Somaţie de plată. Hotărâre din 08-04-2013, Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 08-04-2013 în dosarul nr. 268/211/2013
RO M Â N I A
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de Date cu Caracter Personal - 3185
Dosar nr._
ORDONANȚA CIVILĂ nr. 6488/2013
Ședința publică din data de 08.04.2013
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: I. A. B.
GREFIER: Ș. N.
S-a luat spre examinare cererea de emitere a unei ordonanțe de plată în temeiul OUG nr. 119/2007 formulată de creditoarea . în contradictoriu cu debitoarea ..
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul creditoarei, consilier juridic D. C. M., care depune delegație de reprezentare la dosar, lipsă fiind debitoarea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța constată că, la data de 22.02.2013, prin Serviciul Registratură, creditoarea a depus la dosar dovada citării debitoarei prin publicitate (filele 29 - 35).
La interpelarea instanței, reprezentantul creditoarei arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pe aspectul propunerii de probe.
Reprezentantul creditoarei solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Instanța, în temeiul art. 167 alin. 1 C.pr.civ., încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind-o ca fiind utilă, pertinentă și concludentă pentru justa soluționare a cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat ori probe de administrat, instanța apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri judiciare.
Reprezentantul creditoarei solicită admiterea cererii, așa cum aceasta a fost formulată și precizată, respectiv obligarea debitoarei la plata debitului restant, cu cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și costurile ocazionate de citarea debitoarei prin publicitate.
În temeiul art. 150 C.pr.civ. instanța, socotindu-se lămurită, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. sub nr._ la data de 07.01.2013, creditoarea . a solicitat în contradictoriu cu debitoarea . emiterea unei ordonanțe de plată prin care să se dispună obligarea debitoarei la plata sumei de 2.050 lei reprezentând contravaloarea debitului principal, suma de 639,60 lei reprezentând penalități de întârziere în valoare de 0,1% pe zi, calculate de la data scadenței până la data înaintării prezentei cereri, și, în continuare, până la achitarea integrală a debitului, iar în subsidiar, acordarea de dobânzi legale calculate de la data scadenței până la achitarea integrală a debitului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, creditoarea a învederat, în esență, că în baza comenzii înaintate de debitoare, a vândut acesteia anvelope, emițând în acest sens factura nr._ din data de 28.12.2011, scadentă la data de 27.02.2012, pentru care debitoarea mai are de achitat suma de 2.050 lei.
În drept, creditoarea a invocat dispozițiile OUG nr. 119/2007.
În dovedire, creditoarea a depus înscrisuri (filele 6 – 18).
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 39 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și 5 lei timbre judiciare.
Deși legal citată, debitoarea .nu a formulat întâmpinareși nici nu s-a prezentat la judecata cauzei pentru a-și susține poziția procesuală.
În cauză, instanța a administrat și a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
În susținerea acțiunii, creditoarea s-a întemeiat, în drept, pe dispozițiile OUG nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte între profesioniști, care a fost publicată la data de 31.10.2007 în Monitorul Oficial al României, partea I.
Din ansamblul acestor prevederi legale, reiese că acei creditori care dețin o creanță certă, lichidă și exigibilă au la dispoziție pentru valorificarea acesteia o procedură specială în situația în care singurul impediment pentru a trece la executarea silită este lipsa titlului executoriu. Scopul procedurii speciale instituite prin ordonanța de plată constă în obținerea de către creditor a unui titlu executoriu împotriva debitorului fără a se analiza fondul raporturilor juridice pe calea procedurii de drept comun.
În baza comenzii de facturare din data de 28.12.2011 de la fila 10 din dosar, creditoarea a vândut debitoarei anvelope, fiind emisă în acest sens factura nr._/28.12.2011, pentru care debitoarea mai are de achitat suma de 2.050 lei.
Conform art. 2 alin. 1 și art. 1 pct. 1 din OUG nr. 119/2007, acest act normativ este aplicabil creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani rezultate din contracte între profesioniști, pe care legea le definește ca fiind actele juridice încheiate între profesioniști ori între aceștia și o autoritate contractantă, având ca obiect furnizarea unor bunuri, sau prestarea de servicii, contra unui preț constând într-o sumă de bani.
Cerințele de admisibilitate ale procedurii ordonanței de plată trebuie întrunite în mod cumulativ, instanța urmând a le va verifica pe fiecare în parte.
Astfel, potrivit art. 379 alin. 3 C.pr.civ., creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul, iar alin. 4 al aceluiași articol, prevede că o creanță este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și al altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță.
Creanța creditoarei este certă, existența acesteia rezultând din factura nr._/28.12.2011 și comanda de facturare din data de 28.02.0211, semnate de reprezentanții celor două părți; este lichidă, cuantumul creanței fiind determinat în baza facturii menționate la valoarea de 2.050 lei. Sub aspectul exigibilitățiicreanței, instanța reține că, creanța solicitată de creditoare a devenit scadentă la data de 27.02.2012.
Așadar, având în vedere că, în speța de față, creditoarea, prin înscrisurile depuse la dosar, a făcut dovada existenței unui contract valabil de prestare servicii și executarea propriilor obligații, afirmând în același timp neexecutarea obligațiilor de către debitoare, instanța reține că acesteia din urmă îi revenea sarcina de a dovedi potrivit art. 1169 C.civ. că, în speță, a executat propriile obligații, dovadă care nu a fost făcută.
Acestea se coroborează cu prezumția de recunoaștere a creanței pretinse de creditoare, în temeiul dispozițiilor art. 7 alin. 4 din OUG nr. 119/2007, potrivit cărora, în cazul nedepunerii întâmpinării, instanța poate considera aceasta ca o recunoaștere a pretențiilor creditorului.
În ceea ce privește cererea creditoarei de obligare a debitoarei la plata penalităților de întârziere, instanța va admite și acest capăt de cerere (în cuprinsul facturii fiind stabilit „neplata scadenței atrage după sine o penalizare de 0,1%/zi de întârziere din valoarea neachitată”) și va obliga debitoarea la plata în favoarea creditoarei a penalităților de întârziere în cuantum de 639, 60 lei cu titlu de penalități de întârziere reprezentând 0,1% calculate de la data scadenței până la data introducerii cererii și, în continuare, până la data achitării integrale a debitului.
Pentru considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 10 alin. 1 din OUG nr. 119/2007, instanța va admite cererea formulată de creditoare și va dispune emiterea unei ordonanțe de plată către debitoare având ca obiect plata sumei de 2.050 lei reprezentând debit principal neachitat și suma de 639, 60 lei cu titlu de penalități de întârziere în cuantum de 0,1% calculate de la data scadenței până la data introducerii cererii și, în continuare, până la data achitării integrale a debitului.
Cât privește termenul de plată, în raport de dispozițiile art. 10 alin. 1 și 3 din OUG nr. 119/2007, instanța va stabili ca acesta să fie de 10 zile de la comunicarea prezentei hotărâri.
Având în vedere dispozițiile art. 274 alin. 1 C.pr.civ., instanța va obliga pe debitoare, ca parte căzută în pretenții, la plata către creditoare a sumei de 132,97 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 39 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, 4, 5 lei valoarea timbrelor judiciare și suma de 89,47 lei reprezentând contravaloarea facturii de la fila 33 din dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
ORDONĂ:
Admite cererea pentru emiterea ordonanței de plată formulată de creditoarea ., cu sediul în ., ., jud. Cluj, în contradictoriu cu debitoarea ., cu sediul Moinești, .. A3, ., jud. Bacău.
Ordonă debitoarei să plătească în favoarea creditoarei suma de 2.050 lei lei reprezentând debit principal neachitat și suma de 639, 60 lei cu titlu de penalități de întârziere în cuantum de 0,1% calculate de la data scadenței până la data introducerii cererii și, în continuare, până la data achitării integrale a debitului.
Fixează termen pentru executarea obligației 10 zile de la data comunicării prezentei.
Obligă debitoarea la plata sumei de 132,97 lei în favoarea creditoarei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de cerere în anulare pentru debitoare în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, data de 08.04.2013.
Președinte, Grefier,
B. I. A. N. Ș.
Red./Dact. B.I.A. 09.04.2013/4 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5565/2013.... | Somaţie de plată. Hotărâre din 18-09-2013, Judecătoria... → |
|---|
