Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 6907/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6907/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 30-06-2014 în dosarul nr. 8851/211/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ N.
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6907/2014
Ședința camerei de consiliu din 30.06.2014
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: R. D.
GREFIER: L.-M. M.
Pe rol este pronunțarea hotărârii în cauza civilă privind pe reclamanta S.C R. D. S.R.L. și pe pârâtul M. V., având ca obiect cerere de valoare redusă.
Pronunțarea hotărârii s-a făcut conform prevederilor art. 396 alin. 2 din Codul de procedură civilă, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința camerei de consiliu din data de 25.06.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
JUDECĂTORIA
Deliberând asupra cauzei civile de față
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecatoriei Cluj-N. la data de 28.04.2014, sub nr. de mai sus, reclamanta ., a solicitat instantei, în contradictoriu cu pârâtul M. V., pronunțarea unei hotărâri prin care paratul să fie obligata la plata sumei de 599,46 lei reprezentand contravaloare factura, precum si la plata dobanzii contractuale in cuantum de 0,1 % pentru fiecare zi de intarziere solicitând și plata cheltuielilor de judecata în cuantum de 50 lei.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, intre parti, s-a incheiat contractul de vanzare-cumparare in reteaua de statii R. D. nr._, in baza caruia s-a obligat sa vindă pâratului carburanți si produse in statii, în schimbul achitarii de catre parat a contravalorii acestora, conform clauzelor contractuale. A precizat, insa, reclamanta ca, la data inregistrarii actiunii, paratul figureaza in evidentele sale cu un debit in suma de 609,53 lei compus din suma de 559,46 lei reprezentand contravaloarea si suma de 50,7 lei din care 10,07 reprezentand penalitati.
In drept, au fost invocate prev. art. 1025 si urmatoarele din Codul de Procedura Civila.
În probațiune a fost solicitată proba cu înscrisuri.
Conform procedurii prevăzută la art. 1029 pct. 3 C.pr.civ., la data de 07.05.2014, instanța a comunicat pârâtei formularul de răspuns, însoțit de o copie a formularului de cerere, și de copii de pe înscrisurile depuse de reclamantă, cu solicitarea ca, în termen de 30 de zile de la primirea actelor, pârâtul să depună sau să trimită formularul de răspuns completat corespunzător, precum și copii de pe înscrisurile de care înțelege să se folosească.
Pârâtul nu a răspuns solicitării instanței în termenul legal, astfel că, în conformitate cu prevederile art. 1030 pct. 2 din Codul de procedură civilă, instanța urmează să se pronunțe cu privire la cererea principală în raport cu actele depuse la dosar.
Pentru primul termen de judecată instanța a dispus citarea pârâtului cu mențiunea specială de a se prezenta la interogatoriu, obligație pe care nu și-a îndeplinit-o, instanța încuviințând proba la termenul de judecată din 25.06.2014.
Analizând cererea de chemare în judecată precum și probatoriul administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, din analiza înscrisurilor depuse la dosar de către reclamantă, rezultă că, între parti, s-au desfășurat relații contractuale având ca obiect vanzarea de carburanti si produse in statii, în temeiul contractului de vanzare-cumparare in reteaua de statii R. D. nr._/13.01.2014 (filele 11-15), înscris acceptat de ambele parti prin semnătură.
În desfășurarea acestor relații contractuale, reclamanta a emis Factura cu nr._/31.01.2014, în cuantum de 559,46 lei, Factura cu nr._/28.02.2014, în cuantum de 50,07 lei, din care 10,07 reprezintă penalități.
Instanța constatând că facturile coroborate cu contractul semnat fac dovada actului juridic în condițiile art.277 din Codul de procedură civilă. În același sens, instanța va face aplicarea art.358 din Codul de procedură civilă, dat fiind că deși pârâtul a fost citat cu mențiunea de a se prezenta la interogatoriu, acesta nu a dat curs acestei cereri.
Actul juridic legal încheiat de părți are forță obligatorie nu doar pentru părțile acestuia ci și pentru organul de jurisdicție, respectiv pentru instanța care are obligația de a asigura executarea acestuia tinând seama de voința părților, iar în acest context instanța va obliga pâratul să își execute obligația asumată respectiv plata mărfii primite.
Astfel potrivit art. 1516 din Codul Civil, „creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației” iarîn baza art. 1531 din Codul Civil „ creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării”.
Instanța constată că debitul datorat reclamantei reprezintă o creanța certă, lichidă și exigibilă fiind consemnată într-un înscris, sumele de bani datorate fiind individualizate prin facturile mai sus amintite, creanța fiind exigibilă la momentul sesizării instanței.
Așadar, față de cele anterior expuse, cum obligația asumatǎ de cǎtre pârât nu a fost până în prezent executată, instanța urmeazǎ a dispune admiterea cererii de chemare în judecatǎ și, în consecință, va obliga pârâtul la plata cǎtre reclamantǎ a sumei de 599, 46 lei cu titlu de facturi neachitate privind combustibilul si produsele furnizate către acesta.
În ceea ce privește penalitățile de întârziere:
Relativ la penalitățile de întârziere pretinse de către reclamantă prin acțiunea introductivă, instanța observă că potrivit clauzei 3.4 din contractul încheiat ( f. 12 ), pârâtul datorează penalități în cuantum de 0.1 % pentru fiecare zi de întârziere în cazul depășirii termenelor de plată convenite, începând cu a 10-a zi de la data emiterii și până la achitarea integrală a debitului principal, or în cauza de față este de reținut că într-adevăr pârâtul nu și-a îndeplinit obligația de plată a contravalorii serviciilor furnizate, potrivit facturilor arătate mai sus, sumele în discuție fiind scadente în condițiile clauzei 3.3 din contract ( f. 12 ).
Cu toate aceste instanța constată că beneficiarul este persoana fizică și că în raporturile încheiate de o societate cu o persoana fizică cuantumul dobânzii penalizatoare stabilit prin contract nu poate depăși cu mai mult de jumătate dobânda penalizatoare legală. Având în vedere momentul la care s-a încheiat contractul între părți, respectiv la care pârâta în calitate de beneficiar și-a asumat obligația de a plăti 0.1% pe zi de întârziere în cazul neexecutării la timp la obligației de plată a facturilor, adică data de 13.01.2014 instanța constată că sunt aplicabile dispozițiile OG 13/2011 privind nivelul dobânzii legale.
Potrivit art. 5. din OG 13/2011 -(1) In raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei intreprinderi cu scop lucrativ, in sensul art. 3 alin. (3) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, dobanda nu poate depasi dobanda legala cu mai mult de 50% pe an (2) Orice clauza prin care se incalca dispozitiile alin. (1) este nula de drept. In acest caz, creditorul este decazut din dreptul de a pretinde dobanda legala. Iar valabilitatea nivelului dobanzii conventionale se determina prin raportare la dobanda legala in vigoare la data stipularii potrivit alin.3 al art.5 OG 13/2011.
Având în vedere aceste repere precum și premisă acestei discuții raportat la calitatea de consumator-persoana fizică a pârâtului, instanța constată că dobânda stabilită prin clauza art.3.4 din Contract (f.12) însumează o dobândă pe an de 36,5% din debitul raportat.
Conform rapoartelor statistice oferite de BNR în anul 2014, dobânda legală de referința pentru luna ianuarie 2014 a fost de 3,75 % pe an (data la care s-a încheiat prezentul contract) așadar la acest procentaj plus 4 procente (minus 20% debitorul nefiind profesionist) ne vom raporta pentru verficarea valabilității clauzei contractuale de stabilire a dobânzii penalizatoare ( a se vedea: http://www.bnro.ro/Raport-statistic- 606.aspx )
Din compararea celor două valori reiese cu ușurință că penalitățiile stabilite cu titlu de dobânda penalizatoare depășesc cu mult cuantumul dobânzii maxim admise în raporturile civile astfel:
3,75+4=7,75-20%(7,75)=6,2%+ ½(6,2)=9,3 % pe an, aceasta fiind dobânda maxim admisă în raporturile în care debitorul nu este profesionist iar dobânda în litigiu în cuantum de 36,5% depășește dobânda maxim admisă prin art.5 din OG 13/2011.
În aceste condiții, în temeiul art. 5 alin 2 din OG 13/2011 instanța din oficiu va constata nulitatea absolută a clauzei prin care s-au stabilit penalitățiile de întârziere și în consecința va respinge acest capat de cerere ca neîntemeiat.
În ceea ce priveste cheltuielile de judecată, constatând culpa procesuală a pârâtei în temeiul art.453 C.pr.civ o va obliga, la plata sumei de 50 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea formulată de reclamanta ., cu sediul în Bucuresti, Piata Presei Libere, nr. 3-5, City Gate Northem Tower Building, . în contradictoriu cu pârâtul M. V., cu domiciliul în Cluj N. ..6 ., CNP_3 și:
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 599,46 lei.
Respinge ca neîntemeiat capatul de cerere privind obligarea pârâtului la plata penalităților contractuale.
Obliga paratul sa plateasca reclamantei cheltuieli de judecata in cuantum de 50 lei.
Executorie de drept.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea și motivele de apel se vor depune la Judecătoria Cluj-N..
Pusă la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței, azi 30.06.2014.
Judecător, Grefier,
R. DanMaria L. M.
Red/teh/RD.2 ex. 30.06.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1856/2014.... | Cerere de valoare redusă. Hotărâre din 27-05-2014,... → |
|---|
