Încuviinţare nume minor. Sentința nr. 7594/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7594/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 11-07-2014 în dosarul nr. 14407/211/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
Operator de date cu caracter personal nr. 3185
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7594/2014
Ședința publică de la 11.07.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: R.-M. P.
GREFIER: M. F.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamanta M. A., în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al minorului B. V.-A. și pe pârâtul M. V., având ca obiect încuviințare nume minor.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta personal, legitimată cu CI . nr._, eliberată de SPCLEP Cluj-N., la data de 23.05.2008, având CNP_ și asistată de av. B. J., respectiv pârâtul personal, legitimat cu CI . nr._, eliberată de Municipiul Cluj-N., la data de 08.09.2004, având CNP_.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Verificându-și din oficiu competența în baza art. 131 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, instanța apreciază că este competentă să soluționeze prezenta cauză în temeiul art. 179 lit. a) din Legea nr. 287/2009 privind noul cod civil coroborat cu art. 94 pct. 1 lit. a) și art. 107 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.
La interpelarea instanței, pârâtul prezent arată că este de acord cu admiterea acțiunii.
Reprezentanta reclamantei, la interpelarea instanței arată că au încercat soluționarea cauzei pe cale administrativă, însă nu poate face dovada în acest sens. Arată că autoritățile abordate au apreciat că cererea nu este de competența lor.
Pârâtul pune aceleași concluzii.
Instanța invocă din oficiu și pune în discuția părților excepția inadmisibilității acțiunii, raportat la poziția părților și a prevederilor art. 450 alin. (2) N.C.civ.
Reprezentanta reclamantei solicită respingerea excepției, cu mențiunea că temeiul legal al prezentei cereri este Codul de familie și nu Codul civil. Arată că trebuie să ne raportăm la data nașterii minorului.
Instanța pune în vedere reprezentantei reclamantei prevederile Legii nr. 71/2011.
Reprezentanta reclamantei invocă art. 47 din Legea nr. 71/2011.
Pârâtul revine și arată că s-a încercat soluționarea pe cale administrativă, încă în anul 2008, când i s-a comunicat printre altele că s-a pierdut dosarul. Arată că a primit și aviz poștal.
Instanța reține cauza în pronunțare pe exceptia inadmisibilitatii actiunii invocata din oficiu.
INSTANȚA
Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instante la data de 26.06.2014 sub nr._ (filele 1-2), reclamanta M. A., în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al minorului B. V.-A., prin avocat B. J., cu împuternicire la fila 4 din dosar, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul M. V. să se încuviințeze ca minorul să poarte numele tatălui, acela de “M.”, în locul numelui de fată al mamei, acela de “B.” și să se efectueze cuvenitele mențiuni privitoare la schimbarea numelui în actul de naștere al minorului, fără cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a aratat, în esență, că minorul s-a născut în afara căsătoriei la data de 03.02.2002 și a fost recunoscut de către pârât ulterior înregistrării nașterii prin declarație autentică emisă de Consulatul României la Tel Aviv, la data de 26.02.2002, că deși s-a eliberat un nou certificat de naștere, numele minorului a rămas cel dobândit la naștere, respectiv numele mamei, față de care s-a stabilit mai întâi filiația.
În drept, actiunea a fost întemeiata pe dispozitiile art. 57, art. 62-64 din C.fam., art. 47 din Legea nr. 71/2011, art. 194-204, art. 265 și următoarele C.proc.civ.
În probatiune, au fost depuse la dosar înscrisuri (filele 5-10).
Întâmpinarea semnată de către pârât, însușită și oral înaintea instanței la prezentul termen de judecată a fost depusă odată cu acțiunea introductivă (fila 11). S-a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Potrivit art. 248 NCPC, „instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.”
Cu privire la legea aplicabilă prezentei cauze:
Potrivit art. 47 din Legea nr. 71/2011, „stabilirea filiației, tăgăduirea paternității sau orice altă acțiune privitoare la filiație este supusă dispozițiilor Codului civil și produce efectele prevăzute de acesta numai în cazul copiilor născuți după ..”
Prin „acțiune privitoare la filiație”, în înțelesul art. 47 din Legea nr. 71/2011, se înțelege orice acțiune prin care se stabilește sau se modifică filiația față de mamă sau față de tată a unui copil.
Din coroborarea dispozițiilor art. 450 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil cu cele ale art. 5 alin. (2) si art. 47 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, instanța apreciază că doar în privința filiației dispozițiile legii noi se aplică numai copiilor născuți după . acesteia; efectele stabilirii filiației nu pot fi supuse decât legii noi, în toate hotărârile pronunțate după data intrării în vigoare a Codului civil.
În consecință, stabilirea filiației pentru copilul născut anterior intrării în vigoare a Codului civil va fi supusă legii vechi (Cod civil de la 1864 și Codul familei) în baza art. 47 din Legea nr. 71/2011, iar efectele cu privire la situația copilului vor fi supuse Codului civil, dându-se astfel eficiență art. 6 alin. (6) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil coroborate cu cele ale art. 5 alin. (2) din Legea nr. 71/2011.
În speță, minorul a fost născut la data de 03.02.2002, conform certificatului de naștere nr. 871/13.03.2002 (fila 5), filiația față de mamă a fost stabilită la naștere și filiația față de tată a fost stabilită în urma recunoașterii prin declarație autentică la data de 26.02.2002, anterior intrării în vigoare a N.C.civ.
Cu toate acestea, din coroborarea dispozițiilor anterior menționate, dând eficiență prevederilor art. 6 alin. (6) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil (N.C.civ.), instanța apreciază că numele minorului, ca efect al stabilirii filiației este supus dispozițiilor legii noi.
În consecință, instanța reține că potrivit art. 450 alin. (2) din N.C.civ., în cazul în care filiația a fost stabilită ulterior și față de celălalt părinte, copilul, prin acordul părinților, poate lua numele de familie al părintelui față de care și-a stabilit filiația ulterior sau numele reunite ale acestora. Noul nume de familie al copilului se declară de către părinți, împreună, la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor la care a fost înregistrată nașterea. În lipsa acordului părinților se aplică dispozițiile art. 449 alin. (3).
Conform art. 449 alin. (3) din N.C.civ., în lipsa acordului părinților, instanța de tutelă hotărăște și comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor unde a fost înregistrată nașterea.
Apare dincolo de evidență că instanța de tutelă se va pronunța asupra încuviințării purtării numelui minorului din afara căsătoriei care are filiația stabilită față de ambii părinți numai dacă părinții nu se înțeleg sub acest aspect. Cu alte cuvinte, dacă lipsește însăși condiția de admisibilitate pentru promovarea unei astfel de cereri, aceea a lipsei acordului părinților, cum este cazul de față, chestiunea va fi tranșată înaintea serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor unde a fost înregistrată nașterea, pe baza declarației părinților.
Nu se aduce atingere dreptului la acțiune al reclamantei și cu atât mai puțin interesului superior al minorului câtă vreme nu există niciun aspect litigios în speță, părinții fiind de acord cu purtarea numelui tatălui de către minor.
În consecință, instanța va admite excepția inadmisibilității acțiunii invocată din oficiu și va respinge cererea formulată de reclamanta M. A., în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al minorului B. V.-A., în contradictoriu cu pârâtul M. V., având ca obiect încuviințare nume minor, ca inadmisibilă.
Față de prevederile art. 453 alin. (1) C.proc.civ., instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția inadmisibilității acțiunii invocată de către instanță din oficiu.
Respinge cererea formulată de reclamanta M. A., în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al minorului B. V.-A., ambii cu domiciliul procesual ales la cabinet avocat B. J., în Cluj-N., .. 131, ., în contradictoriu cu pârâtul M. V., cu domiciliul în Cluj-N., ., ., având ca obiect încuviințare nume minor, ca inadmisibilă.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de a formula apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Apelul și motivele de apel se depun la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 iulie 2014.
PREȘEDINTEGREFIER
R.-M. PAVELMELINDA F.
Red. R.M.P./ dact. M.F./5 ex./15.07.2014
| ← Înregistrare tardiva a nasterii. Sentința nr. 5320/2014.... | Ordonanţă preşedinţială. Încheierea nr. 657/2014.... → |
|---|
