Pretenţii. Sentința nr. 2125/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA

Sentința nr. 2125/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 04-02-2013 în dosarul nr. 17307/211/2012

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CLUJ-N.

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

Operator de date cu caracter personal 3185

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2125/2013

Ședința publică din data de 04 februarie 2013

Instanța constituită din:

JUDECĂTOR: M. C. F.

GREFIER: D. R. F.

Pe rol se află pronunțarea în cauza civilă privind pe reclamanta S.C. A. Z. S.R.L. împotriva pârâtei S.C. V. G. S.R.L., având ca obiect pretenții.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 21.01.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru azi, în aceeași compunere hotărând următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 23 iulie 2012 pe rolul Judecătoriei Cluj-N., reclamanta . în contradictoriu cu pârâta . a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să oblige pârâta la plata sumei de 6.310, 24 lei, reprezentând contravaloare chirie restanta si reparații efectuate pentru autoutilitara F. Ducato Furgone cu număr de înmatriculare_, închiriata pârâtei in temeiul contractului de închiriere din data de 15.06.2010. Totodată reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea în fapt a cererii reclamanta a arătat că prin contractul de închiriere încheiat intre părți la data de 15.06.2010, societatea parata . a închiriat autovehiculul utilitar marca F. Ducato Furgone cu număr de înmatriculare_, pe o perioada de 3 luni, contractul fiind prelungit ulterior pana la data de 31 mai 2011.

Conform art. 7 din contract, autovehiculul urma a fi folosit pentru a desfășura activități de curierat rapid, coletărie si livrări. Potrivit dispozițiilor art. 9 alin. ultim din contract, chiriașul este răspunzător pentru toate avariile aduse autoturismului si pentru alte situații in care s-ar fi produs daune autovehiculului închiriat. De asemenea, având in vedere specificul activității, chiriașul este răspunzător, pe durata contractului, si de cheltuielile specifice pentru întreținerea normala a autoturismului in aceasta perioada (cheltuielile cu consumabile ale autovehiculului), in vederea întrebuințării sale pentru destinația prevăzuta in contract.

Reclamanta a arătat că a făcut, pe parcursul perioadei contractuale, cheltuieli cu reparația si întreținerea autovehiculului, in cuantum total de 6.310,24 lei, cheltuieli care in mod normal ar fi fost in sarcina paratei si care se compun din: suma de 679,99 lei, reprezentând contravaloarea înlocuirii parbrizului autovehiculului închiriat, conform Facturii fiscale nr._/18.06.2011 emisă de S.C. Pilkington Automotive România S.A., achitata la aceeași data, 1.591,22 lei, reprezentând contravaloarea reparațiilor efectuate la motorul autovehiculului închiriat, conform Facturii fiscale nr._/09.08.2010 emisa de S.C. ASCET Imp.-Exp. S.R.L., achitata cu Chitanța nr. C01476/09.08.2010, 1.300 lei, reprezentând, contravaloarea anvelopelor de iarna achiziționate pentru autovehiculul închiriat, conform Facturii fiscale nr._/21.10.2010 emisa de S.C. Sigemo Impex S.R.L. achitata cu Chitanța nr._/21.10.2010, 661 lei, reprezentând contravaloarea montării si echilibrării anvelopelor si a schimbului de ulei efectuat la autovehiculul închiriat, conform Facturii fiscale nr. 1414 emisa de S.C. POPCARO IMPEX S.R.L. la data de 23.10.2010 achitata cu Chitanța nr. 32/10.11.2010, 635,03 lei, reprezentând contravaloarea pozițiilor 1-10 din Factura fiscala nr. 314 emisa de S.C. POPCARO IMPEX S.R.L. la data de 26.03.2011 pentru montarea anvelopelor, schimbul de ulei, schimbul filtrului de aer si al filtrului de ulei la autovehiculul închiriat, achitata cu Chitanța nr. 10/26.03.2011, 435 lei, reprezentând contravaloarea efectuării schimbului de ulei la autovehiculul închiriat, conform Facturii fiscale nr. 734 emisa de S.C. POPCARO IMPEX S.R.L. la data de 23.06.2011, achitata cu Chitanța nr. 19/24.06.2011, 858 lei, reprezentând contravaloarea schimbului a doua anvelope la autovehiculul închiriat conform Facturii fiscale nr._ emisa de S.C. Sigemo Impex S.R.L. la data de 22.06.2011 si achitata cu Chitanța nr._/22.06.2011, suma de 150 lei, reprezentând chirie datorata pentru perioada cuprinsa intre data de 31.05.2011, data la care a încetat contractul de închiriere si data de 04.06.2011, data la care ne-ați restituit autoutilitara F. Ducato Furgone cu număr de înmatriculare_ .

A arătat reclamanta că a încercat soluționarea amiabila a litigiului in conformitate cu prevederile art. 720ind.1 din Cod Pr. Civ., convocându-o pe pârâtă la sediul procesual ales pe data de 22.12.2011, ora 12:00, prin notificarea recepționată de către parată la data de 12.12.2011. Prin punctul de vedere scris, recepționat prin fax la data de 22.12.2011 si prin posta la data de 12.01.2012, parata nu este de acord cu pretențiile, conform celor arătate in poziția scrisa, dar recunoaște implicit faptul ca a efectuat cheltuielile solicitate.

In drept reclamata a indicat prev. art. 969, 973, 1073 si urm Cod civ., art. 242, 274, 720ind. 1 Cod. Proc. civ.

În probațiune reclamanta a depus la dosar în copie următoarele înscrisuri: Contractul de închiriere din 15.06.2010, certificat de înmatriculare si carte de identitate autovehicul, contract comodat, Factura fiscala nr._/18.06.2011, bon fiscal, declarație proprietar, Factura fiscala nr._/09.08.2010 si anexe, Chitanța nr. C01476/09.08.2010, Factura fiscala nr._/21.10.2010, Chitanța nr._/21.10.2010, Factura fiscala nr. 1414/23.10.2010, Chitanța nr. 32/10.11.2010, Factura fiscala nr. 314/26.03.2011, Chitanța nr. 10/26.03.2011, Factura fiscala nr. 734/23.06.2011, Chitanța nr. 19/24.06.2011, Factura fiscala nr._/22.06.2011, Chitanța nr._/22.06.2011, copia convocării la conciliere si a procesului verbal de conciliere (f. 9 – 32).

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 489, 60 lei taxă de timbru și 3 lei timbre judiciare (fil. 7, 42).

Pârâta a depus la data de 03.10.2012 întâmpinare (fil. 34 - 36) prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată. În motivare, pârâta a arătat că la data de 15.06.2010, între . în calitate de locator și . în calitate de chiriaș, s-a încheiat un contract de închiriere autovehicul. Obiectul închirierii l-a constituit un vehicul utilitar F. DUCATO Furgone în vederea utilizării conform destinației sale în scopurile pentru care este autorizat să desfășoare activități (curierat rapid, coletărie, livrări). A menționat pârâta că închirierea s-a încheiat în considerarea garanției conferite de locatorul . convenită conform art. 6 conform căreia vehiculul este în stare tehnică bună și că poate fi folosit conform destinației sale, precum și a existenței poliție de asigurare facultativă CASCO - a cărei existență a fost în mod expres stipulată la art. 9 din contract. În ceea ce privește chiria aferentă închirierii, aceasta a fost convenită la suma de 1.500 LEI + TVA lunar, plătibilă în baza facturii fiscale eliberate la începutul lunii calendaristice de către locator.

Pârâta a învederat că și-a îndeplinit la termen toate obligațiile asumate și a achitat conform contractului la termen pe întreaga perioadă contractuală chiria convenită și facturată de locator. Corelativ plății chiriei, reclamantul - locator s-a obligat în temeiul contractului de închiriere să asigure și să mențină pe întreaga durată a închirierii utila folosință a bunului închiriat conform destinației.

Or pretențiile reclamantului constituie în fapt încălcări ale obligațiilor contractuale stabilite, respectiv a obligației de a menține bunul în stare conformă utilizării conform destinației pe întreaga perioadă de închiriere cu atât mai mult cu cât sarcina suportării acestor reparații incumbă în speță - cel puțin pentru o parte din ele societății de asigurare.

A arătat pârâta că potrivit dispozițiilor art. 1421, alin. 1 și 2 și art. 1422 C.civ., locatorul trebuie nu doar să predea lucru în stare funcțională ci să îl și mențină și întrețină în această stare pe toată durata închirierii, revenind în sarcina acestuia reparațiile necesare și garanția pentru vicii. Or, este evident faptul că reparațiile de natura celor indicate în cuprinsul cererii de chemare în judecată, sunt reparații ce cad în sarcina locatorului.

Pârâta a învederat că la data de 31.05.2011 contractul de închiriere a încetat, autoutilitara fiind restituită la data de 04.06.2011, fără a se formula vreun fel de obiecțiuni din partea locatorului . nici relativ la cheltuielile reclamate nici relativ la vreo altă posibilă pretenție.

Pârâta a învederat că pretențiile reclamantei sunt nefondate întrucât în ceea ce privește suma de 679, 99 lei reprezentând contravaloarea înlocuirii parbrizului autovehiculului închiriat, conform facturii fiscale nr._/18.06.2011 emisă de . SA, autoutilitara a fost închiriată de subscrisa societate în considerarea faptului că proprietarul deține poliță de asigurare validă CASCO, de natură a acoperii astfel de riscuri. Faptul că reclamanta . a optat pentru a achita în mod benevol daune acoperite de polița CASCO nu este de natură a determina nașterea vreunei obligații de plată a acestor sume în sarcina chiriașului .. Or, dată fiind destinația în considerarea căreia s-a încheiat contractul de închiriere, existența poliței de asigurare CASCO era esențială. Totodată, pârâta a arătat că urmează ca reclamanta să facă dovada că acest eveniment a fost cauzat de ea și că era exclus de la asigurare astfel cum prevedere art. 9 din contractul de închiriere.

În ceea ce privește restul sumelor solicitate de către reclamantă, pârâta a susținut că acestea cad în sarcina locatorului în virtutea art. 6 din contractului de închiriere, locatorul fiind ținut să predea și mențină bunul închiriat în stare tehnică pentru a putea fi folosit conform destinației. Cu atât mai mult nu i se poate imputa obligația de plată a reparației motorului, în condițiile în care o astfel de defecțiune a survenit probabil, datorită unui viciu intern al autoturismului, și nu s-a făcut dovada că această defecțiune a survenit ca urmare a modului de utilizare. Totodată revizia periodică a autoturismului cade în sarcina proprietarului, acesta fiind responsabil de modul de funcționare a acestuia. Mai mult de atât o parte din facturi au fost emise și achitate după data încetării contractului și restituirea autoturismului.

Cât privește anvelopele este evident că locatorul nu poate preda autoturismul în vederea utilizării fără anvelope de vară pe timp de vară și de iarnă pe timp de iarnă, în niciun caz nu se poate reține în sarcina chiriașului astfel de obligații decât în cazul în care s-ar fi prevăzut în mod expres în contract

Cât privește solicitarea sumei de 150 lei, reprezentând chirie datorată pentru perioada cuprinsă între data de 31.05.2011, dată la care a încetat contractul de închiriere și data de 04.06.2011, pârâta a arătat că nu am primit până în prezent vreo factură de plată a unei astfel de sume. Conform art. 4 din contractul de închiriere factura fiscală se va elibera la începutul lunii calendaristice. . nu a emis vreo factură având ca obiect suma solicitată. O astfel de factură în prezent ar fi emisă cu depășirea termenului contractual stabilit de părți.

În drept, pârâta a invocat prev. art. 115 C.p.c, art. 1865, 1169 din Codul civil din 1864.

În probațiune, instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriul pârâtei (fil. 51-52) și al reclamantei (fil. 54-56) și proba testimonială fiind audiat martorul P. M. F. (f. 77).

Analizând actele și materialul probator existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:

Cu privire la dreptul material aplicabil prezentei acțiuni, raportat la data nașterii situației juridice dedusă judecății, față de dispozițiile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil coroborat cu art. 220 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a noului Cod Civil, instanța apreciază că prezentei cereri îi sunt aplicabile dispozițiile Codului civil de la 1864.

Între reclamanta S.C. A. Z. S.R.L., în calitate de locator și pârâta S.C. V. G. S.R.L. în calitate de chiriaș s-a încheiat la data de 15.06.2010 contractul de închiriere a unui autovehicul (fil. 9), având ca obiect autovehiculul utilitar marca F. Ducato Furgone cu număr de înmatriculare_, pentru o perioadă de 3 luni, începând cu data de 15.06.2010, cu obligația locatarului de a achita chiria în cuantum de 1500 lei lunar, la care se adaugă TVA, conform facturii fiscale.

Părțile au prevăzut în art. 3 din contract că durata contractului va fi de 3 luni, iar la expirarea termenului, contractul se va prelungi automat, pe câte o lună de zile, dacă părțile nu solicită altfel, în scris, în termen de 5 zile înaintea expirării termenului.

De asemenea, la art. 9 din contract s-a prevăzut că în vederea conservării bunului închiriat, proprietarul locator deține o poliță de asigurare CASCO pentru avarii și furt încheiată la BT ASIGURĂRI SA, pe care o păstrează la sediul său. Polița va fi folosită numai de locatorul proprietar și numai în cazul producerii unui eveniment (așa cum este definit în contractul de asigurare). Pentru alte cazuri de avarii, sau alte situații, chiriașul este pe deplin răspunzător.

Potrivit susținerilor reclamantei, recunoscute și de către pârâtă (răspunsul la întrebarea nr. 9 din interogatoriu – fila 52) autoutilitara a fost predată la data de 04 iunie 2011.

În ceea ce privește cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata sumei de 679, 99 lei, reprezentând contravaloarea înlocuirii parbrizului autovehiculului închiriat, conform facturii fiscale nr._/18.06.2011 emisă de S.C. Pilkington Automotive România S.A. instanța o va respinge ca neîntemeiată. Aceasta întrucât susținerea reclamantei cum că autoutilitara avea la momentul predării parbrizul spart, fiind consecința unei fapte imputabile pârâtei nu este susținută de nicio probă din dosar. Astfel, pârâta nu recunoaște faptul că parbrizul autovehiculului s-a spart în timp ce acesta se afla în folosința sa (răspuns întrebarea nr. 3 din interogatoriu), iar martorul P. M. F. a declarat că în momentul predării autoturismului, parbrizul nu era spart (f. 77). Singura probă la dosar de unde reiese că parbrizul a fost crăpat este factura fiscală nr._/18.06.2011, însă aceasta nu este suficientă pentru a dovedi că parbrizul s-a crăpat în timp ce autoutilitara era în detenția pârâtei.

Cu privire la pretențiile reclamantei de obligare a pârâtei la plata sumelor reprezentând contravaloarea anvelopelor de iarnă, montării și echilibrării anvelopelor instanța reține că și acestea sunt nefondate.

Art. 1420 pct. 2 din Codul civil prevede că „Locatorul este dator, prin însăși natura contractului, fără să fie trebuință de nicio stipulație specială: (…) de a-l menține (n.s. bunul) în stare de a putea servi la întrebuințarea pentru care a fost închiriat sau arendat”. Pentru aceasta, locatorul trebuie să efectueze reparațiile necesare în tot timpul locațiunii, dacă în cursul ei bunul are nevoie de asemenea reparații (art. 1421 alin. 2 C.civ.). Instanța apreciază că operațiunea de schimbare a anvelopelor (ce determină implicit costuri și cu montarea și echilibrarea acestora) intervine ca urmare a degradărilor provenind din uzul normal al lucrului. Or, raportat la prev. art. 1420 pct. 2 C.civ., incumba reclamantei obligația de a menține autoutilitara în stare de a servi la întrebuințarea pentru care a fost închiriat, cu atât mai mult cu cât în contract s-a prevăzut destinația la care urma să fie utilizat autoturismul (art. 7 – fila 9 verso).

Susținerea reclamantei cum că înțelegerea dintre părți a fost ca pârâta să suporte contravaloarea anvelopelor cu care trebuia echipat autoturismul pe perioada contractului, precum și contravaloarea schimburilor de ulei nu este confirmată de probele de la dosar. Astfel, contractul încheiat între părți nu prevede o clauză în acest sens. Singura clauză din contract este la art. 9 teza finală în care se prevede că „Pentru alte cazuri de avarii, sau alte situații, chiriașul este pe deplin răspunzător.”, însă aceasta trebuie interpretată raportat la teza întâi a art. 9 din contract având în vedere disp. art. 982 C.civ. („toate clauzele convențiilor se interpretează unele prin altele, dându-se fiecărei înțelesul ce rezultă din actul întreg”). Așadar, cum art. 9 se referă la faptul că proprietarul locator deține o poliță de asigurare CASCO pentru avarii și furt încheiată la BT ASIGURĂRI SA, pe care o păstrează la sediul său. Polița va fi folosită numai de locatorul proprietar și numai în cazul producerii unui eveniment (așa cum este definit în contractul de asigurare), reiese că termenii alte cauze de avarii sau alte situații se referă la evenimente care nu sunt acoperite de polița de asigurare CASCO nicidecum la faptul că pârâta în calitate de chiriaș va suporta cheltuielile de întreținere ale autoturismului.

În ceea ce privește cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata sumei de 1591, 22 lei reprezentând contravaloarea reparațiilor efectuate la motorul autoturismului instanța o va respinge ca neîntemeiată. Avaria suferita și care a determinat achitarea sumei solicitate s-a datorat, conform susținerilor reclamantei și facturii de la fila 17 din dosar, ruperii lanțului de came și a 4 culbutori. Instanța reține că reparațiile – indiferent de natura lor – nu cad în sarcina locatarului dacă au fost cauzate prin vechime (art. 1448 Cod civil). Or, ruperea lanțului de intervine ca urmare a uzării, în momentul în care autoturismul a parcurs un anumit număr de kilometri. Ca atare, sarcina suportării costurilor reparației aparține reclamantei în calitate de locator.

Instanța va admite pretențiile reclamantei constând în obligarea pârâtei la plata sumelor reprezentând contravaloarea chiriei, a schimbului de ulei, filtru de ulei și filtru de aer.

Astfel, conform susținerilor reclamantei, confirmate și de către pârâtă prin răspunsul la interogatoriu, autoturismul a fost predat la data de 04.06.2011, iar pârâta a achitat chiria până la 31.05.2011. Ca atare, instanța va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 150 lei reprezentând chirie pentru perioada cuprinsă între 31.05.2011 – 04.06.2011, data la care a avut loc restituirea autoturismului. Faptul că nu s-a emis factura fiscală nu prezintă relevanță pentru că temeiul plății îl constituie contractul încheiat și folosința bunului în aceasta perioadă (31.05.2011 – 04.06.2011).

Instanța va obliga pârâta la plata sumelor reprezentând contravaloarea uleiului de motor, a schimbului de ulei și a filtrului de aer întrucât reprezintă o cheltuială necesară folosinței lucrului.

Față de cele expuse, instanța va admite în parte cererea și va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 1.635 lei reprezentând contravaloare schimb de ulei, filtru de ulei, filtru de aer conform facturilor nr. 1414/23.10.2010 (545 lei), 314/26.03.2011 (505 lei), 734/23.06.2011 (435 lei) și chirie (150 lei).

În baza art. 274 C.p.civ, va obliga pârâta să plătească reclamantei, cu titlu de cheltuieli de judecată, suma de 141, 80 lei, reprezentând valoarea taxei judiciare de timbru și timbru judiciar, proporțional cu valoarea pretențiilor admise și va compensa cheltuielile constând în onorariu avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. Z. S.R.L., cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj, cu sediul procesual ales în Cluj-N., .. 14, . în contradictoriu cu pârâta S.C. V. G. S.R.L., cu sediul în Cluj-N., ., . și în consecință:

Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 1635 lei reprezentând contravaloare schimb de ulei, filtru de ulei, filtru de aer și chirie.

Respinge cererea de obligare a pârâtei la plata sumei de 4675, 24 lei reprezentând contravaloare înlocuire parbriz, anvelope de iarnă, montare și echilibrare anvelope, reparații motor.

Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 141, 80 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțata in ședința publica din 04.02.2013.

JUDECĂTOR,GREFIER,

M. C. FINTOCDELIA R. F.

Grefier care nu mai funcționează în cadrul instanței, semnează grefier-șef

Red.Dact/MCF/4 ex/

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 2125/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA