parte. În prezenta cauză, petentul nu a solicitat cheltuieli de judecată, astfel că instanța va lua act de aceasta.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr._/10.01.2013 formulată de petentul C. N. A., cu domiciliul în C.-N., ., ., în contradictoriu cu intimatul M. C.-N. - DIRECTIA POLITIA LOCALA, cu sediul în C.-N., .-3, jud. C..

Anulează procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat nr._/10.01.2013, încheiat de către intimat.

Exonerează petentul de plata amenzii contravenționale în cuantum de 200 lei.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 26.04.2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

A. P. I. C.

Red./Dact./A.P./2 ex./15.05.2013