Fond funciar. Sentința nr. 2104/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2104/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 17-11-2014 în dosarul nr. 16129/211/2014
ROMANIA
JUDECATORIA CLUJ N.
SECTIA CIVILA
DOSAR NR._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2104
Ședința publică din 17 noiembrie 2014
Instanța constituita din:
P.: F. I.
GREFIER: T. R.
Pe rol este soluționarea acțiunii civile formulată de reclamanta P. C. CHINTENI - S. M. L., în contradictoriu cu pârâtii C. M., C. J. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR CLUJ si C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR CHINTENI, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publica, se constată lipsa partilor
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 5 noiembrie.2014, fiind consemnate în încheierea din ședința publică de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, în temeiul art.396 C.pr.civ., a amânat pronunțarea pentru astăzi, 17 noiembrie 2014
INSTANȚA
Asupra cauzei de față,reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 21.07.2014 sub dosar nr._, reclamanta P. C. Chinteni – S. M. L. a solicitat instanței să dispună în contradictoriu cu pârâtele C. M., C. Județeană Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Cluj și C. Locală Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Chinteni, anularea parțială a titlului de proprietate nr._/1699 din13.04.1999 și obligarea pârâtelor de rând 2 si 3 să elibereze un nou titlu de proprietate cu menționarea corecta a numărului de . motivare, reclamanta a invocat faptul ca pe numele antecesorului pârâtei de rândul 1, C. M., s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor în temeiul legii 18/1991 a fondului funciar iar C. Județeană a eliberat TP_/1699 din13.04.1999, pentru o suprafață totală de 6 ha 907 mp, din care 2900 mp teren arabil înscris în tarlaua 22 . se arată că la momentul redactării titlului a fost trecută în mod eronat tarlaua 22 deși corect era tarlaua 29, după cum reiese din planul de încadrare în ., reclamanta, în temeiul art. 7 alin. 2 din lege 165/2013 solicită corectarea erorii materiale arătând că corectarea (rectificarea) pe cale administrativă a titlurilor de proprietate se poate face doar în cazul în care erorile de redactare sunt la nivelul numelui sau prenumelui peroanei înscrise în titlul de proprietate.
În drept au invocat dispozițiile art. 7 alin. 2 din legea 165/2013, art. 109, art. 411 alin. 1pct. 2 C.pr.civ., art. 8 din legea 18/1991, art. 16 ind. 1 din legea 149/1997.
În probațiune au depus înscrisuri (f. 3-10).
Pârâta C. Județeană pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 a formulat întâmpinare (f. 20-22), prin care a arătat că nu se opune admiterii acțiunii civile formulate de reclamanți arătând că, conform legii speciale a fondului funciar, emiterea unui titlu de proprietate urmează o anumită procedură expres stabilită de legiuitor iar amplasamentul trebuie să fie liber din punct de vedere juiridic și la dispoziția comisiei locale de fond funciar. Totodată, pârâta a arătat că nu deține personal specializat în vederea efectuării expertizelor încuviințate de instanțe sau formulării unui punct de vederere pertient față de expertizele judiciare sau extrajudiciare depuse în probațiune și nu deține baza de date în vederea identificării amplasamentelor. În continuare, pârâta a arătat că, pentru validarea anexei 2, a recunoscut totalul de suprafață de teren la care sunt îndreptățite persoanele în ceea ce privește reconstituirea dreptului de proprietate, în baza propunerii și a actelor înaintate de C. Locală, și nu amplasamentul.
Pârâta a mai solicitat exonerarea de la plata cheltuielilor de judecată întrucât nu se poate reține culpa acesteia.
Pârâta C. M. a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea acțiunii.
Reclamanta nu a depus răspuns la întâmpinare.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar și a atașat, în urma verificărilor efectuate în Ecris copia cererii de chemare în judecată care a făcut obiectul dosarului nr._/211/2014 și copia sentinței și a deciziei definitive prin nerecurare, pronunțate în acea cauză (f. 37-42)
Analizând înscrisurile de la dosar,prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză, instanța reține următoarele:
Prin titlul de proprietate nr._/1699 eliberat la data de 13.04.1999 (f. 36) s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea numitului R. V. pentru terenul în suprafață totală de 6 ha 907 m.p., din care și 2900 m.p. teren arabil, înscris în .> Reclamanta P. C. Chinteni – S. M. L. a solicitat anularea parțială a titlul de proprietate motivat de faptul că în cuprinsul acestuia s-a trecut în mod eronat . .> Anterior, la data de 02.10.2013, C. Locală Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Chinteni a introdus o acțiune cu un obiect identic, împotriva acelorași pârâți, acțiunea care a făcut obiectul dosarului nr._/211/2014. Această cerere a fost respinsă, pe fond, iar nu prin admiterea unei excepții procesuale, instanța reținând faptul că „menționarea eronată a numărului de . proprietate nu constituie motiv de nulitate”, acest aspect putând constitui un motiv de rectificare a titlului, conform dispozițiilor art. 59 ind. 1 alin. 2 din legea 18/1991. Apelul împotriva acestei hotărâri a fost respins iar în cauză nu a fost formulat un recurs.
Potrivit art. III din legea nr. 169/1997 „sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991:
a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri;
b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, orașelor sau municipiilor;
c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităților, pe terenurile revendicate de foștii proprietari, cu exceptia celor atribuite conform art. 23 din lege (art. 24 din Legea nr. 18/1991, republicată)
d) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal;
e) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condițiile art. 20 (art. 21 din Legea nr. 18/1991, republicată), în localitățile în care s-a aplicat cota de reducere prevăzută de lege;
f) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condițiile art. 20 (art. 21 din Legea nr. 18/1991, republicată) și în cazul în care în localitatea respectiva nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor îndreptățite de lege;
g) transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încălcarea condițiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului;
h) actele de vânzare-cumpărare privind construcțiile afectate unei utilizări sociale sau culturale - case de locuit, creșe, grădinițe, cantine, cămine culturale, sedii și altele asemenea - ce au aparținut cooperativelor agricole de producție, cu încălcarea dispozițiilor imperative prevăzute la ultimul alineat al art. 28 din lege (art. 29 din Legea nr. 18/1991, republicată)”.
Totodată, alin. 2 al acestui articol menționează faptul că „nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, procuror și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competenta instanțelor judecătorești de drept comun, care au plenitudine de jurisdicție”.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active, instanța reține faptul că, conform art. 248 alin. 1 C.pr.civ, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Calitatea procesuala activa este o excepție de fond ce privește exercitarea dreptului la acțiune și care presupune în esență existenta unei identități intre persoana petentului si cel care este titularul dreptului afirmat..
În cauza de față, instanța reține faptul că obiectul acestei cereri, astfel cum a fost precizat de reclamantă, îl reprezintă anularea parțială a unui titlu de proprietate iar conform alin. 2 al art. III din legea nr. 169/1997, nulitatea poate fi invocată inclusiv de primar, motiv pentru instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale active, invocate de instanță din oficiu.
În ceea ce privește fondul cauzei, instanța reține faptul că pretenția din prezenta cauză a mai făcut obiectul, identic, al unei alte cereri, înregistrate sub nr. de dosar_/211/2013, singura diferență față de prezenta acțiunea fiind aceea că calitatea de reclamanta în cauza anterioară a aparținut Comisie Locale Chinteni iar nu Primarului C. Chinteni. Instanța constată că, în ceea ce privește fondul cauzei, prima instanța a apreciat că motivul invocat de reclamantă pentru anularea Titlului de Proprietate nu face parte din motivele de nulitate a acestui act, astfel cum au fost limitativ prevăzute, ci poate reprezenta un motiv de rectificare. Astfel, contrar celor menționate de reprezentantul pârâtei, instanța învestită cu soluționarea acestui litigiu s-a pronunțat cu privire la fondul acestuia iar nu doar cu privire la excepția invocată în cauză.
Mai mult, instanța reține faptul că cererea a fost introdusă de reclamantă, în calitatea sa de Primar tocmai pentru a evita existența autorității de lucru judecat în ceea ce privește cea de-a doua cerere.
Astfel, autoritatea de lucru judecat impune condiția identității de acțiune care, potrivit legii, reclamă același obiect, aceeași cauză și aceleași părți, în timp ce prezumția puterii de lucru judecat presupune diversitatea de acțiuni și identitatea de chestiuni, având la bază regula că o hotărâre judecătorească irevocabilă nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre.
Însă atât prezumția, cât și excepția lucrului judecat, reprezintă instrumente juridice menite să servească instituția puterii lucrului judecat, care este cel mai important efect al hotărârilor judecătorești și care are la bază două reguli fundamentale și anume: o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată; soluția cuprinsă în hotărâre, fiind prezumată a exprima adevărul, nu poate fi contrazisă de o altă hotărâre. Ceea ce legitimează puterea de lucru judecat nu este atât caracterul definitiv al hotărârii, ci adevărul care trebuie să stea la baza ei, adevărul constituind temeiul, rațiunea și fundamentul social și moral al acestui efect al hotărârii judecătorești.
În cauza de față, instanța reține că pretenția care face obiectul acestei cereri a fost soluționată într-un dosar anterior, în mod definitiv, iar faptul că legea acordă calitate procesuală activă, în vederea introducerii unei cereri având un astfel de obiect, mai multor persoane, nu poate conduce la concluzia că toate aceste persoane pot introduce, pe rând o astfel de cerere, până la momentul la care vor obține o hotărâre convenabilă. Astfel, instanța reține că ceea ce s-a statuat prin sentința civilă nr. 2205/05.03.2014, pronunțată în dosarul civil nr._/211/2013, se impune cu putere de lucru judecat în orice alt litgiu având același obiect.
Pentru considerentele reținute mai sus, instanța va respinge acțiunea formulata de reclamanta ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge excepția lipsei calității procesual pasive a reclamantei P. C. Chinteni – S. M. L., excepția invocată de instanță din oficiu.
Respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta P. C. CHINTENI – S. M. L. cu sediul în loc. Chinteni ., jud. Cluj în contradictoriu cu pârâții C. M. domiciliata in Cluj-N., . . J. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR CLUJ cu sediul în mun. Cluj-N. . nr.58 jud. Cluj, C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR CHINTENI cu sediul în loc. Chinteni ., jud. Cluj.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea si motivele de apel se depun la instanța a cărei hotărâre se ataca.
Pronunțată în ședință publică din 17.11.2014.
JUDECATOR: GREFIER:
F. I. T. R.
Red./dact: F.I.
24.11.2014/6 ex.
| ← Încuviinţare executare silită. Hotărâre din 31-07-2014,... | Anulare act. Sentința nr. 2921/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
