Pretenţii. Hotărâre din 02-12-2013, Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 02-12-2013 în dosarul nr. 22759/211/2011*
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ N.
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR CIVIL NR._
Operator de date cu caracter personal 3185
ȘENTINȚA CIVILĂ NR._/2013
Ședința publică din 2 decembrie 2013
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: R. E. G.
GREFIER: A. M.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii in dosarul civil nr._ înaintat de reclamanta S.C. A. INTERNATIONAL TRANS S.R.L. în contradictoriu cu pârâta S.C. O. C. S.R.L., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care,
Se constată că dezbaterea pe fond a avut loc în ședința publică din data de 18.11.2013, cant părțile prezente au pus concluzii pe fondul cauzei conform încheierii de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
JUDECĂTORIA
Asupra prezentei cauze civile,
Reține că în data de 10.05.2013, a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N., după casare cu trimitere spre rejudecare, acțiunea civilă formulată de reclamanta S.C. A. INTERNATIONAL TRANS S.R.L. împotriva pârâtei S.C. O. C. S.R.L. prin care a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să oblige pârâta la plata către reclamantă a sumei de 3.534,8 lei cu titlu de chirie restantă aferentă perioadei august-octombrie 2008 și a sumei de 3.772,7 lei cu titlu de penalități de întârziere de 0,1% pe zi calculate începând cu data scadenței și până la introducerea acțiunii, precum și în continuare până la plata efectivă a debitului.
În fapt, reclamanta a arătat că între părți a existat o relație comercială de mai lungă durată, concretizată în închirierea către pârâtă a unui spațiu comercial situat în mun. Cluj-N., .-62, jud. Cluj. În cursul anului 2008, au apărut o . divergențe, în urma cărora pârâta a acționat-o în instanță pe motiv că i-ar fi fost distruse unele produse cu ocazia apariției unor fenomene meteorologice. În cadrul dosarului promovat de pârâtă sub nr._/211/2008, reclamanta a formulat o cerere reconvențională, care a fost disjunsă și a format obiect al dosarului civil nr._, fiind admisă în parte. În recurs însă, hotărârea instanței de fond a fost desființată ca urmare a admiterii excepției de inadmisibilitate pentru lipsa concilierii prealabile.
Prin urmare, a fost nevoită a promova o nouă acțiune în vederea recuperării debitului de la pârâtă.
În drept, au fost invocate prevederile art.109 și urm. C.proc.civ., art.969, 1073 și urm. C.civ., art.44 C.. data de 24.09.2012, pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat o . excepții:
- excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei cu motivarea că reclamanta nu a depus la dosar dovada faptului că este proprietara spațiului închiriat.
- excepția inadmisibilității acțiunii raportat la prevederile art.7201 C.proc.civ. coroborate cu art.109 C.proc.civ., reclamanta neprocedând la notificarea pârâtei în vederea concilierii directe.
- excepția prematurității acțiunii raportat la art.7.1 și 7.2 din contractul de închiriere, reclamanta având obligația ca anterior sesizării instanțelor de judecată să procedeze la mediere.
- excepția prescripției dreptului la acțiune în ce privește suma de 1.7687,39 lei cuprinsă în factura fiscală 1211/1.08.2011 întrucât data scadenței a fost la data de 11.08.2008, iar acțiunea comercială a fost înregistrată la data de 22.08.2011, deci după trecerea termenului de prescripție de 3 ani.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii comerciale ca neîntemeiată întrucât pe de o parte reclamanta nu a respectat obligațiile asumate prin contractul de închiriere în sensul că nu a asigurat pârâtei folosința nestingherită a spațiului închiriat, acesta devenind impropriu de folosire din cauza inundațiilor dese ce au dus pe de o parte la degradarea bunurilor sale, iar pe de altă parte la imposibilitatea utilizării centralei termice.
Totodată, pârâta a ținut să sublinieze faptul că privitor la solicitarea de obligare la plata chiriei aferente lunii septembrie, trebuie reținut faptul că la data de 1.09.2008 contractul de închiriere a încetat, or în aceste condiții nu poate fi obligată la plata vreunei chirii. Pe de altă parte, reclamanta nu a justificat în nici un fel îndreptățirea sa de a încheia un contract de închiriere pentru spațiul închiriat, fapt ce conduce la nulitatea contractului de închiriere.
De asemenea, pârâta a arătat că în contractul de închiriere - art.2.1 termenul de încetare a locațiunii a fost trecut ca fiind la 30.09.2008 însă această dată a fost modificată unilateral de către reclamantă, care a omis să modifice și paragraful în care se prevede ci „Prezentul contract se încheie pentru o perioadă de 6 luni începând cu data de 1.03.2008….” Prin urmare, este evident că data încetării contractului de închiriere a fost l1.09.2008 și nu 30.09.2008 cum apare modificat în contract.
La data de 19.11.2012, reclamanta a depus o precizare de acțiune prin care a majorat pretențiile sale față de pârâtă înțelegând să solicite obligarea acesteia la plata sumei de 9.707,3 lei cu titlu de contravaloare chirie pentru perioada august 2008 – 7.01.2009 data predării efective a spațiului și a sumei de 9.886,9 lei cu titlu de penalități de întârziere, care se vor calcula în continuare până la plata efectivă a debitului principal, precum și o poziție procesuală față de excepțiile invocate de către pârâtă prin întâmpinare.
Din actele și lucrările existente la dosar, instanța reține următoarele:
Mai trebuie subliniat că inițial acțiunea civilă a fost soluționată prin sentința civilă nr._/2012 prin care instanța a admis excepția inadmisibilității acțiunii civile pentru lipsa concilierii prealabile, sentință civilă desființată ca urmare a admiterii recursului, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare.
Totodată, se reține că în ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, s-a reținut de către instanță că obiect al contractului de închiriere l-a format imobilul situat în mun. Cluj-N., .-62, jud. Cluj, iar din extrasul de carte funciară din dosarul civil nr._ acvirat la prezenta cauză, acest imobil se află în proprietatea tabulară a reclamantei, motiv pentru care în temeiul art.137 alin.1 C.proc.civ., la termenul de judecată din data de 21.11.2012, instanța a respins această excepție, iar în această privință soluția instanței de fond a rămas definitivă și irevocabilă.
Întrucât în calea de atac, Tribunalul Specializat Cluj a considerat că excepția inadmisibilității acțiunii raportat la prevederile art.7201 C.proc.civ. coroborate cu art.109 C.proc.civ. este neîntemeiată, cu ocazia rejudecării au mai rămas de soluționat excepția prematurității acțiunii raportat la art.7.1 și 7.2 din contractul de închiriere și excepția prescripției dreptului la acțiune în ce privește suma de 1.768,39 lei cuprinsă în factura fiscală 1211/1.08.2011 întrucât data scadenței a fost la data de 11.08.2008, iar acțiunea comercială a fost înregistrată la data de 22.08.2011, deci după trecerea termenului de prescripție de 3 ani.
Referitor la excepția prematurității acțiunii raportat la art.7.1 și 7.2 din contractul de închiriere, instanța reține că a fost analizată la termenul de judecată di data de 19.06.2013 cu următoarea motivare:
Raportat la conținutul clauzei cuprinsă în art.7, s-a reținut că părțile au prevăzut că orice neînțelegeri privitor la încheierea, executarea sau încetarea contractului se vor soluționa pe cale amiabilă prin procedura medierii.
Pe de altă parte, s-a reținut de către instanță că procedura medierii nu este obligatorie.
Totodată, s-a reținut de către instanță că Tribunalul Specializat Cluj a considerat că în cauză a fost îndeplinită procedura prealabilă care a scop tot soluționarea pe cale amiabilă, motiv pentru care apreciază că excepția prematurității nu este întemeiată, astfel că în baza art.137 C.proc.civ. instanța a respins ca neîntemeiată această excepție.
Privitor la excepția prescripției dreptului la acțiune în ce privește suma de 1.768,39 lei cuprinsă în factura fiscală 1211/1.08.2011, la termenul de judecată din data de 11.09.2013 în baza art.137 alin.2 C.proc.civ. instanța a unit cu fondul această excepție. ( fila 14 ).
Pe fondul cauzei, instanța reține că la data de 22.02.2008 între reclamantă în calitate de locator și pârâtă în calitate de locatar a fost încheiat un contract de închiriere având ca obiect imobilul situat în mun. Cluj-N., .-62 ( locația din spate ), imobil compus din 4 camere în suprafață totală de 100 mp, înscris în CF_ Cluj-N., nr.top_/1/II, iar prețul chiriei stabilit de comun acord a fost de 500 Euro/lună.
Privitor la durata închirierii, instanța reține că la art.2.1 din contract s-a prevăzut că „Prezentul contract se încheie pe o perioadă de 6 luni începând cu data de 1.03.2008 până în data de 30.09.2008.”
Analizând copia contractului depusă la dosar, precum și originalul prezentat spre vedere de către reclamantă, instanța reține că data de sfârșit a locațiunii prezintă modificări, care însă nu sunt semnate de către părți. Astfel, în acest sens instanța apreciază că există îndoială cu privire la durata închirierii, motiv pentru care în aplicarea art.983 C.civ. va proceda la interpretarea clauzei în favoarea celui care se obligă, respectiv a locatarului, deci a pârâtei.
În ceea ce privește plata chiriei, se reține de către instanță că în art. 3.3 din contract, părțile au stabilit de comun acord că „chiria se va plăti lunar, în avans, proprietarul-locator acordând un termen de grație de 10 zile.”
Prin urmare, în ceea ce privește factura fiscală nr. 1211/1.08.2011, instanța reține că în conformitate cu clauzele contractuale, scadența de plată a acestei facturi a fost pe data de 10.08.2008.
Pe de altă parte, plata chiriei a fost solicitată de reclamantă prin formularea unei cereri reconvenționale în cadrul dosarului civil nr._/211/2008 pentru termenul de judecată din 20.01.2009, cerere care a fost disjunsă și înregistrată sub nr. nou de dosar_ .
În consecință, prin formularea unei astfel de cereri, în baza art.16 lit. b din Decretul nr.167/1958 s-a întrerupt termenul de prescripție de la data de 20.01.2009 începând să curgă un alt termen de prescripție de 3 ani, iar prezenta cauză a fost înregistrată înăuntrul termenului de prescripție.
Astfel, că raportat la cele mai sus reținute, instanța apreciază că excepția prescripției dreptului la acțiune cu privire debitul aferent facturii fiscale nr.1211/1.08.2008 este neîntemeiată urmând ca în baza art.137 alin.2 C.proc.civ. cu aplicarea art.16 și 3 din Decretul nr.167/1958 să o respingă.
În ceea ce privește pretențiile reclamantei, instanța reține că prin precizarea de acțiune, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 9.707,3 lei cu titlu de contravaloare chirie pentru perioada august 2008 – 7.01.2009 data predării efective a spațiului și a sumei de 9.886,9 lei cu titlu de penalități de întârziere.
Din declarația martorului audiat la ultimul termen de judecată instanța reține că pârâta prin reprezentantul său a solicitat, adevărat că doar verbal, ca reprezentantul reclamantei să se prezinte pentru preluarea spațiului închiriat la finele contractului, însă acesta a refuzat în mod constant, predarea efectivă având loc abia în luna ianuarie 2009.
Refuzul reprezentantului reclamantei de a se prezenta pentru preluarea spațului de la pârâtă s-a datorat, așa cum rezultă din declarația martorului, faptului că pârâta a suportat două inundații – în luna iunie și septembrie 2008, în urma cărora a suferit mai multe prejudicii și pentru aceste prejudicii a solicitat reclamantei despăgubiri.
Acest fapt este confirmat de litigiul ce s-a desfășurat între părți, înregistrat sub dosar civil nr._/211/2008 în care părțile din cauză au avut calitățile inversate, respectiv S.C. ONYX C. S.R.L. a fost reclamantă în cauză, iar S.C. A. RO INTERNATIONAL a fost pârâtă. În acest litigiu, S.C. A. RO INTERNATIONAL a fost obligată la plata către S.C. ONYX C. S.R.L. a sumei de 66.348,04 lei, cu titlu de despăgubiri civile și cheltuieli de judecată în cuantum de 7.367,76 lei.
Ori, în condițiile în care reclamanta a refuzat să procedeze la preluarea spațiului, instanța apreciază că nu este îndreptățită să solicite obligarea pârâtei la plata chiriei și a penalităților de întârziere pentru lipsa de folosință, această lipsă de folosință datorându-se culpei reclamantei.
Raportat la cele mai sus reținute, instanța apreciază că prezenta acțiune civilă este neîntemeiată, urmând ca în baza art.1169 C.civ. să o respingă.
Fiind în culpă procesuală, în baza art.274-276 C.proc.civ. instanța va obliga reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată – onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Respinge ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului la acțiune cu privire debitul aferent facturii fiscale nr.1211/1.08.2008.
Respinge ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamanta S.C. A. INTERNATIONAL TRANS S.R.L. cu sediul în mun. Cluj-N., ., jud. Cluj, înmatriculată la O.R.C. sub nr.J_, C. RO_ împotriva pârâtei S.C. O. C. S.R.L. cu sediul în mun. Cluj-N., Calea Florești nr.81, ., înmatriculată la O.R.C. sub nr.J_, C. RO_, având ca obiect pretenții.
Obligă reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată – onorariu avocațial.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 2 decembrie 2013.
JUDECĂTOR GREFIER
R. E. G. A. M.
Red. 4 ex.-18.12.2013./R.E.G./R.E.G./
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria... | Somaţie de plată. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
