Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 16-12-2014 în dosarul nr. 24005/211/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal nr. 3185
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr._/2014
Ședința publică de la 16 Decembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M. C.
Judecător N. F. B.
Grefier R.-I. P.
Pe rol judecarea cauzei civil privind pe creditoarea . și pe debitoarea . IMPEX SRL, având ca obiect anulare somație de plată.
Cursul dezbaterilor a fost consemnat în încheierea de ședință din 15.12.2014, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, în temeiul art. 349 C.pr.civ., a reținut cauza spre soluționare.
Având nevoie de timp pentru a delibera și consemna minuta, în temeiul art. 396 C.pr.civ., instanța a amânat pronunțarea la data de 16.12.2014, când, după ce a deliberat în secret în Camera de Consiliu, conform art. 256 C.pr.civ., a adoptat următoarea hotărâre
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, reține:
Prin cererea înregistrată la data de 30.10.2014, sub nr._ creditoarea . a solicitat, în contradictoriu cu debitoarea . IMPEX SRL anularea Încheierii civile nr._/14.10.2014 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în dosarul civil nr._, cu consecința admiterii cererii de emitere a ordonanței de plată și obligarea debitoarei la plata, în termen de 10 zile a sumei de 53.138,46 lei reprezentând contravaloarea facturilor nr._/18.11.2011 și nr._/18.11.2011. A mai solicitat obligarea debitoarei la plata dobânzii penalizatoare calculată de la data scadenței, 18.12.2011, până la plata efectivă. A solicitat cheltuieli de judecată.
Reiterând istoricul relațiilor comerciale dintre părți, creditoarea menționează că a formulat cerere de emitere a somației de plată, pe care instanța a respins-o prin încheierea civilă nr._/14.10.2014. Critica creditoarei are la bază împrejurarea că instanța, apreciind că pentru soluționarea cauzei sunt necesare probe incompatibile cu procedura ordonanței de plată, a respins cererea, fără a indica probele necesare spre administrare la care s-a referit. În opinia ei, înscrisurile depuse, respectiv facturile și contractul dintre părți constituie probe suficiente pentru soluționarea cauzei. Astfel, arată că temeiul pretențiilor solicitate îl constituie două facturi. Factura se poate stinge prin plată sau prin compensare, iar în speță niciuna din cele două situații nu se întâlnesc.
A depus în probațiune copia hotărârilor judecătorești pronunțate în privința creditoarei și debitoarei, copie proces verbal nr._/10.10.2012 al ANAF (f. 5-41).
Se indică temei de drept dispozițiile art. 1023 rap. la art. 1013 C.pr.civ. și următoarele, O.G. nr. 13/2011, Legea nr. 72/2013.
S-a achitat taxa de timbru de 200 lei (f. 4).
Debitoarea a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii și obligarea creditoarei la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.500 lei.
În apărările formulate, debitoarea arată că hotărârea instanței este corectă, deoarece apărările de fond pe care le-a formulat în procedura somației de plată presupun, pentru analiză, administrarea de probe străine procedurii inițiate de creditoare.
În mod special debitoarea se referă la constatările instanței, potrivit cărora suma pretinsă de creditoare a făcut obiectul unei compensări, operațiune asupra căreia creditoarea a revenit. Evocă, apoi, litigiile pe care cele două părți le au, cu referire la sume de bani pretinse, de data aceasta de debitoare, și în care creditoarea a exhibat ordinul de compensare pe care, ulterior, l-a revocat.
Cel puțin pentru tranșarea pretinsei compensări, este de părere debitoarea, se impune parcurgerea procedurii de drept comun, așa cum s-a apreciat și în procedura ordonanței de plată.
A invocat în drept dispozițiile art. 1018, art. 1020, art. 662 C.civ.
Depune în probațiune citația emisă pentru dos._ al Tribunalului Bistrița, având ca termen 18.02.2015, solicitând acvirarea dosarului civil nr._ al Judecătoriei Cluj-N., chitanța și factura privind onorariul avocațial.
A fost atașat dosarul civil nr._ al Judecătoriei Cluj-N..
Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Din probatoriul administrat în cauză, instanța reține:
Prin încheierea civilă nr._/14.10.2014 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în dos. civ. nr._ instanța a respins cererea pentru emiterea somației de plată, formulată de creditoarea . în contradictoriu cu debitoarea . IMPEX SRL. Creditoarea solicitase emiterea unei ordonanțe, cu termen de plata de 10 zile, care să conțină somarea debitoarei la plata sumei de 53.138,46 lei, reprezentand contravaloare facturi nr._/18.11.2011 si_/18.11.2011 (aparat sudura la doua capete TM, in valoare de 26.138,46 lei si BW excavator in valoare de 27.000 lei) si a dobânzii legale penalizatoare calculate de la data scadentei (17.12.2011) si pana la momentul plății efective; cu cheltuieli de judecata.
În esență, în motivarea cererii, creditoarea a arătat că în toamna anului 2011, la datele menționate pe facturi, cele două utilaje au fost preluate de către debitoarea care, deși a acceptat la plată facturile și le-a înregistrat în contabilitate, nu le-a achitat.
S-a precizat că între părți, a fost purtat litigiul ce face obiectul dosarului nr._ și în cadrul acestei opoziții la executare, deși creditoarea a solicitat instanței să constate că a intervenit o compensație între cele doua societăți comerciale, pârâta a negat acest aspect și, prin hotărâre irevocabilă, pronunțată de către Curtea de Apel Cluj, s-a stabilit că în cadrul opoziției la executare nu se poate discuta operațiunea de compensare. În consecință s-a învederat instanței că problema plății celor 2 facturi a rămas nesoluționată.
Debitoarea a formulat întâmpinare prin care a arătat că înțelege să conteste creanța, dat fiind faptul că între părți a existat o relație comercială mai veche, în baza căreia a realizat lucrări de specialitate în construcții, în regim de subcontractare de la reclamantă, în mai multe locații, plata acestor lucrări realizându-se prin bilete la ordin, însă, pentru lucrările realizate în perioada 09-11.2010, în localitatea Măguri R., jud. Cluj, creditoarea s-a aflat în imposibilitate de plată din lipsa lichidităților și, ca atare, s-a convenit compensarea unei părți din valoarea acestor lucrări cu suma pe care trebuia să o achite pentru cele doua utilaje achiziționate la data de 18.11.2013. S-a precizat ca operațiunea de compensare nu s-a realizat printr-un ordin de compensare, deoarece, între părți, au apărut neînțelegeri cauzate de prezenta unor disfucționalități pe care vânzătorul nu i le-a prezentat debitoarei la data vânzării celor doua utilaje.
În consecință debitoarea a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile art. 662 NCPC, creanță invocată de către creditoare nefiind certă, lichidă și exigibilă.
Instanța a respins cererea pentru emiterea ordonanței de plată, apreciind că apărările debitoarei, care a contestat creanța, sunt pertinente. A considerat că toate operațiunile comerciale derulate între părți și mai cu seamă operațiunea de compensare, sunt elemente care afectează caracterul cert, lichid și exigibil al creanței și că, în analiza temeiniciei cererii, se impune administrarea unor probe străine procedurii somației de plată.
Hotărârea a fost pronunțată la data de 14.10.2014 și a fost comunicată părților la data de 23.10.2014 (f. 14, 15 dosarul de fond). La data de 29.10.2014 creditoarea a expediat cererea în anulare (f. 42), în termenul de 10 zile prevăzut de lege.
Analizând temeinicia cererii în anulare, instanța a apreciat după cum urmează:
Potrivit înscrisurilor depuse la dosar, creditoarea a subcontractat debitoarei lucrări de execuție construcții, pentru a căror lucrare nu a efectuat plăți la timp, sau le-a efectuat cu întârziere. Creditoarea a achitat lucrările prin bilete la ordin. În demersul său pentru încasarea acestor instrumente de plată debitoarea a fost pusă în situația de a executa silit titlurile executorii. Procesul de executare silită a fost temporizat de creditoare, prin formularea opoziției la plată. În cadrul procesului, ce a avut loc sub nr._ a Judecătoriei Bistrița-Năsăud, creditoarea din prezenta cauză a invocat compensarea datoriei cu cea rezultată din facturile nr._/18.11.2011 și nr._/18.11.2011, pe care aceasta dorește să le încaseze de la debitoare prin procedura somației de plată. A depus ordinul de compensare.
În același timp, debitoarea „preia” de la creditoare, în perioada în care aceasta din urmă nu achitase lucrările subcontractate debitoarei, două utilaje proprietatea creditoarei. La aceeași dată la care debitoarea a „preluat” utilajele, creditoarea emite facturile nr._/18.11.2011 și nr._/18.11.2011 ce reprezintă contravaloarea lor și le expediază prin poștă – așa se explică faptul că una din apărările debitoarei constă în faptul că nu le-a acceptat la plată.
A fost nevoie de o inspecție ANAF, care să confirme că utilajele au fost înregistrate în contabilitatea debitoarei și, indirect, să „legitimeze” operațiunea de „preluare” a utilajelor, pentru ca apoi, să se pretindă achitarea costului lor, facturat cu facturile nr._/18.11.2011 și nr._/18.11.2011.
În condițiile în care creditoarea a demonstrat că debitoarea are obligația de a achita contravaloare acestor facturi, când, la rândul ei, debitoarea a executat silit biletele la ordin emise de creditoare, aceasta din urmă a emis la data de 30.11.2011 ordinul de compensare . nr._/21.11.2011. Exhibă actul de compensare în cauza având ca obiect opoziție la executare, înregistrată sub nr. 2151/190/02.10.2012. Instanța de fond, validând compensarea, admite opoziția la executare, pronunțând sentința civilă nr._/22.10.2012. Soluția se menține în apel, Tribunalul Bistrița respingând apelul prin Decizia civilă nr. 7/29.05.2013. La data la care decizia Tribunalului Bistrița era definitivă și înainte de pronunțarea Curții de Apel Cluj în recursul promovat de prezenta debitoare, in mod paradoxal la data de 31.07.2013 creditoarea din prezenta cauză a stornat procesul verbal de compensare . nr._/21.11.2011, iar la data de 11.06.2014 a înregistrat cererea pentru emiterea somației de plată, pe rolul Judecătoriei Bistrița.
Aspectele evocate anterior, alături de motivele pe care instanța le-a reținut la momentul la care a respins cererea pentru emiterea somației de plată, sunt de natură să aducă serioase dubii asupra caracterului cert, lichid și exigibil al creanței pretinse de creditoare. Devine, în opinia instanței, un aspect ce trebuie elucidat, motivul pentru care creditoarea a ales să storneze ordinul de compensare, pe care l-a folosit ca probă în paralizarea executării silite a biletelor la ordin, la un moment la care era în posesia unei hotărâri judecătorești definitive – Decizia nr. 7/2013 a Tribunalului Bistrița – și să urmărească executarea creanței sale față de debitoare, printr-un proces separat, pe care îl pornește abia la data de 11.06.2014.
Faptul că instanța nu a indicat care anume ar fi probele necesare pentru dovada pretențiilor și care ar fi incompatibile cu procedura somației de plată nu determină, de plano, admiterea cererii în anulare. Acestei concluzii i se adaugă constatările enunțate în paragraful anterior, cu privire la necesitatea reală a administrării unui probatoriu care să deslușească în mod real raporturile comerciale dintre părți și obligațiile pe care le-au născut. Probatoriul este incompatibil cu procedura somației de plată, cum corect s-a reținut în dosarul_ și nu este obligatoriu de a fi nominal indicat, deoarece părțile sunt libere să uzeze de mijloacele de probă pe care le consideră utile în dovedirea susținerilor.
Se constată că cererea în anulare pe care creditoarea a formulat-o nu este întemeiată, motiv pentru care, în temeiul art. 1023 alin. 8 C.pr.civ. o va respinge .
Cu privire la cheltuielile de judecată pretinse de debitoare, în temeiul art. 453 alin. C.pr.civ. ele vor fi acordate integral. Deși creditoarea a solicita limitarea acestui onorariu, instanța va respinge cererea, luând în considerare apărările efective formulate de reprezentantul debitoarei, complexitatea cauzei și valoarea obiectului cererii. Va obliga, așadar, creditoarea să achite debitoarei, cu titlu de cheltuieli de judecată, suma de 1.500 lei onorariu avocațial achitat cu chitanța nr. 62/10.12.2014.
Pentru aceste motive
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Respinge cererea în anulare formulată de creditoarea ., CUI RO_, J_, cont bancar nr. RO17BTRL_00XX, deschis la Banca Transilvania – Sucursala Bistrița, cu sediul în localitatea Bistrița, .. 4, parter, .-Năsăud, în contradictoriu cu debitoarea . IMPEX SRL, CUI_, J_, cont bancar nr. RO47RNCB_0001, cu sediul în localitatea Cluj-N., ., . formulată împotriva Ordonanței civile_/14.10.2014 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în dos. civ. nr._ .
Obligă creditoarea să achite debitoarei cheltuieli de judecată de 1.500 lei onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 16 decembrie 2014.
P. JUDECATOR
C. M. C. N.-F. B.
GREFIER
R.-I. P.
C.C. 13 Ianuarie 2015
| ← Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 8708/2014.... | Încuviinţare executare silită. Încheierea nr. 8285/2014.... → |
|---|
